BusinessMagazin

Tag: piata

  • Planul de război economic al lui Trump: Sancţiuni severe, reduceri fiscale radicale şi o nouă eră a suprematiei dolarului pe piaţa globală

    Scott Bessent a declarat în faţa senatorilor americani că intenţionează să utilizeze puterea economică a Statelor Unite pentru a contracara adversarii geopolitici, susţinând politica tarifară a lui Donald Trump şi pledând pentru reduceri fiscale şi reglementări interne mai relaxate, scrie Financial Times.

    Miliardarul care conduce un fond speculativ şi care a fost nominalizat de Trump pentru funcţia de secretar al Trezoreriei SUA şi-a prezentat joi, în detaliu, planurile privind modul în care administraţia viitoare doreşte să transforme economia americană, cea mai mare din lume.

    „Trebuie să asigurăm securitatea lanţurilor de aprovizionare vulnerabile în faţa competitorilor strategici şi să folosim sancţiunile într-un mod coordonat la nivel guvernamental pentru a proteja interesele noastre de securitate naţională. În plus, trebuie să garantăm că dolarul american rămâne principala monedă de rezervă la nivel global”, a spus Bessent în timpul unei audieri de confirmare care a durat trei ore.

    El a subliniat că „cea mai importantă prioritate economică a momentului” este reînnoirea reducerilor fiscale pentru persoane fizice şi companii, adoptate de administraţia Trump în 2017, care vor fi supuse unor dezbateri intense în Congres anul acesta.

    Nerenoirea acestor reduceri ar genera o „criză economică majoră” în Statele Unite, a avertizat Bessent. „Iar, ca de obicei în astfel de situaţii de instabilitate financiară, cei mai afectaţi vor fi oamenii din clasa de mijloc şi clasa muncitoare.”

    De asemenea, Bessent a abordat subiecte legate de politica economică internaţională, angajându-se să sprijine sancţiuni mai dure împotriva sectorului petrolier din Rusia, cu scopul de a creşte presiunea asupra Moscovei în contextul războiului din Ucraina.

    „Dacă preşedintele Trump solicită acest lucru, şi ca parte a strategiei sale de a pune capăt războiului din Ucraina, voi sprijini integral impunerea unor sancţiuni mai severe, în special asupra marilor companii petroliere ruseşti, pentru a forţa Federaţia Rusă să negocieze,” a declarat Bessent.

    Aceste declaraţii au avut un impact imediat asupra pieţei petrolului, crescând preţul ţiţeiului. Referinţa internaţională pentru petrol, Brent, a crescut cu peste 1 dolar, ajungând la peste 81 de dolari pe baril, pe fondul anticipărilor legate de o reducere a ofertei globale. Se estimează că noua administraţie va înăspri sancţiunile şi asupra petrolului iranian şi venezuelean, în încercarea de a intensifica presiunea economică asupra rivalilor SUA.

  • Investitorii internaţionali pot investi acum direct în obligaţiuni româneşti denominate în euro prin intermediul Clearstream, depozitarul central internaţional de titluri de valoare al Deutsche Börse Group. BRD acţionează în calitate de depozitar local

    Investitorii internaţionali pot investi acum direct în obligaţiuni de stat şi corporative româneşti denominate în euro prin intermediul contului lor Clearstream, depozitarul central internaţional de titluri de valoare (ICSD) al Deutsche Börse Group pentru care BRD Groupe Société Générale acţionează în calitate de depozitar local

    În acelaşi timp, emitenţii români beneficiază de o mai bună lichiditate pe piaţa internă de capital şi de o mai mare atractivitate pe piaţa internaţională.

    Includerea obligaţiunilor denominate în euro completează gama actuală de valori mobiliare eligibile a Clearstream pe piaţa de capital din România, sprijinind activitatea tot mai intensă a emitenţilor din sectoarele bancar şi energetic.

    „Suntem încântaţi să deschidem ruta investiţiilor în euro pe piaţa românească de obligaţiuni. Această iniţiativă este rezultatul relaţiei de lungă durată a Clearstream cu partenerii noştri locali, pentru a alinia nevoile pieţei româneşti cu cele ale comunităţii internaţionale a pieţelor de capital.”, a comentat Jan Willems, Head of Global Markets la Clearstream.

    Obligaţiunile guvernamentale româneşti, obligaţiunile municipale şi corporative denominate în lei sunt deja eligibile în Clearstream, la fel ca acţiunile româneşti, fondurile de investiţii şi ETF-urile, prin intermediul legăturii cu Depozitarul Central.

    „Salutăm decizia Clearstream de a include obligaţiunile româneşti denominate în euro printre valorile mobiliare eligibile pentru piaţa românească de capital. Acest eveniment a fost aşteptat cu mare interes de emitenţii şi intermediarii români şi suntem bucuroşi că solicitarea lor a fost luată în considerare cu prioritate de Clearstream. Este un semn clar al interesului crescând al investitorilor străini pentru piaţa noastră de capital”, a declarat Silvia Buicănescu, Directorul General al Depozitarului Central.  

    La rândul lui, Claudiu Cercel, Director General Adjunct la BRD Groupe Société Générale, coordonator al Polului Pieţe Financiare, a spus că această iniţiativă marchează un punct de referinţă în îmbunătăţirea conectării pieţei financiare din România cu investitorii internaţionali. ”Prin parteneriatul cu Clearstream, suntem mândri să sprijinim creşterea lichidităţii şi a accesibilităţii obligaţiunilor româneşti, contribuind în continuare la dezvoltarea şi atractivitatea pieţei locale de capital”.

    Clearstream operează depozitarii centrali de valori mobiliare din Germania şi Luxemburg, precum şi un depozitar central internaţional de valori mobiliare pentru piaţa Eurobondurilor. Cu 18 trilioane de euro în active sub custodie, este una dintre cele mai mari firme de decontare şi custodie pentru titluri de valoare locale şi internaţionale din lume.

