BusinessMagazin

Tag: platforma

  • CEO-ul Zoom a făcut 5 miliarde de dolari într-o singură zi pe măsură ce platforma de videoconferinţe raportează venituri record

    Averea lui Eric Yuan, CEO-ul platformei de videoconferinţe Zoom, a crescut cu 5 miliarde de dolari într-o singură zi după ce compania pe care o conduce a raportat creşteri record în al doilea trimestru, potrivit Business Insider.

    Zoom a declarat că vânzările din T2 au fost mai mari cu 355% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, Yuan se alătură unui grup din care fac parte miliardari precum Elon Musk şi Jeff Bezos, care au înregistrat creşteri record în timpul pandemiei de coronavirus.

    Serviciul de videoconferinţe a făcut mai mulţi bani în ultimele trei luni decât în tot anul 2019 de vreme ce numărul oamenilor care lucrează de acasă a crescut masiv datorită crizei provocate de COVID-19. Acţiunile platformei au crescut de aproape patru ori anul acesta, reuşind să bată estimările deja optimiste ale analiştilor.

    Datorită ultimelor rezultate, Zoom şi-a actualizat target-ul de venituri pentru anul fiscal 2021 de la 1,78-1,8 miliarde de dolari la 2,37-2,39 miliarde de dolari.

    Bloomberg estimează că averea lui Yuan ajunge la 16,4 miliarde de dolari, o creştere de 360% de la începutul anului până acum. Între timp, valoarea de piaţă a Zoom a ajuns la 129 de miliarde de dolari.

     

  • Cum vor mai mulţi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme avute de companii în perioada pandemiei de COVID

    Care poate fi soluţia pentru un proces de livrare a coletelor mai ieftin şi în acelaşi timp mai eficient? Un grup de antreprenori cu experienţă în curierat, logistică şi IT au pariat încă de anul trecut că răspunsul pentru această problemă, una dintre cele mai complexe pentru jucătorii din e-commerce, stă într-o platformă bazată pe inteligenţă artificială care învaţă cu fiecare comandă procesată să le ofere retailerilor cea mai avantajoasă opţiune. 

    „Colegii mei care vin din curierat s-au întâlnit frecvent cu situaţii în care clienţi din zona de retail îşi doreau să adauge şi alte companii de curierat în portofoliu însă nu ştiau foarte clar şi li se părea foarte greu cum să decidă modul de alocare a comenzilor de la un curier la celălalt. Noi, având experienţa complementară am hotărât să dezvoltăm această platformă care simplifică întregul proces.

    Noi simplificăm un proces complex, de livrare, care pleacă de la nevoia clientului de a avea livrarea la timp – conform promisiunii – de a avea multiple opţiuni de livrare, de a avea o notificare constantă asupra livrării. Retailerii s-au simţit blocaţi în faţa unei situaţii la care trebuia să reacţioneze, dar nu prea aveau instrumente să facă asta. Fie pot face acest lucru singuri, dar asta necesită timp şi bani, fie pot căuta soluţii în piaţă, dar acestea nu existau. Noi atunci ne-am gândit de ce nu am face noi această soluţie, cu know-how-ul nostru la un loc, şi să o punem în mâna companiilor de retail iar ei să plătească o taxă pe comandă şi să scape de toată această complexitate”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Nicolae, CEO şi cofondator al Innoship. El, alături de Andrei Paul, Dan Ungureanu şi Robert Tănase – toţi cu o experienţă îndelungată în companii precum Orange, Penny şi Urgent Cargus, a pus bazele start-up-ului în iulie anul trecut, iar în februarie anul acesta a avut loc lansarea comercială a platformei dezvoltate de Innoship.

