BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Ups and dows

    ▲ Aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş s-a redeschis săptămâna trecută după finalizarea investiţiilor de peste 56 milioane de lei în reabilitarea pistei.

    ▲ Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat modificările şi completările Legii nr. 220/2008 (legea energiei regenerabile) care permit consumatorilor să-şi instaleze tehnologie regenerabilă şi să vândă energie în sistem fără a plăti impozit.

    ▲ Simona Halep a intrat în topul celor mai bogaţi jucători de tenis din istorie, cu o avere de 14 milioane de dolari. Publicaţia Celebrity Net Worth o situează pe campioana de la Roland Garros pe locul 47 în acest clasament. Topul este condus de Ion Ţiriac, cu o avere de 2 miliarde de dolari.

    ▲ Cu opt regiuni viticole, 37 de podgorii şi 182.000 de hectare de vie, România ocupă ocupă locul cinci în UE la producţia de struguri, după Italia, Spania, Franţa şi Germania şi locul şase la producţia de vin după aceleaşi state şi Portugalia, arată datele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.


    ▲ România a obţinut o medalie de argint şi una de bronz la Cupa Mondială de canotaj, desfăşurată la Linz (Austria).


    ▼ Timpul de aşteptare la metrou a rămas neschimbat de cinci ani, cu toate că numărul mediu zilnic de călători a crescut cu 8,4%, iar la Aurel Vlaicu, staţia corporatiştilor, cu 50%.


    ▼ Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul şcolar/universitar 2017-2018 de 3,57 milioane de elevi şi studenţi, numărul fiind în scădere cu 18.700 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele comunicate recent de Institutul Naţional de Statistică.


    ▼ Proiectul de finanţare pentru transformarea în muzeu a vechii şcoli din Broşteni (Botoşani) unde a învăţat Ion Creangă nu poate fi semnat de autorităţile locale din cauza unei datorii către Finanţe de 400.000 de lei, veche de zece ani, care a blocat conturile Primăriei.


    ▼ România mai are rezerve dovedite de petrol de doar 60 de milioane de barili, echivalentul a 10 milioane de tone de petrol, conform datelor pe anul 2017 centralizate într-un studiu al British Petroleum (BP). În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. 

  • Donald Trump cere Arabiei Saudite să crească producţia de petrol până la 2 milioane de barili pe zi

    „Am purtat discuţii cu regele Salman din Arabia Saudită şi i-am explicat că, din cauza turbulenţelor şi disfuncţiilor din Iran şi Venezuela, cer Arabiei Saudite să crească producţia petrolieră, poate până aproape de două milioane de barili, pentru a face diferenţa…preţurile sunt prea mari! Şi a fost de acord!”, a precizat liderul de la Casa Albă, într-o postare pe Twitter.

    Preţurile petrolului au crescut uşor în această săptămână, pe fondul planurilor SUA de a reimpune sancţiuni împotriva Iranului, un mare producător de petrol.

    Ţiţeiul Brent a urcat duminică (la ora 10:30, ora Bucureştiului), cu 2,09% cotaţia de 79,23 dolari/baril, iar preţurile petrolului din Statele Unite, WTI Crude Oil, a fost cotat la 74,15 dolari pe baril.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului creşte pe măsură ce piaţa anticipează sancţiunile SUA asupra Iranului

    Ţiţeiul Brent a urcat cu 1,49 dolari/baril la cotaţia de 79,34 dolari/baril, urmând ca pe parcursul zilei să se redreseze înapoi la aproximativ 78,84 dolari (la ora 17.00, ora României).

    Preţurile petrolului din Statele Unite, WTI Crude Oil, a fost cotat vineri seara la 74,2 dolari pe baril, iar joi cotaţiile futures al petrolului din Statale Unite a atins cea mai mare valoare din noiembrie 2014 la 74,03 dolari / baril.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua înţelegere a cartelului OPEC va creşte masiv producţia petrolieră şi ar putea scădea preţurile la pompă

    În cadrul unei întâlniri anuale din Viena, Austria, membrii cartelului OPEC s-au pus de acord pentru a creşte producţia de petrol, potrivit Channel5.

    Aceştia s-au înţeles să producă atât cât le permite un acord de producţie încheiat în 2016, ceea ce ar putea însemna o creştere cuprinsă între 600.000 şi 1 milion de barili pe zi.

    Astfel, preţurile la pompă, care au crescut cu aproape 20% anul acesta în Statele Unite, ar putea scădea.

    Am ajuns la concluzia, şi aş vrea să precizez că a fost o decizie comună, că un milion de barili de petrol ar trebui să fie suficient pentru a relaxa piaţa”, a declarat minstrul energiei rus, Alexander Novak, citat de CNBC.

    Pe de altă parte, OPEC – din care Rusia nu face parte – a evitat să dea o cifră exactă a creşterii producţiei de petrol. În comunicatul de presă postat pe site-ul organizaţiei se precizează doar că statele vor încerca să adere la „nivelul general de conformitate, ajustat în mod voluntar la 100%” – de la 152%, la cât ajunsese în luna mai.

    În acelaşi timp, însă, şi einistrul Energiei saudit, Khalid al-Falih, a dat de înţeles că producţia va fi suplimentată cu un milion de barili. „Bineînţeles, Arabia Saudită poate livra pieţei cât este nevoie, dar vom respecta limita de un milion de barili”, a declarat Khalid al-Falih.