    De asemenea, furnizează servicii de top în domeniul tranzacţionării fondurilor, distribuţiei, serviciilor digitale şi de date, acoperind peste 55 de pieţe de fonduri la nivel mondial.

     

  • Avertismentul lui Warren Buffett este greu de ignorat. Ce s-ar putea întâmpla anul acesta

    Ultimii doi ani au fost excepţionali pentru piaţa de capital din SUA. De la sfârşitul anului 2022 până la finalul anului 2024, indicele de referinţă S&P 500 (^GSPC) a crescut cu 53%.

    Entuziasmul legat de inteligenţa artificială şi reducerea dobânzilor cu un punct procentual au impulsionat indicii bursieri majori spre noi maxime istorice. Conform cercetărilor efectuate de JPMorgan Chase, investiţiile în S&P 500 în zilele când acesta atinge noi maxime tind să genereze randamente uşor peste medie în următoarele 12 luni, scrie platforma The Motley Fool.

    Totuşi, ascensiunea spectaculoasă a S&P 500 a lăsat multe acţiuni la evaluări extrem de ridicate. Cel mai faimos investitor în valoare din America, Warren Buffett, nu a declarat explicit că se aşteaptă la o corecţie a pieţei, dar acţiunile sale sugerează această posibilitate. Compania pe care o gestionează, Berkshire Hathaway (BRK.A, BRK.B), a vândut un volum semnificativ de acţiuni, fapt ce ar putea determina investitorii să reevalueze deciziile de a investi în fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) care urmăresc indicele S&P 500.

    În primele nouă luni ale anului 2024, valoarea totală a acţiunilor deţinute de Berkshire Hathaway a scăzut cu 23%, ajungând la 271,7 miliarde USD. Buffett a vândut peste 605 milioane de acţiuni Apple, reducând astfel participaţia sa la gigantul tehnologic cu mai mult de două treimi. De asemenea, a renunţat la participaţii semnificative în companii precum Snowflake, Paramount Global şi HP. Aceste vânzări indică faptul că Buffett nu găseşte în prezent acţiuni la preţuri atractive, pe măsură ce actuala tendinţă ascendentă a pieţei intră în al treilea an. La preţurile recente, acţiunile din indicele S&P 500 se tranzacţionează în medie la 24,7 ori câştigurile realizate, un nivel istoric ridicat.

    Indicatorul Buffett: Semnal de avertizare

    Un alt semnal de alarmă este aşa-numitul Indicator Buffett, un raport între capitalizarea totală a pieţei de acţiuni din SUA şi produsul intern brut (PIB) al ţării. Decenii în urmă, Buffett descria acest raport drept „probabil cea mai bună măsură a evaluărilor la un moment dat.” În prezent, indicatorul se află într-o zonă de pericol, ceea ce sugerează că piaţa este supraevaluată. Într-o perioadă în care investitorii se lasă dominaţi de entuziasmul pieţei, citatul faimos al lui Buffett rămâne relevant: „Fii temător când ceilalţi sunt lacomi şi lacom când ceilalţi sunt temători.” Vânzările recente de acţiuni de către Berkshire Hathaway ar putea fi interpretate ca un semnal că Buffett anticipează o corecţie a pieţei în viitorul apropiat.

     

     

  • Grecii de la PPC îşi pun toată energia într-un loc şi au şanse să depăşească Hidroelectrica, liderul pieţei de furnizare: Companiile PPC de furnizare fuzionează într-un singur jucător. La ce cotă de piaţă ajunge?

    Grecii de la PPC, cei care în 2023 au preluat toate operaţiunile Enel din România iar anul acesta, prin intermediul achiziţiilor, au devenit cel mai mare jucător din energia verde locală, continuă reorganizarea firmelor din portofoliu. Astfel, PPC Energie, companie de furnizare care deservea mai ales clienţii din Banat şi Dobrogea, şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, au fuzionat începând cu data de 31 decembrie 2024. Această fuziune marchează un pas important în strategia grupului de companii PPC din România, având ca obiectiv eficientizarea activităţii de furnizare a energiei electrice si a gazelor naturale, reducerea impactului volatilităţii pieţei de energie din România şi îmbunătăţirea flexibilităţii strategice, astfel încât clienţii să beneficieze de servicii de calitate la costuri competitive, spun reprezentanţii PPC.

    „Prin unificarea operaţiunilor sub o singură companie de furnizare, PPC Energie nu doar că îşi consolidează poziţia pe piaţa de energie din România, ci pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor. Fuziunea ne permite să oferim servicii cu valoare adăugată, cum ar fi soluţii energetice avansate şi suport personalizat, asigurând în acelaşi timp calitate superioară şi accesibilitate în toate interacţiunile cu clienţii noştri”, a declarat Ionuţ Dună, Director General PPC Energie.

    Compania mai anunţă că în perioada 30 decembrie 2024 – 5 ianuarie 2025, unele servicii oferite de PPC Energie, inclusiv aplicaţia myPPC, sunt temporar indisponibile, pentru a se asigura actualizarea sistemelor informatice,  pentru scopul fuziunii. În zilele de 30, 31 decembrie şi 3 ianuarie, operatorii call center vor putea prelua solicitările clienţilor.

    Potrivit celui mai recent al Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în luna septembrie, PPC Energie era al treilea cel mai mare furnizor de energie din România, cu o cotă de aproape 8%, urmat de PPC Energie Muntenia cu o cotă de 7,5%. Cel mai mare furnizor de energie din acest moment este Hidroelectrica, cu o pondere de 14,5%, urmată de Electrica Furnizare, cu 10%. Astfel, cel mai probabil, prin fuziunea celor două societăţi, PPC Energie va deveni noul lider al pieţei de furnizare de energie din România.