    „Am plecat noi, cei 4 cofondatori, cu fondurile personale. Ne-am asumat să cheltuim o anumită sumă până la prima investiţie. Suma totală cheltuită de noi se ridică la 80.000 de euro, din banii personali. Mai apoi am hotărât că având în vedere ritmul nostru de creştere, în contextul în care  plăteam tot în regim de externalizare nişte oameni dedicaţi care lucrau pentru noi, ne-am dat seama că nu putem continua în acest ritm în care adopţia din rândul clienţilor creşte. Am evoluat către zona de investiţii şi am hotărât să închidem runda de finanţare de tip seed de 550.000 de euro împreună cu partenerii noştri de la Gapminder”, a precizat Daniel Nicolae legat de finanţele cu care a pornit la drum împreună cu partenerii lui.
    Start-up-ul a primit finanţarea de la Gapminder recent, modelul de business şi eficacitatea platformei fiind deja validată pe piaţa locală de jucători cunoscuţi din domeniul e-commerce şi distribuţie precum Miniprix, Kalapod, OLX , Depanero, Network One Distribution, Dentstore, Oralix, Topline, xpertbeauty.ro, Arco Expert, Algernon, green-future.ro, mezoni.ro sau Generalmotor.
    Ce face însă platforma Innoship mai exact? Platforma optimizează interacţiunile dintre retaileri şi curieri, eficientizând costurile aferente serviciilor de curierat cu până la 25% şi crescând  performanţa de livrare cu până la 15%  printr-o alocare dinamică a comenzilor în funcţie de criteriile selectate de retailer în platformă. Tehnologia Innoship creşte calitatea experienţei serviciilor de curierat, asigură accesul facil la noi opţiuni de livrare rapidă, în acelaşi timp reducând substanţial costurile cu acest serviciu. Soluţia Innoship poate fi integrată cu toate platformele mari de comerţ electronic, warehouse management system, ERP (enterprise resource planning), fulfillment şi marketplace active în România şi la nivel regional. Algoritmii avansaţi de machine-learning ai soluţiei analizează performanţa diferitelor opţiuni de livrare din întreaga arie geografică relevantă şi punctele de livrare ale unui retailer pentru a aloca comenzile de livrare pe baza unor criterii personalizate şi a abordării stabilite de fiecare retailer. Până acum, o astfel de soluţie de gestiune optimă a livrărilor, era disponibilă doar pentru marile platforme de comerţ electronic.
    „Noi încercăm să punem un know-how dual în zona de logistică şi curierat împreună cu elemente de tehnologie care să genereze cu totul nişte beneficii foarte concrete companiilor de retail. Am plecat şi de la nişte provocări pe care eu le-am experimentat în partea de supply chain în cadrul unui retailer din piaţă”, a punctat el.
    Cu ajutorul finanţării primite de la Gapminder, Innoship a reuşit să îşi crească echipa tehnică cu patru noi colegi lună trecută astfel încât să poată accelera integrarea de noi curieri.
    „Este extrem de important ca o companie de retail în momentul în care lucrează cu noi să-şi regăsească toate opţiunile de transport în piaţă, pentru noi este businessul de bază să avem integrări cu cât mai multe companii de transport şi cât mai mulţi parteneri şi atunci am accelerat etapa aceasta de implementare şi implicit am crescut echipa de IT. În acelaşi timp ne concentrăm efortul şi în a regândi modul de aderare la platformă, am lansat un proces de înrolare digital, în momentul acesta orice retailer de orice dimensiune poate să înceapă să folosească singur serviciile Innoship fără a fi asistat de nimeni”, a explicat cofondatorul Innoship.
    Start-up-ul şi-a pus deja ca ţintă atragerea unei noi finanţări în primul trimestru al anului viitor, pentru a se extinde pe pieţele externe.
    „Noi vrem să ajungem în martie 2021 în etapa în care să discutăm următoarea rundă de finanţare, rundă care ar trebui să ne aducă resurse proaspete să mergem către Europa Centrală şi de Est. În momentul acesta suntem în linie cu aşteptările noastre.

    Până atunci compania deja lucrează pe alte pieţe externe pentru clienţii existenţi care solicită acest lucru, un exemplu fiind Depanero, compania de reparaţii deţinută de eMAG. „Vom continua să susţinem până la finalul primului trimestru din 2021 piaţa locală. Nu pentru că avem neapărat o preferinţă ci pentru că adopţia de către clienţi ne-a ajutat să avem exemple bune de utilizare a soluţiei noastre, inclusiv cu branduri foarte mari internaţionale. Asta ne ajută foarte mult, ca experienţa locală să fie un mesager bun pentru grup, pentru companiile-mamă pentru ca ele apoi să susţină şi să recomande implementarea soluţiei şi în celelalte ţări din regiune. În martie anul viitor urmează să ne extindem cu forţe proaspete pentru a ne extinde în teritoriile învecinate. Însă în paralel orice retailer care are nevoie să livreze în ţările apropiate pentru noi este esenţial să-l ajutăm să facă asta. Aşa cum i-am ajutat pe cei de la Depanero să-şi optimizeze operaţiunile din Ungaria (colectare de la un client din Ungaria la un service din Ungaria şi apoi produsul reparat trimis înapoi la clientul din Ungaria), la fel vom face cu fiecare companie din portofoliul nostru care vrea să se extindă“.