    Şi la nivelul operaţiunilor de distribuţie, PPC a făcut o mişcare similară, în noiembrie. Astfel, companiile de distribuţie a energiei electrice Reţele Electrice Muntenia, Reţele Electrice Dobrogea şi Reţele Electrice Banat, parte a grupului PPC în România, au fuzionat sub numele Reţele Electrice România începând cu 30 noiembrie. Procesul de fuziune vizează optimizarea operaţiunilor specifice la nivelul celor trei regiuni de operare, prin eficientizarea modului de alocare a resurselor şi reducerea complexităţii administrative, au spus la acel moment reprezentanţii Reţele Electrice România. Noua societate va asigura în continuare serviciul de distribuţie a energiei electrice în Bucureşti şi judetele Ilfov, Giurgiu, Constanţa, Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi, Caraş Severin, Timiş, Hunedoara şi Arad.

     

     

     

     

     

  • Se simte criza în Est: Bursa din Singapore, unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, s-a lovit de cel mai căzut număr de companii listate din ultimii 20 de ani. Autorităţile au intrat în alertă şi încearcă să oprească declinul pieţei de capital

    Numărul companiilor listate la bursa din Singapore a atins cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, după ce doar patru companii au fost listate la bursă în acest an şi mai multe au fost delistate, iar autoritatea de reglementare din oraşul-stat caută acum să oprească declinul pieţei de capital, scrie Financial Times.

    Numărul de companii listate la bursa din Singapore a scăzut la 617 în octombrie, cel mai scăzut nivel din septembrie 2004. Cifra a fost în scădere constantă de la atingerea unui maxim de 782 în 2013, companiile naţionale fiind atrase de listările din străinătate, în special pe pieţele mai mari şi mai efervescente, cum ar fi SUA.

    Shein, compania chineză de fast fashion cu sediul în Singapore, urmăreşte o listare la Londra, cu o evaluare potenţială care se ridică la 50 de miliarde de lire sterline, ceea ce ar face-o una dintre cele mai mari companii listate la bursă din Regatul Unit. Mai multe dintre cele mai cunoscute businessuri din Singapore, inclusiv superaplicaţia Grab şi grupul de comerţ electronic Sea, au optat pentru listarea la New York în ultimii ani.

    Singapore a beneficiat de o avalanşă de capital privat care a intrat în oraşul-stat, care a coincis cu un sector de family office aflat în plină expansiune, în timp ce SGX a construit, de asemenea, pieţe puternice de tranzacţionare a obligaţiunilor, a instrumentelor derivate şi a fondurilor de investiţii imobiliare. Dar a avut dificultăţi în a transfera această creştere în listări.

    În cursul verii, Autoritatea Monetară din Singapore a lansat o revizuire a pieţelor de acţiuni din ţară, cu un grup de experţi care a inclus şefii SGX, ai autorităţii monetare şi ai Temasek, compania de investiţii deţinută de stat.

    Grupul urmează să îşi prezinte concluziile în luna august a anului viitor şi a discutat până în prezent modalităţi de atragere a mai multor administratori de fonduri care să investească pe piaţa bursieră pentru a rezolva problemele legate de cerere şi pentru a încuraja mai multe companii să se listeze.

    „Trebuie să facem atractivă  listarea pentru companii şi ca să vedem mai mulţi administratori de fonduri pe piaţă, iar aceştia vor fi atraşi doar de perspectiva de a investi în companii bune.”

    Autoritatea de reglementare a afirmat într-o declaraţie: „Au apărut multe idei, deoarece grupul de revizuire se angajează pe scară largă cu multe grupuri de părţi interesate, iar discuţiile grupului de revizuire sunt încă în curs de desfăşurare.”

    Mai mulţi bancheri de investiţii au declarat pentru Financial Times că 2024 va fi probabil un moment critic din perspectiva listărilor în Singapore, din cauza incertitudinii politice a alegerilor generale din întreaga lume. Ei au afirmat însă că există o cerere şi că lucrează la mai multe listări pentru 2025.

    Cea mai mare companie listată, grupul de healthcare Singapore Institute of Advanced Medicine, a pierdut 71% din capitalizarea de piaţă de la listarea din martie, după ce a raportat pierderi mari. Auditorul său, PwC, a fost reticent cu privire la capacitatea sa de a-şi continua activitatea în cursul verii.

    Pieţele bursiere din întreaga lume – în special Londra – au încercat să atragă companii, însă rivalul principal a fost piaţa de capital din SUA, cu care alte burse n-au reuşit să ţină pasul.

    Potrivit Dealogic, suma obţinută prin IPO-uri în Asia de Sud-Est în acest an este cea mai mică din ultimii 10 ani.

    Chiar şi aşa, Malaezia a avut 46 de listări în acest an, comparativ cu 39 în Indonezia şi 28 în Thailanda. În timp ce Filipine a avut doar trei listări, valoarea lor totală de 197 de milioane de dolari a depăşit cu mult valoarea de 31 de milioane de dolari din Singapore.

  • Răstunare de situaţie în cazul atacului din Germania. Teroristul pare a fi anti-religie şi anti-imigraţie

    Reiner Haseloff, prim-ministru al landului Saxonia-Anhalt din estul ţării, a declarat că presupusul autor, Taleb al-Abdulmohsen, nu era cunoscut de poliţie ca islamist.
     
    Profilul lui Al-Abdulmohsen pe site-ul de socializare X indică faptul că acesta este un critic feroce al islamului.
     
    Presa germană a raportat că acesta este un activist care i-a ajutat pe opozanţii regimului din Arabia Saudită să fugă din ţară şi să solicite azil în Europa.
     
    Abdulmohsen ar fi intrat cu BMW-ul său negru X5 în piaţa de Crăciun din centrul oraşului Magdeburg, vineri seară, puţin după ora 19.00, lovind zeci de persoane înainte de a fi arestat de poliţie.
     
    O înregistrare video difuzată pe reţelele de socializare arată cum ofiţerii îl înconjoară la o staţie de tramvai. El a fost văzut întins la pământ lângă vehiculul său, o maşină închiriată cu numere de înmatriculare din Munchen, iar ulterior a fost condus pentru interogatoriu.
     
    Autorităţile din Saxonia-Anhalt au declarat că patru persoane au murit în urma atacului şi că peste 200 de persoane au fost rănite, dintre care 41 grav. Cancelarul Olaf Scholz a vizitat sâmbătă locul atacului.
     
    Spiegel Online a relatat că a fost un activist care a ajutat persoane – în special femei – să fugă din Arabia Saudită şi a condus un site de internet care furniza informaţii despre sistemul german de azil. În 2019, el a acordat interviuri despre activităţile sale pentru două ziare germane, în care şi-a exprimat ura faţă de islam.
     
    Într-unul dintre acestea, el a declarat că s-a „rupt” de religie în 1997.
     
    „Viaţa în Arabia Saudită mi s-a părut un calvar, trebuie să pretinzi că eşti musulman şi să urmezi toate ritualurile”, a spus el. „Ştiam că nu mai pot trăi în frică şi când mi-am dat seama că până şi activismul anonim îmi va pune viaţa în pericol ca fost musulman saudit, am cerut azil”.
     
    În cealaltă, el a declarat că a scris mesaje care criticau islamul pe un forum de internet condus de activistul încarcerat Raif Badawi şi că, ulterior, a primit ameninţări la adresa vieţii sale.
     
    „Voiau să mă „măcelărească” dacă mă întorceam vreodată în Arabia Saudită”, a spus el. 
     
    În ultimele luni, el părea să se fi îndepărtat de activism şi să fi adoptat o atitudine extrem de critică faţă de autorităţile germane. El îmbăţişa teoriile conspiraţiei asociate mai des cu dreapta naţionalistă.
     
    Într-o postare pe X din noiembrie, în care prezenta „cererile opoziţiei liberale saudite”, el a cerut Germaniei să „îşi protejeze graniţele împotriva imigraţiei ilegale”. 
     
     „A devenit evident că politica frontierelor deschise a Germaniei a fost planul [fostului cancelar Angela] Merkel de a islamiza Europa”, a scris el. 
     
    La începutul acestei luni, el a fost intervievat de un blog anti-islam şi a acuzat autorităţile germane că desfăşoară o operaţiune secretă de vânătoare a foştilor musulmani saudiţi, în timp ce acordă azil jihadiştilor sirieni

  • Tranzacţie pe piaţa de mobilitate: ATM Ventures, divizia de investiţii a grupului Autonom, cumpără 30% dintr-o companie de taxi din Bucureşti

    ATM Ventures, divizia de investiţii a grupului Autonom, deţinut de fraţii Marius şi Dan Ştefan, a preluat 30% din acţiunile companiei Meridian Taxi din Capitală.

    Investiţia va permite companiei să crească numărul maşinilor cu 20%, de la 1.100 de autoturisme în prezent, şi să înnoiască parcul auto, potrivit datelor transmise miercuri de reprezentanţii ambelor companii.

    “Investiţia în Meridian Taxi reflectă angajamentul nostru de a susţine afacerile locale cu potenţial de creştere şi de a contribui activ la modernizarea serviciilor de mobilitate urbană din România, sprijinind viziunea antreprenorială a companiei de a oferi soluţii mai adaptate nevoilor pasagerilor şi şoferilor, prin îmbunătăţirea flotei auto, punând accent pe sustenabilitate şi pe creşterea calităţii serviciilor”, spune Dan Ştefan, co-fondator ATM Ventures.

    Meridian Taxi a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 2,9 milioane de lei şi estimează o creştere de aproximativ 15% pentru 2024.

    “Faptul că avem alături ATM Ventures, un jucător solid în domeniul mobilităţii, care a avut întreaga încredere în modelul nostru de business şi în planurile de dezvoltare ne confirmă că viziunea noastră de business este una sănătoasă. Această realizare vine ca rezultat al eforturilor susţinute din ultimii 1,5 ani, dedicate modernizării aplicaţiei şi a flotei, precum şi recrutării şi instruirii şoferilor, pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor moderni.”, spune Dan Boabeş, acţionar principal şi CEO Meridian Taxi.

    ATM Ventures este un vehicul de investiţii în companii cu potenţial de creştere accelerată, fondat în 2020 de Marius şi Dan Ştefan, acţionarii Grupului Autonom. Compania investeşte direct în startup-uri cu scopul de a sprijini şi de a accelera dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale româneşti, mici şi mijlocii. Până în prezent, Marius şi Dan Ştefan au investit direct şi indirect în peste 50 de start-up-uri de mobilitate, tehnologie, retail şi altele.

     

  • Secretul frumuseţii sau cum şi-a propus AMOO KLINIK să revoluţioneze piaţa serviciilor estetice din România

    Piaţa de chirurgie estetică din România a înregistrat o creştere semnificativă în 2024, consolidându-se pe fondul unui interes tot mai mare pentru procedurile minim invazive şi tehnologii de ultimă generaţie. Dr. Oren Iancovici, unul dintre fondatorii AMOO Klinik, explică în exclusivitate pentru BUSINESS Magazin care sunt tendinţele actuale, provocările şi oportunităţile acestui domeniu.