    Proiect: Innoship
    Ce face? Dezvoltă o platformă software care ajută retailerii să optimizeze costurile cu livrările
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Finanţăre totală primită până acum: 550.000 euro
    Invitat: Daniel Nicolae, CEO şi cofondator Innoship 

    Proiect: MSing with Trauma

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce transformă imaginile RMN (rezonanţă magnetică nucleară) ale pacienţilor ce suferă de scleroză multiplă în compoziţii muzicale care au efect terapeutic.
    Invitat: Ioana Dobroiu, fondator & CEO MSing with Trauma

    Proiect: PolyMore
    Ce face? Lucrează la o soluţie ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială pentru gestionarea deşeurilor plastice
    Invitat: Claudia Budimir, cofondator PolyMore 

    Proiect: BeeLog
    Ce face? Dezvoltă o soluţie inteligentă pentru eficientizarea proceselor dintr-o stupină formată dintr-un dispozitiv inteligent conectat la senzori ce colectează date din stupi şi dintr-o aplicaţie software unde se pot vedea şi analiza datele stocate
    Invitat: Gabriel Postolache, fondator BeeLog 

    Proiect: Mobile Control – Solarino
    Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite proprietarilor de sere şi solarii să controleze o serie de acţiuni specifice direct de pe telefonul mobil
    Invitat: Adrian Chicireanu, cofondator Mobile Control

    Proiect: Confidas
    Ce face? Platformă online care agregă prin procese automatizate date despre companii, pentru a ajuta firmele să ia decizii despre partenerii de business
    Invitat: Eduard Burghelia, fondator & CEO Confidas

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea românului care face business pe două continente. Cum a ajuns să îşi ducă afacerea în SUA

    Pasionat încă din copilărie de programare, antreprenorul Bogdan Liţescu a hotărât să îşi dezovlte şi cariera în jurul liniilor de cod. Dar nu s-a mulţumit cu un job într-o corporaţie, ci şi-a fondat propriul business, start-up-ul Plant an App, cu care participă la cele mai importante evenimente internaţionale de tehnologie.

    „Deşi am trecut prin patru facultăţi, sunt autodidact. Am învăţat programare singur acasă începând de pe la 12 ani. Am monetizat repede acest talent prin meditaţii, freelancing şi, ulterior, am ocupat poziţii de programator şi project manager la Avira şi Bitdefender. În 2006 am căpătat curajul să devin antreprenor.

    Am înfiinţat trei companii de-a lungul timpului în România, Singapore şi SUA. Când reuşesc să mă detaşez, îmi place să optimizez, să călătoresc, să cânt la tobe, să merg cu motocicleta, să investesc la bursă, să mă uit la filme şi chiar să mai programez câte ceva”, se autodescrie Bogdan Liţescu, fondatorul start-up-ului Plant an App.

    Businessul a fost lansat la sfârşitul anul trecut, iar principala sa sursă de venit reprezintă vânzarea de abonamente care oferă acces la platforma de dezvoltare rapidă de aplicaţii Plant an App. Pe lângă acestea, businessul oferă şi servicii conexe, cum ar fi pachete de training, crearea de prototipuri funcţionale de aplicaţii şi, uneori, chiar implementarea la cheie a unei aplicaţii software. În prezent, produsele standard ale companiei se încadrează într-o marjă de preţ cuprinsă între 2.000 şi 24.000 de dolari, în funcţie de complexitatea serviciilor oferite, dar pot fi şi personalizate conform nevoilor clientului. 

    Platforma are în prezent subscripţii în valoare de 200.000 de dolari şi a generat alţi 100.000 de dolari din servicii conexe. „Această creştere a fost favorizată de contextul de transformare digitală accelerată determinată de pandemia de COVID-19. Ne aşteptăm ca acest trend să continue şi avem ca obiectiv să atingem venturi de 500.000 de dolari până la sfârşitul anului.” La începutul acestui an, compania a participat, alături de alte 28 destartup-uri din întreaga lume, la a 26-a ediţie a acceleratorului de business „500 Startups” din San Francisco, SUA.

    Deşi s-a înfiinţat oficial în 2019 şi a fost lansat public anul acesta, Liţescu spune că istoria start-up-ului său începe în 2009. „La vremea aceea încă programam zi de zi şi am observat un mare neajuns. Mare parte din codul pe care îl scriam mai fusese scris de multe de ori înainte de către mine şi de alţi programatori din întreaga lume. Astfel, am căutat moduri de a optimiza procesul de dezvoltare de software în aşa fel încât să mă bazez mai mult pe componentele reutilizabile create de mine.”

    La începuturile businessului principalele investiţii, au fost „timpul meu şi un laptop”, nefiind necesară o investiţie financiară substanţială „pentru a realiza că problema pe care o rezolvam şi soluţia oferită de mine era la mare căutare”. A publicat aşadar, acele componente reutilizabile pe un marketplace internaţional şi vânzările au luat avânt.

    „Veniturile creşteau de la lună la lună, iar în 2014 eram deja liderul incontestabil pe acea piaţă. Astfel, din dorinţa de duce acest mod de dezvoltare software la un cu totul nou nivel, în 2017 a luat naştere ideea de Plant an App.” Antreprenorul a gândit noul produs drept o platformă care permite atât programatorilor, cât şi oamenilor cu mai puţine competenţe tehnice să colaboreze pentru construirea de aplicaţii necesare pentru funcţionarea unei afaceri. „Programatorii ne îndrăgesc pentru că platforma le eliberează timpul astfel încât să scrie doar codul foarte specific aplicaţiei, iar oamenii nontehnici pentru că pot să îşi facă singuri modificări minore asupra structurii datelor şi a proceselor”, notează el.