    „Anul acesta, piaţa s-a consolidat frumos, cu o creştere lentă, dar constantă. Observăm o cerere tot mai mare pentru proceduri minim invazive, precum liftingul facial (Face Lift) şi blefaroplastia,” afirmă Dr. Iancovici. Aceste intervenţii oferă beneficii estetice şi funcţionale, de la îmbunătăţirea conturului facial până la corectarea pleoapelor căzute, fiind preferate datorită rezultatelor naturale şi timpului redus de recuperare.

    „Creşterea puterii financiare şi dorinţa de îmbunătăţire a aspectului fizic sunt principalele motoare ale acestei pieţe,” explică Dr. Iancovici. În plus, influenţa social media joacă un rol semnificativ, însă medicul atrage atenţia asupra importanţei alegerii specialiştilor pe baza calificărilor şi rezultatelor, nu doar a popularităţii online.

    Deşi profilul pacientului nu s-a schimbat radical, există o tendinţă spre o informare mai bună. „Decizia rămâne una emoţională, dar bazată pe discuţii detaliate cu specialiştii. Consider că există întotdeauna loc pentru mai multă educaţie în acest domeniu,” adaugă fondatorul AMOO.

    „După pandemie, cererea a crescut semnificativ, stimulată de conţinutul online care a inspirat pacienţii să îşi îmbunătăţească aspectul fizic. Procedurile cu fillere injectabile şi cele de slăbire au fost cele mai solicitate,” precizează Dr. Iancovici.

    „Pacienţii germani preferă un aspect natural şi subtil, influenţat de un spirit minimalist. În România, există încă o tendinţă pentru rezultate mai vizibile, dar observăm o migrare lentă spre estetica naturală, pe care o recomandăm tuturor pacienţilor noştri,” subliniază medicul.

    Una dintre principalele provocări ale pieţei locale este accesul la infrastructura medicală de înaltă calitate şi la echipamente moderne, care rămân costisitoare. Cu toate acestea, România are un potenţial semnificativ pentru turismul medical datorită preţurilor competitive şi investiţiilor recente în clinici moderne.

    Clinica AMOO, amplasată în zona exclusivistă Calea Floreasca, este un exemplu de excelenţă în domeniul esteticii. Cu o investiţie iniţială de 750.000 euro, clinica oferă servicii premium, de la tehnologii inovatoare precum terapia RED LIGHT şi FACE EMS, până la proceduri avansate minim invazive.

     

    CITIŢI CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN UNA DINTRE EDIŢIILE TIPĂRITE BUSINESS MAGAZIN ALE LUNII IANUARIE.

    Foto: Dr. Andrei Pantazi (chirurg plastician Amoo Klinik, Dr. Oren Iancovici (cardiolog Amoo Klinik) si Dr. Michael Pantazi (chirurg plastician Amoo Klinik

     

  • Cum schimbă companiile din România viitorul prin inovaţie şi sustenabilitate? Cum schimbă inovaţia piaţa românească?

    BUSINESS Magazin a organizat recent evenimentul care celebrează inovaţia şi, de anul acesta şi responsabilitatea socială – două repere esenţiale pentru orice societate care doreşte să prospere într-un viitor incert şi dinamic. Când schimbările sunt prea rapide, iar oamenii se simt dezorientaţi, tendinţa naturală este să căutăm siguranţă în extreme – fie în idei radicale, fie în decizii bazate pe frică, nu pe viziune. Această polarizare nu afectează doar alegerile politice, ci şi comportamentele economice şi sociale. De aceea, companiile care inovează şi adoptă iniţiative de responsabilitate socială joacă un rol esenţial în contracararea acestui fenomen. Ele creează punţi, oferă soluţii care inspiră încredere şi demonstrează că schimbarea poate fi gestionată responsabil. 

    În cadrul acestui eveniment, ne-am axat pe două direcţii – în primul panel, am vorbit despre cum putem folosi inovaţia pentru a construi un viitor sustenabil, adaptat la complexitatea acestor vremuri.

    În al doilea panel, ne-am concentrat pe responsabilitatea socială – nu doar ca pe o datorie morală, ci şi ca pe un antidot la polarizare, prin proiecte care unesc comunităţi şi creează stabilitate.

    De la mâncare gătită pentru câini, la inteligenţa artificială în bănci şi infrastructură telecom sustenabilă, companiile româneşti dovedesc că inovaţia poate schimba regulile jocului. Liderii din diverse industrii au împărtăşit cum ideile curajoase, susţinute de tehnologie şi perseverenţă, transformă piaţa locală şi contribuie la un viitor mai BUN.

     

    BM: De ce credeţi că sunt companiile pe care le reprezentaţi motoare ale inovaţiei pe piaţa românească? 

    Andrei Cerbu: Sunt fondatorul Drooler, prima companie din România care produce mâncare gătită pentru câini. Este o inovaţie pe piaţă – produsul nostru este complet diferit de ceea ce promovează marile companii, care susţin că mâncarea de câini trebuie să fie uscată şi să conţină exclusiv carne. Noi am lucrat timp de trei ani cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj pentru a dezvolta reţete echilibrate, bazate pe carne, legume şi superalimente. Este o schimbare de paradigmă în industria alimentaţiei canine.

    Alin Nedelcu: Eu sunt Head of AI & Solutions la Raiffeisen Bank. Băncile nu sunt văzute, de obicei, ca motoare ale inovaţiei, dar noi am început să explorăm inteligenţa artificială încă din 2018. Am dezvoltat modele AI care sunt integrate în aplicaţiile folosite de trei din cinci angajaţi ai băncii. Aceste soluţii cresc eficienţa, productivitatea şi modernizează procesele noastre, eliminând practicile învechite.

    Adrian Niga: Eu reprezint SAS România, lider mondial în advanced analytics. Folosim inteligenţa artificială şi machine learning pentru a extrage informaţii relevante din date. Inovaţia noastră constă în capacitatea de a transforma datele în decizii informate şi eficiente. Într-o lume în care datele guvernează totul, această capacitate devine esenţială.

    Ionel Crăciun: Vantage Towers este o companie de infrastructură telecom prezentă în România de patru ani. Modelul nostru de business aduce inovaţie şi sustenabilitate prin infrastructură partajată, care reduce costurile operatorilor mobili şi impactul asupra mediului. Este o soluţie necesară, mai ales în contextul în care veniturile operatorilor scad, iar presiunea costurilor creşte. În plus, construirea unei singure infrastructuri partajate are un impact mult mai redus asupra mediului.

    BM: Andrei, spune-ne de unde a venit inspiraţia pentru Drooler. Ştiu că ai experienţă în industria alimentară pentru oameni, nu pentru animale.

    Andrei Cerbu: Sunt inginer de reţea telecom, fără legătură cu mâncarea de câini sau oameni. Totul a început acum opt ani, când am adoptat un câine şi am realizat cât de puţină transparenţă există în această industrie. Am investit în cercetare şi infrastructură pentru a crea un produs care să fie sănătos şi accesibil. Am colaborat cu Universitatea din Cluj pentru a dezvolta reţete corecte şi echilibrate, iar cercetarea noastră continuă. Recent, reţetele noastre au fost testate pentru a evalua efectele lor benefice asupra dermatitei la câini.

    BM: Alin, câini poate nu avem toţi, dar un card sau o aplicaţie bancară sigur avem. Spune-ne ce revoluţii mai aduce AI în banking.

    Alin Nedelcu: Inteligenţa artificială simplifică enorm complexitatea reglementărilor din domeniul bancar. Avem, de exemplu, peste 50.000 de pagini de proceduri la Raiffeisen, iar un consilier trebuie să parcurgă mii de pagini pentru a oferi anumite produse. AI ajută la democratizarea accesului la cunoaştere, permiţând colegilor să acceseze rapid informaţiile relevante. În plus, AI este esenţial pentru procesarea documentelor şi pentru automatizarea dezvoltării software, aducând creşteri de productivitate semnificative – între 20% şi 40%. AI poate să automatizeze anumite taskuri, dar nu înlocuieşte complet munca umană. Mai degrabă redefineşte rolurile şi transformă conţinutul joburilor. În doi ani, ceea ce facem azi va fi foarte diferit. AI este un ajutor, oferă un început de soluţie, dar decizia rămâne la om. Este esenţial să privim AI-ul ca pe un catalizator al eficienţei, nu ca pe un substitut complet al muncii umane.

    Adrian Niga: Utilizarea AI şi machine learning este esenţială în combaterea fraudei, în predicţii financiare sau în îmbunătăţirea ofertelor personalizate pentru clienţi. De exemplu, în industria utilităţilor, folosim algoritmi pentru previziuni privind consumul de energie. În telecomunicaţii, AI analizează date istorice pentru a prezice necesităţi de mentenanţă preventivă, prevenind probleme înainte ca acestea să apară. Suntem în faza incipientă a utilizării AI, dar viteza de adopţie creşte rapid.

    Ionel Crăciun: Inovaţia în telecomunicaţii se concentrează pe reducerea amprentei de carbon şi utilizarea resurselor eficiente. De exemplu, în loc să folosim fier pentru turnuri, adoptăm materiale alternative, precum fibra de sticlă sau chiar lemnul. Ne bazăm pe energie regenerabilă – panouri solare sau generatoare cu combustibili alternativi – şi folosim sisteme inteligente, precum smart metering, pentru a optimiza consumul energetic al site-urilor. În trecut, operatorii mobili construiau individual turnuri redundante, fără preocupare pentru sustenabilitate sau eficienţă. Acum, modelul nostru partajat reduce risipa şi impactul asupra mediului, dar mai avem multe lecţii de învăţat pentru a accelera progresul.

    BM: Care sunt cifrele din spatele inovaţiei în businessurile pe care le reprezentaţi?

    Andrei Cerbu: Am pornit Drooler prin autofinanţare din afacerile mele de HoReCa. Ulterior, am atras investitori, printre care Andrei Botescu, cofondator Pegas, şi Ciprian Sălceanu, de la Gerateria Fridy. Am investit aproximativ 130.000 de euro, construind fabrica, brandul şi strategiile de marketing. Cercetarea ştiinţifică, realizată cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj, a fost şi ea o componentă costisitoare, dar esenţială pentru validarea produsului. Mâncarea noastră este congelată pentru a garanta o valabilitate de şase luni. Livrăm rapid, în 24 de ore, atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din ţară. Clienţii comandă minim 14 porţii, fiecare acoperind necesarul zilnic al unui câine. Preţurile sunt între 19 şi 26 de lei per porţie, fiind mai accesibile decât conservele clasice. Ne aşteptăm să hrănim 2.000 de câini zilnic până în 2025, atingând o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro. Este o piaţă complet nouă, diferită de mâncarea uscată sau umedă clasică. Ne bazăm pe inovaţie şi pe schimbarea mentalităţilor consumatorilor, care caută transparenţă şi sănătate pentru animalele lor de companie.

    BM: Cât de greu este să obţii bugete pentru inovaţie şi implementarea AI-ului într-o companie conservatoare, cum este o bancă?

    Alin Nedelcu: La început, în 2018, a fost dificil. A trebuit să demonstrăm valoarea AI-ului printr-un MVP (produs minim viabil). Într-un an, am arătat că am economisit 200.000 de euro cu o investiţie de doar 20.000 de euro. Asta ne-a deschis uşile către alte bugete. În prezent, procesul este mai simplu, pentru că AI este deja un concept cunoscut, dar trebuie mereu să demonstrezi valoare rapid, în trei până la şase luni, altfel nu vei avea susţinere.