    De-a lungul timpului, principalele provocări cu care s-a confruntat au ţinut mereu de scalarea afacerii. „Poate că cel mai important aspect este echipa. Mi-a luat mulţi ani să o formez şi să o maturizez, să creez o cultură bazată pe iniţiativă, comunicare şi încredere în misiunea noastră. Este o muncă care nu se termină niciodată. În acest moment, mă ocup de creşterea unei echipe în Statele Unite ale Americii şi de extinderea sa cu oameni de vânzări. Este o nouă provocare şi în multe privinţe simt că o iau de la capăt pentru că este o altă cultură, pe un alt fus orar şi cu alte aşteptări.”

    Compania a ajuns în prezent la peste 4.000 de clienţi, exclusiv pe segmentul B2B, dintre care aproximativ 75% sunt din Statele Unite, unde Plant an App a deschis două birouri, în San Francisco şi Saint Louis, iar ceilalţi din Europa de Vest, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă. În România businessul colaborează cu aproximativ zece companii. „Avem trei tipuri de clienţi. În prima categorie se află firmele care oferă servicii de dezvoltare software, cum ar fi integratorii de sistem, consultanţii sau firmele de outsourcing. Aceştia folosesc platforma noastră pentru a livra software personalizat beneficiarilor finali. 

    În cea de a doua categorie se află firmele mari de tip Enterprise din diverse industrii, cum ar fi sănătate (JSI Research Institute, Omnicell, Vail Health EVBH), financiar (Equifax), educaţie (University of Idaho, Concordia University Irvine, Fredonia State University of New York, Omaha Public Schools), administraţie locală (Town of Brookhaven New York, LA County, Harris County, Texas, Leon County Florida) sau guvern (Ministry of Justice and Law, Colombia, Government of South Australia). Cea de-a treia categorie este reprezentată de întreprinderi mici şi mijlocii care caută să îşi digitalizeze afacerile sau să îşi optimizeze procesele. De obicei, aceste companii nu au echipe de dezvoltare şi apelează la noi ca să îi ajutăm fie cu implementarea sistemului, fie cu găsirea unui partener potrivit”, explică Liţescu.

    Compania are 22 de angajaţi în SUA şi România. „În contextul pandemiei, am decis ca toţi colegii să poată lucra de acasă. Biroul este în continuare deschis şi dotat corespunzător situaţiei, astfel că cine preferă sau are întâlniri poate accesa spaţiul.“ 

    În privinţa competitorilor, antreprenorul spune că, în zona de aplicaţii de business în care se poziţionează Plant an App, cei mai relevanţi competitori sunt Mendix, Outsystems, Microsoft PowerApps, Appian.

    Businessul are în lucru şi o campanie de equity crowdfunding, care va fi lansată în luna septembrie a acestui an. „Suntem în discuţii cu mai mulţi investitori pentru a atrage capitalul necesar pentru accelerarea vânzărilor.”
    Potrivit lui Liţescu, principala schimbare pe care pandemia generată de COVID-19 a adus-o în parcursul start-up-ului este legată de investiţii.

    „Plănuiam să ridicăm o rundă de finanţare din Silicon Valley, unde mă şi aflam alături de colegii mei când a început pandemia, dar ne-am întors subit în ţară şi am amânat aceste planuri.” Noua strategie, adaugă el, a fost de a schimba focusul pe a aduce clienţi noi în platformă, astfel încât să poată continua creşterea din veniturile generate din vânzări. „Investim în continuare masiv în dezvoltarea de funcţionalităţi şi sisteme noi în platformă care să deservească utilizatorii.

    La jumătatea lunii august vom lansa portalul pentru comunitate unde utilizatorii noştri vor putea colabora între ei, dar şi cu echipa Plant an App. Vom adăuga ulterior alte informaţii care să ofere transparenţă în evoluţia platformei. Vom publica acolo roadmap-ul produsului, noutăţi, video-uri de training şi altele. Facem investiţii mari şi în dezvoltarea infrastructurii de cloud, astfel încât să putem oferi din nou un plan gratuit prin care oricine poate evalua platforma.”

    În urmă cu câteva săptămâni el a început şi un webinar săptămânal destinat comunităţii Plant an App, denumit Low-Code Cafe. „Este un eveniment hands-on, în care construim aplicaţii şi dezbatem subiecte interesante legate de piaţa de low-code şi Plant an App.”