    BM: Poate o filială locală, cum este Raiffeisen România, să dea tonul inovaţiei în grupul global?

    La Raiffeisen, deciziile de investiţii se iau local. Noi, în România, am fost pionieri în implementarea AI-ului în grup. Am demonstrat valoarea şi am devenit un model pentru alte ţări din grup, inspirând şi susţinând implementarea de soluţii similare”.

    BM: Adrian Niga, cât de costisitoare sunt soluţiile voastre şi cât de repede se recuperează investiţia?”

    Adrian Niga: Costul unei soluţii depinde de complexitatea clientului şi a proiectului. De exemplu, pentru corporaţii mari, cum este Raiffeisen, soluţiile IT se amortizează rapid, prin economii directe sau optimizări. În sectorul public, exemplele din Grecia arată că o soluţie de câteva milioane de euro pentru antifraudă TVA poate aduce un ROI în mai puţin de o lună. În România, observ un interes crescut pentru astfel de soluţii, iar adoptarea lor devine din ce în ce mai accesibilă.

    BM: Cât de deschise sunt companiile româneşti faţă de cele străine în a adopta tehnologia?

    Adrian Niga: Antreprenorii locali sunt foarte deschişi către inovaţie şi, de multe ori, preferă să dezvolte soluţii interne. Comparativ, corporaţiile străine au tendinţa de a urma directivele de la headquarters, dar în România avem know-how ridicat şi profesionişti foarte bine pregătiţi. În sectorul public, vedem progrese lente, dar promiţătoare. România începe să se alinieze standardelor europene şi globale, dar implementarea practică este încă un punct sensibil.

     BM: Ce investiţii recente aţi făcut şi ce planuri aveţi pentru infrastructură?

    Ionel Crăciun: Continuăm să investim în infrastructură şi în optimizarea resurselor existente. În ultimul an, am concentrat resurse pe soluţii sustenabile, cum sunt structurile din materiale alternative (fibră de sticlă, lemn), dar şi tehnologii energetice, precum panouri solare sau generatoare alternative. În 2024, avem în plan să extindem aceste iniţiative şi să modernizăm complet sistemele actuale de telecomunicaţii, pentru a reduce consumul de energie şi impactul asupra mediului”.

    BM: Cum poate sectorul privat să contribuie mai eficient la reglementări utile?

    Ionel Crăciun: Trebuie să începem dialogul. Nu putem să stăm pasivi, aşteptând ca statul să vină la noi, şi nici să ne limităm la plângeri. Este nevoie de o abordare proactivă, structurată. Avem avocaţi care cunosc legea, trebuie să ne cunoaştem drepturile şi să participăm la dezbateri publice. Statul organizează multe astfel de evenimente, dar, din păcate, implicarea este scăzută. Dacă vrem schimbare, trebuie să muncim, să fim pregătiţi şi să venim cu propuneri clare, nu doar să ne plângem de dificultăţi.

    BM: Dacă ai putea inventa un produs inutil pentru restul lumii, dar util în România, ce ai alege?

    Andrei Cerbu: Aş crea o aplicaţie care să facă românii mai puţin creduli. Poate ceva care să sune ca o alarmă atunci când cineva încearcă să-i păcălească. Cred că ne-ar ajuta să fim mai vigilenţi în faţa promisiunilor false sau a manipulării.

    BM: Cum ar arăta biroul ideal, complet inovat?

    Alin Nedelcu: Cred că viitorul nu mai include birouri fizice. Vom trece la un spaţiu virtual, în care echipamentele şi mobilierul nu mai sunt necesare. Vom avea instrumente digitale care ne permit să ne desfăşurăm activitatea oriunde, fără să fim legaţi de un loc anume.

    BM: Ce invenţie ar fi utilă doar în România?

    Adrian Niga: O aplicaţie de ticketing pentru accesul la ghişeele instituţiilor publice, care să simplifice procesul de completare şi depunere a documentelor. În alte ţări lucrurile sunt mai digitalizate, dar la noi încă avem acest amestec între hârtie şi digital. Ar fi un pas spre eficienţă.

     BM: Dacă ai putea schimba un aspect cultural în România, care ar fi acesta?

    Ionel Crăciun: Aş interzice telefoanele pentru copii, cel puţin până la vârsta de 18 ani. Cred că le lipsesc ancorele care ne-au format pe noi – aprecierea pentru lucrurile simple şi naturale. Tehnologia este importantă, dar cred că echilibrul se pierde. Am prefera să le oferim cărţi în loc de ecrane. Educaţia şi timpul petrecut în natură ar trebui să fie prioritare.

     

    „Este o inovaţie pe piaţă – produsul nostru este complet diferit de ceea ce promovează marile companii, care susţin că mâncarea de câini trebuie să fie uscată şi să conţină exclusiv carne. Noi am lucrat timp de trei ani cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj pentru a dezvolta reţete echilibrate, bazate pe carne, legume şi superalimente. Este o schimbare de paradigmă în industria alimentaţiei canine.” 

    Andrei Cerbu, fondator, Drooler

    „Inteligenţa artificială simplifică enorm complexitatea reglementărilor din domeniul bancar. Avem, de exemplu, peste 50.000 de pagini de proceduri la Raiffeisen, iar un consilier trebuie să parcurgă mii de pagini pentru a oferi anumite produse. AI ajută la democratizarea accesului la cunoaştere, permiţând colegilor să acceseze rapid informaţiile relevante.” 

    Alin Nedelcu, Head of AI, Raiffeisen Bank România

    „Antreprenorii locali sunt foarte deschişi către inovaţie şi, de multe ori, preferă să dezvolte soluţii interne. Comparativ, corporaţiile străine au tendinţa de a urma directivele de la headquarters, dar în România avem know-how ridicat şi profesionişti foarte bine pregătiţi. În sectorul public, vedem progrese lente, dar promiţătoare.” 