  • Airbnb interzice petrecerile şi evenimentele susţinute în locaţiile din cadrul platformei

    Aplicaţia de închirieri pe termen scurt Airbnb interzice petrecerile şi evenimentele susţinute în locaţiile din cadrul platformei, urmând să introducă un număr maxim de 16 oaspeţi, anunţă CNBC.

    Platforma a declarat că 73% din proprietari au interzis deja petrecerile pe fondul crizei sanitare declanşate de coronavirus.

    Când a lovit pandemia de COVID-19, Airbnb a eliminat filtrul de căutare „event-friendly” din interiorul platformei şi le-a spus utilizatorilor să se conformeze măsurilor lansate de autorităţi.

    Având în vedere felul în care operează Airbnb, compania nu poate opri în permanenţă petrecerile. Oaspeţii se pot caza în locaţii izolate şi pot invita cât mai mulţi oameni, neţinând cont de regulile casei.

    Airbnb a depus ieri o cerere la SEC – autoritatea competentă din SUA, pentru a pregăti procesul de listare la bursă. Decizia vine după un an dificil pentru companie şi industria de turism la nivel mondial.

    În mai, Airbnb concedia aproximativ 1.900 de angajaţi, 25% din forţa de muncă. Capitalizarea platformei ajunge în prezent la 18 miliarde de dolari, jumătate din valorarea de piaţă înregistrată în 2017.

     

  • Uber a ajuns să facă mai mulţi bani din serviciul de livrări de mâncare decât din ride-hailing

    Serviciul de livrat mâncare Uber Eats a depăşit sectorul de ride-hailing al companiei în al doilea trimestru din 2020, anunţă Quartz.

    De vreme ce oamenii au călătorit tot mai puţin la nivel mondial, preferând în schimb să se izoleze la domiciliu, serviciul Uber Rides a raportat o scădere de 75% faţă de acelaşi trimestru de anul trecut, înregistrând rezervări în valoare de 3 miliarde de dolari. Prin comparaţie, comenzile platformei Uber Eats au ajuns la 6,96 miliarde de dolari.

    Per total, sectorul de food delivery l-a eclipsat pe cel de ride-hailing în ceea ce priveşte încasările: 1,21 miliarde vs. 790 de milioane. Cu toate acestea, veniturile totale au scăzut cu 29% până la 2,24 miliarde de dolari.

    Platforma Uber Eats a ieşit de pe piaţa din România începând cu data de 4 iunie. Compania americană a lansat serviciul în România în urmă cu doi ani, colaborând la finele lui 2019 cu peste 700 de restaurante. 

  • Ringier România devine singurul acţionar al platformei imobiliare.ro şi numeşte un nou CEO

    Grupul Ringier, activ pe piaţa media din România, a devenit singurul acţionar al platformei imobiliare.ro după ce a cumpărat şi restul de titluri deţinute de cei trei fondatori – Adrian Erimescu, Ciprian Gheran şi Radu Andrei.

    Tranzacţia vine la patru ani de la preluarea a 87% dintre acţiuni de către Ringier. La momentul acela, compania timisoreană Realmedia Network era deţinută de fondul de investiţii Broadhurst (60%) şi de fondatorii Gotz Kurt, Adrian Erimescu, Ciprian Gheran şi Laurentiu Andrei.

    „Ringer România devine astfel singurul proprietar al portalului numărul 1 în imobiliare care listează mai mult de 120 de mii de proprietăţi şi are peste 1,7 milioane de vizitatori unici pe luna. Ca parte a tranzacţiei şi conform înţelegerii iniţiale cu fondatorii, Ringier numeşte un nou CEO în persoana lui Dan Puică”, spun părţile în tranzacţie.

    Pe 7 Septembrie, Dan Puică va prelua official, de la Adrian Erimescu poziţia de nou CEO al Imobiliare.ro. Adrian Erimescu va rămâne în următoarele luni, dimpreună cu echipă de management, alături de Dan în procesul de tranziţie.

    Dan Puică a condus anterior, din poziţia de CEO, platforma de recrutare Bestjobs.eu şi a fost managerul secţiunii de imobiliare a OLX România precum şi directorul financiar al grupului.

    Înainte de a intra în businessul digital, el a lucrat în domeniul finanţelor pentru companii că UTI Group şi KPMG România. 

    Compania Realmedia Network, care operează imobiliare.ro, a avut afaceri de 34 mil. lei în 2019, plus 25%.

     

  • BRD este prima bancă din Europa care implementează platforma Octet, un nou serviciu Mastercard

    BRD – Groupe Société Générale este prima bancă din Europa care implementează noul serviciu financiar al Mastercard, platforma Octet, dedicată IMM, anunţă cele două instituţii financiare.

    Platforma Octet a fost lansată de Mastercard la începutul acestei veri sub denumirea de Mastercard Trade Solution. Ea ajută IMM-urile să îşi extindă activitatea la nivel global, garantând securitatea plăţilor, gestionând fluxurile de numerar şi susţinând astfel IMM-urile.

    Printr-un parteneriat cu Mastercard şi Octet, BRD – Groupe Société Générale va oferi antreprenorilor noua soluţie pentru a-i susţine în dezvoltarea business-urilor pe care le conduc. Clienţii BRD se pot înregistra online, iar în urma unui proces de verificare, pot primi acces în platforma Octet. Ulterior, companiile au acces la beneficiile participării în platformă, unde vor interacţiona cu partenerii lor de afaceri într-un mediu structurat şi mai sigur în faţa riscurilor de fraudă comercială. De asemenea clienţii BRD beneficiază de un discount de 10% din valoarea comisionului standard pentru plăţile realizate cu cardul BRD Business Mastercard pe platforma Octet, ca urmare a parteneriatului dintre BRD şi Octet Europe.

    Serviciul cuprinde platforma cloud-based de comerţ B2B de ultimă generaţie, oferită de Octet Europe, care examinează în detaliu fiecare companie din reţea. Toţi membrii care activează pe platforma Octet sunt verificaţi pe larg, prin sisteme de combatere a spălării banilor, de cunoaştere a clientelei, de finanţare împotriva terorismului, dar şi prin intermediul sancţiunilor economice, şi reduce astfel nivelul de risc pentru toţi cei implicaţi în reţea. Aceste opţiuni oferă IMM-urilor o siguranţă sporită în demersul de accesare a pieţelor străine sau a unor furnizori de peste graniţe.

    Cu ajutorul noii soluţii, IMM-urile îşi pot folosi cardurile Mastercard drept instrumente eficiente de gestionare a fluxurilor de numerar, precum şi de plată a furnizorilor, în vederea dezvoltării business-ului, bucurându-se de avantajele utilizării unui card business. Platforma Octet oferă companiilor o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte alegerea modului în care tranzacţionează. Concret, cumpărătorii au posibilitatea de a alege să plătească cu ajutorul cardului, chiar dacă furnizorul nu procesează plăţi cu cardul, în timp ce vânzătorii pot accepta plăţile în conturile lor bancare, indiferent de modul în care cumpărătorul alege să plătească.

     

     

  • O companie din portofoliul Edenred lansează prima platformă de rezervări turistice care acceptă plata cu orice card de vouchere de vacanţă

    BenefitOnline lansează BenefitBooking.ro, prima platformă de rezervări turistice care acceptă plata cu orice card de vouchere de vacanţă pentru toate cele 13.500 de unităţi de cazare listate. În premieră, prin BenefitBooking.ro, turiştii pot cumpăra vacanţe în România inclusiv la hotelurile şi pensiunile care altfel nu acceptă plata cu vouchere de vacanţă în mod direct la locaţie.

    Platforma digitală poate fi accesată de toţi beneficiarii de carduri de vouchere de vacanţă, de la toţi emitenţii din România. Pentru a avea acces în platforma de rezervări turistice, utilizatorii nu trebuie să primească neapărat beneficii flexibile prin BenefitOnline, BenefitBooking.ro fiind un produs de sine stătător.

    „Beneficiarii de carduri de vouchere de vacanţă plătesc cu acestea direct în platformă vacanţele rezervate, iar BenefitBooking.ro, prin agenţia proprie de turism, achită, mai departe, unităţilor hoteliere, generându-le, astfel, venituri suplimentare”, explică Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro. 

    Turiştii care cumpără vacanţe prin intermediul BenefitBooking.ro au acces la peste 13.500 de unităţi de cazare în România listate pe cea mai mare platformă de rezervări online din lume, Booking.com.

    În prezent, aproximativ 800.000 angajaţi români primesc vouchere de vacanţă de la angajatori, atât din mediul privat, cât şi de stat. Voucherele de vacanţă sunt deductibile şi scutite de taxe şi impozite patronale, în limita a 6 salarii de bază minime brute pentru fiecare angajat, şi pot fi acordate de companii care au înregistrat profit sau venit în anul financiar anterior. În ceea ce priveşte personalul plătit din fonduri publice, acesta primeşte anual vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare angajat.  

    Începând cu 30 martie 2020, ca măsură de prevenţie în contextul pandemiei de COVID-19, voucherele de vacanţă pot fi emise exclusiv pe suport electronic (card), potrivit OUG Nr. 35/2020.

     

  • Odată cu explozia înregistrată de procesele de transformare digitală pe fondul crizei de COVID-19, o nouă resursă devine mai rară decât aurul pe piaţa muncii IT

    Odată cu explozia înregistrată de procesele de transformare digitală pe fondul crizei COVID-19 o nouă resursă devine mai rară decât aurul pe piaţa muncii IT: experţii în securitate cibernetică. Cum toate companiile se mută spre online, riscurile devin atât de mari încât nu există suficienţi oameni specializaţi pentru a rezolva această problemă. Un start-up local a găsit însă soluţia printr-o platformă ce automatizează munca specialiştilor în securitate cibernetică. 