    Adrian Niga, Head of Channel & Alliances South East Europe, SAS

    „În trecut, operatorii mobili construiau individual turnuri redundante, fără preocupare pentru sustenabilitate sau eficienţă. Acum, modelul nostru partajat reduce risipa şi impactul asupra mediului, dar mai avem multe lecţii de învăţat pentru a accelera progresul.”

    Ionel Crăciun, Business Development Manager, Vantage Towers

  • Colliers: România conduce în creşterea retailului nealimentar din UE, cu un consum la maxime istorice şi un potenţial de expansiune în continuare semnificativ

    Nivelul consumului a atins un maxim istoric în 2024 în România, iar piaţa continuă să prezinte oportunităţi importante de creştere, dacă tendinţele actuale se menţin, sunt de părere consultantii Colliers, în conditiile în care piata locală are cea mai mare rată de creştere în retailul nealimentar din UE

    Achiziţiile de bunuri nealimentare au crescut cu aproximativ 13% anul acesta faţă de anul anterior, ajungând la valori cu 60% mai mari decât media din perioada 2018-2019, conform Eurostat.  De asemenea, România înregistrează o creştere de 58% a volumului cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul de bunuri nealimentare, cea mai mare din Uniunea Europeană.

    Anul acesta au fost construite centre comerciale moderne cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 160.000 de metri pătraţi, conform datelor preliminare citate de consultanţii Colliers, care subliniază că piaţa locală încă oferă un potenţial semnificativ de creştere.

    „Rezultatele obţinute de diverşi retaileri arată că România livrează constant fie cele mai bune, fie printre cele mai bune performanţe din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte marjele de profit. Acest aspect indică un nivel scăzut al concurenţei, ceea ce înseamnă că există încă loc pentru noi jucători pe piaţă. Perspectivele pentru retailul fizic sunt încurajatoare, susţinute de creşterea cheltuielilor de consum, scăderea ratelor dobânzilor, întărirea încrederii consumatorilor şi avansul continuu al numărului de turişti. Stabilitatea regimului chiriilor şi prognozele favorabile pentru acestea contribuie la menţinerea valorii pieţei de retail şi la dinamizarea activităţii investiţionale. De asemenea, randamentele ridicate oferite de centrele comerciale reprezintă un factor cheie care va continua să stimuleze revenirea investiţiilor în anul următor”, explică Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.

    Municipiul Piteşti s-a aflat în centrul atenţiei în acest an, atrăgând aproape 45% din noile suprafeţe adăugate stocului naţional, care a ajuns la aproximativ 4,7 milioane de metri pătraţi. Evolutia a fost susţinută de două proiecte importante: Argeş Mall, dezvoltat de Prime Kapital/MAS REI, şi M Park Piteşti, realizat de Mitiska.

    Noile proiecte au fost bine primite de piaţă şi se observă în continuare un interes puternic din partea chiriaşilor pentru deschiderea de magazine. Rata de neocupare rămâne scăzută în proiectele dominante, chiar cu liste de aşteptare în unele dintre cele mai populare mall-uri.

    O estimare preliminară pentru 2025 prevede aprox. 200.000 de metri pătraţi de noi livrări, incluzand extinderea Mall of Moldova în Iaşi de către Prime Kapital/MAS REI, cu 62.000 de metri pătraţi. Astfel, România ar putea depăşi pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii de retail până la sfârşitul anului 2026.

    Potrivit datelor pe 2022 publicate de Eurostat, companiile din sectorul comerţului cu amănuntul din România au înregistrat o marjă operaţională brută de aproximativ 9%, devansând uşor ţări precum Olanda, Germania şi Polonia. Acest context favorabil a încurajat mai multe branduri internaţionale să îşi deschidă în 2024 primul magazin fizic în România, după ce anterior erau prezente doar prin magazine multi-brand sau prin vânzări online. Printre acestea se numără Rituals Cosmetics şi Kiko Milano în domeniul cosmeticelor, Budmil şi Bogner în zona fashion, dar şi Happy Restaurants şi Hesburger în sectorul restaurantelor. De asemenea, anul acesta şi-a făcut  intrarea pe piaţa locală şi cel mai mare retailer polonez alimentar cu concepte de proximitate, Zabka, prin brandul Froo.

    În termeni reali, ajustaţi la rata inflaţiei, datele Institutului Naţional de Statistică evidenţiază o dublare a puterii de cumpărare a salariatului mediu în România din 2014 până în prezent. Astfel, deşi anii de pandemie au fost marcaţi de incertitudini, resursele acumulate în perioada anterioară au permis României să obţină rezultate bune. Conform Eurostat, România a înregistrat o creştere de 58% a volumului cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul de bunuri nealimentare, fiind lider în Uniunea Europeană. Pentru comparaţie, alte state, precum Polonia (Ă40%), Ungaria (Ă14%) şi Cehia (Ă10%), au înregistrat o creştere considerabil mai mică.

    „Această evoluţie subliniază atractivitatea pieţei de retail din România, care continuă să atragă jucători internaţionali de renume. Observăm că sectorul comercial a redevenit interesant pentru achiziţii. Nu doar în România, ci şi la nivel internaţional, investitorii îşi îndreaptă tot mai mult atenţia către această clasă de active, care şi-a demonstrat rezilienţa în perioada pandemiei.  În cazul României, creşterile au continuat să fie susţinute. Există, aşadar, un calendar relativ aglomerat de tranzacţii în desfăşurare, care implică active comerciale. În ultimii doi ani, sectorul de retail a reprezentat aproximativ 40% din totalul tranzacţiilor de investiţii din România”, conchide Simina Niculita, Director Î Partener Î Retail Agency la Colliers.