    Produsul a fost validat deja de clienţi şi de către investitori, care au finanţat până acum proiectul cu un milion de dolari, ţinta următoare a start-up-ului fiind atragerea unei finanţări de minimum
    3 milioane dolari.

    „Dezvoltăm un produs ce îşi propune să automatizeze şi să simplifice foarte mult tot ce înseamnă zona de vulnerability management. Am văzut foarte mulţi clienţi care au nevoie de astfel de servicii, dar nu şi le permit pentru că sunt foarte scumpe, iar companiile mici şi mijlocii nu au suficiente resurse. În mod clasic ele sunt livrate de o echipă de specialişti certificaţi în ethical hacking care încearcă să spargă sistemele şi să descopere breşe şi vulnerabilităţi pe care un atacator le-ar folosi în mod obişnuit.

    Prin produsul Footprint noi am automatizat însă munca lor. Folosim servicii de cloud, algoritmi de machine learning, platforme de big data şi automatizăm ceea ce făceam până acum în businessul de consultanţă sau de servicii prin intermediul oamenilor. Nu mai este nevoie de cunoştinţe extrem de specifice pentru test penetration şi ethical hacking”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Săndescu, CTO şi cofondator al CODA Intelligence.

    Platforma Footprint dezvoltată de CODA Intelligence se adresează companiilor din piaţa de IT – furnizori de servicii IT externalizate care îşi doresc să adauge în portofoliul lor o competenţă de securitate cibernetică, dar care nu au acces la resursele umane specializate. Cu ajutorul Footprint companiile pot însă să adauge în portofoliu un nou serviciu bazându-se pe echipele tehnice pe care le au deja.

    „Platforma poate fi instalată în cloudul propriu al CODA sau poate fi pusă în cloudul folosit de furnizorul de servicii IT (managed services providers)”, a precizat el.Produsul Foootprint a primit validare în piaţă atât de la clienţi, cât şi de la investitori.

    „Am ridicat recent o rundă de finanţare de tip seed de 800.000 euro la care au participat ROCA X, Early Game Ventures şi Marius Alexe ca angel investor. La aceasta s-a adăugat şi un proiect de finanţare europeană pe care l-am semnat tot în această perioadă şi care se ridică la 200.000 euro. Astfel, suntem într-o poziţie bună pentru a intra pe piaţa din SUA cu toate pânzele sus”, a afirmat cofondatorul CODA Intelligence.

    În prezent, CODA Inteligence are cinci clienţi activi din Europa cu care are încheiate contracte pe termen lung pentru utilizarea platformei Footprint.

    „Urmează să începem să accesăm câţiva clienţi pe care îi avem în pipeline în SUA. Pentru sfârşitul acestui an ne propunem să avem 8 clienţi. Numărul nu este foarte mare, însă având în vedere că ei sunt furnizori de servicii, fiecare poate la rândul lui să atingă un număr între 20 şi 200 de clienţi finali. Reach-ul nostru către clientul final creşte destul de mult în funcţie de mărimea furnizorului cu care noi lucrăm, iar până la finalul anului ţintim să avem 200 de clienţi finali”, a precizat Cristian Săndescu. CODA Intelligence le oferă platforma Footprint în regim SaaS (Software as a Service) clienţilor, aceştia plătind o subscripţie lunară sau anuală.

    „În momentul de faţă refacem planurile de tarife pentru piaţa din SUA, iar pentru piaţa din România licenţa costă 50 euro/dispozitiv/an”, a punctat cofondatorul CODA Intelligence. Start-up-ul a început să vândă către clienţi din 2016, când a venituri de 65.000 dolari.

    „Apoi treptat, am crescut şi ne-am dublat cifra de afaceri an de an, mai puţin în 2019 când am crescut mai puţin pentru că atunci am decis să investim şi să încercăm să intrăm pe piaţa din SUA, lucru care a fost dificil de făcut cu forţe proprii şi atunci s-a produs şi declicul şi am zis să căutăm o investiţie pentru a accelera creşterea pe care o aveam noi în mod organic prin bootstrapping”, a menţionat el.

    Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri de 300.000 dolari, în creştere cu circa 10-15% faţă de 2018, iar pentru finalul lui 2020 echipa CODA Intelligence şi-a propus să ajungă la o cifră de afaceri de 500.000 dolari bazându-se pe intrarea pe piaţa din SUA.

    Odată pornit businessul peste ocean, start-up-ul are planuri mari pe termen mediu şi lung: încă două runde de finanţare de câteva milioane dolari şi listarea la bursă.

    „Vrem ca după ce intrăm pe piaţa din SUA să mai luăm o rundă de scalare de serie A în geografia respectivă. Cred că vom mai lua 1-2 runde de finanţare în următorii 2-3 ani şi sperăm că în cinci ani vom avea mai multe produse şi ne vom putea gândi poate chiar la un IPO (listare la bursă – n. red.).  Următoarea rundă de finanţare ar trebui să fie de minimum 3 milioane de dolari. Ne propunem să o ridicăm în decurs de un an din SUA pentru scalare şi pentru a accelera creşterea pe piaţa americană“, a menţionat Cristian Săndescu. El a adăugat că în prezent piaţa de securitate cibernetică este foarte provocatoare pentru că tipul şi al atacurilor şi modul în care hackerii gândesc se schimbă de la un moment la altul. „Inclusiv pandemia schimbă mentalitatea lor, dar şi modul de lucru al clienţilor.”

    TapoHub
    Ce face? Dezvoltă un generator electric hibrid care va folosi şi energia eoliană, şi cea solară
    Necesar de finanţare: 300.000 euro
    Invitat: Adrian Pop, fondator TapoHub

    StockBinder
    Ce face? Dezvoltă o soluţie care facilitează integrarea rapidă între magazine online, furnizori şi producători
    Finanţări atrase până acum: 100.000 euro
    Invitat: Ionuţ Farcaş, fondator şi CEO StockBinder

    Empathy
    Ce face? Reţea socială bazată pe mesaje audio
    Invitat: Andrei Covaciu, fondator şi CEO Empathy

    Avocado.red
    Ce face? Platformă online pentru accesarea de servicii specializate
    Finanţare atrasă până acum: 500.000 euro
    Invitat: Annemarie Fabian, business manager Avocado.red

    Talk.rs
    Ce face? Dezvoltă o platformă ce îşi propune să rezolve problemele de securitate şi actualizare a datelor în reţelele de dispozitive inteligente
    Invitat: Alex Vochescu, cofondator Talk.rs

    Notifier
    Ce face? Aplicaţie care trimite alerte când găseşte anunţuri online după criteriile utilizatorilor
    Necesar de finanţare: 90.000 euro
    Invitat: Răzvan Bretoiu, cofondator şi CTO Notifier

    CODA Intelligence
    Ce face? Platformă pentru managementul securităţii cibernetice
    Finanţări atrase până acum: 1 milion euro
    Necesar de finanţare: 3 milioane euro
    Venituri 2019: 300.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Cristian Săndescu, CTO şi cofondator CODA Intelligence 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Afacerea construită de trei români pe care pandemia de COVID chiar a ajutat-o să crească. Acum se extinde peste hotare

    „Să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech este ceea ce ne-am propus pentru următorii trei ani. Pe termen lung, misiunea Kinderpedia este aceea de a transforma educaţia, prin simplificarea proceselor administrative şi plasarea colaborării între dascăl şi familie, chiar în centrul actului educaţional”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, obiectivele pe termen mediu şi lung pentru platforma de educaţie.

    Lansată în 2015, aceasta a aplicat recent pentru o finanţare de 400.000 de euro, în urma căreia compania va ceda 15,4% din capital. Potrivit reprezentanţilor companiei, cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, SeedBlink, a listat Kinderpedia pentru o finanţare de 200.000 de euro, runda fiind condusă de Roca X, care angajase deja suma de 200.000 de euro.

    „Suma aferentă acestei runde de investiţii va fi orientată preponderent către accelerarea marketingului şi a vânzărilor în România, şi pe alte pieţe europene unde Kinderpedia a stabilit parteneriate, cum ar fi UK, Portugalia şi Elveţia”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, planurile pentru investiţia vizată.

    Kinderpedia a încheiat anul trecut cu venituri de 101.000 de euro, iar în runda prezentă de finanţare compania este evaluată la 2,2 milioane de euro, pre-money. 

    Lansată în 2015 de Daniel Rogoz, Evelina Necula şi Valentin Ilea în urma unei finanţări europene de 135.000 de euro, Kinderpedia este descrisă de reprezentanţii companiei drept o soluţie completă de comunicare şi management dedicată educaţiei, ce îşi doreşte să transforme educaţia prin optimizarea proceselor administrative şi punerea colaborării între dascăl şi părinte în centrul actului educaţional. Soluţia se bazează pe colaborare permanentă şi o comunicare în timp real între dascăli, elevi şi părinţi – spre exemplu, prezenţa elevilor se poate face printr-un check-in printr-un QR code. Până acum, investiţiile în platformă au ajuns la aproximativ un milion de euro. În prezent, pe Kinderpedia sunt înregistrate peste 2.000 de şcoli şi din ţară şi din străinătate.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business MAGAZIN, ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit fondatorilor în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. 

    După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve această problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explicau antreprenorii.

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. Ulterior au lansat şi aplicaţiile de mobil, iOS şi Android.