    Oficialul saudit a mai adăugat şi că pieţele s-ar putea confrunta, în continuare, cu un deficit de petrol de 1,8 milioane de barili în lunile următoare, pe fondul întreruperilor de aprovizionare din Venezuela, Angola şi Libia. Acestea au avut un impact de aproximativ 2,8 de milioane de barili, din care un milion ar urma să fie compensate de OPEC. Cu toate acestea, deficitul ar putea trece de cifra menţionată de ministrul Energiei saudit, datorită unei posibile scăderi a producţiei Iranului în următoarele luni, ca urmare a reactivării sancţiunilor de către Statele Unite.

     

     

  • Ce rezerve de petrol mai are România

    Cifra este identică cu cea din 2016, mai mare decât cea din 2007 (de 50 de milioane de barili), dar mai mică decât cea din 1997, atunci când fusese raportată o rezervă de 90 de milioane de barili de petrol.

    În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. În 2007, de exemplu, erau produşi 100.000 de barili pe zi. De atunci, însă, producţia a scăzut gradual, în fiecare an. În 2010, producţia scăzuse la 90.000 de barili pe zi, în 2014 la 84.000, iar în 2016 la 79.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce rezerve de petrol mai are România

    Cifra este identică cu cea din 2016, mai mare decât cea din 2007 (de 50 de milioane de barili), dar mai mică decât cea din 1997, atunci când fusese raportată o rezervă de 90 de milioane de barili de petrol.

    În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. În 2007, de exemplu, erau produşi 100.000 de barili pe zi. De atunci, însă, producţia a scăzut gradual, în fiecare an. În 2010, producţia scăzuse la 90.000 de barili pe zi, în 2014 la 84.000, iar în 2016 la 79.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.

    „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.

    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.

    „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.

    La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie. 

    Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.


    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.

    ”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.

    ”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.

    El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.

    Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.

    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Preţul petrolului, la cel mai scăzut nivel din ultimele luni

    Totodată, decizia Rusiei şi a Arabiei Saudite a coincis şi cu o creştere a producţiei din Statele Unite, cea mai mare din ultimii trei ani.

    Astfel, preţul barilului de petrol Brent a ajuns în jurul cifrei de 75 de dolari, cu o tendinţă generală de scădere, fiind nivelul la care se găsea şi pe la începutul lunii mai. În acelaşi timp, preţul unui baril de petrol Ural a depăşit 73 de dolari, tendinţa fiind tot de scădere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a creat o companie cu 100.000 de angajaţi

    Vagit Iusufovici Alekperov s-a născut pe 1 septembrie 1950, în Baku, Azerbaidjan, unul dintre primele centre ale industriei petroliere internaţionale. Provine dintr-o familie mixtă, tatăl fiind azer, de credinţă musulmană, iar mama sa, rusoaică ortodoxă.

    Urmând exemplul tatălui său, care a murit pe când el era copil şi lucrase toată viaţa pe câmpurile petroliere, Alekperov a obţinut primul său job în industria petrolieră la doar 18 ani. În 1974, a absolvit cursurile Institutului de Petrol şi Chimie din Azerbaidjan, fiind licenţiat în inginerie. În anii studenţiei a lucrat în condiţii extreme, ca operator de foraje, pe platformele petroliere ale companiei regionale Kaspmorneft, din zona Mării Caspice. În urma unei explozii, a fost la un pas de a-şi pierde viaţa, însă a reuşit să se salveze înotând din apele învolburate ale mării.

    În 1979, Alekperov s-a mutat în vestul Siberiei şi s-a angajat la compania de petrol şi gaze Surgutneftegaz, unde a lucrat timp de şase ani, timp în care a avansat şi a reuşit să îşi câştige reputaţia de expert în domeniu. În 1985 a devenit primul director general adjunct al companiei de producţie Bashneft. Doi ani mai târziu, în 1987, a devenit director general al unei companii nou-create, Kogalymneftegaz.
    În 1990, Alekperov a fost numit ministru al industriei de petrol şi gaze a Uniunii Sovietice şi a devenit cel mai tânăr ministru al energiei din istoria Uniunii Sovietice.

    Din această funcţie, Alekperov a dirijat formarea primei companii energetice de stat, Langepas-Uray-Kogalymneft, înfiinţată pe 25 noiembrie 1991 ca subsidiară a Ministerului de Combustibil şi Energie. În aprilie 1993, Langepas-Uray-Kogalymneft a devenit compania de petrol Lukoil, iar Alekperov a fost ales în funcţia de preşedinte, pe care o deţine şi în prezent.

    Alekperov este căsătorit cu Larisa Viktorovna Alekperova şi au împreună un fiu, Iusuf, născut în 1990. În vârstă de 67 de ani, Alekperov locuieşte în prezent în Rusia, la Moscova, şi deţine o avere de peste 17 miliarde de dolari. Ca mulţi alţi oligarhi ruşi, Alekperov a intrat în sistemul bancar, dar şi în mass-media. În mai 2006, a devenit unul dintre cei doi proprietari ai grupului financiar rusesc IFD Kapital.
    Lukoil a fost prima companie rusească care a achiziţionat o companie americană.

    Astfel, în noiembrie 2000, Lukoil a achiziţionat Getty Petroleum Marketing şi cele 1.300 de staţii de benzină din Statele Unite deţinute de respectiva companie. De asemenea, este a doua cea mai mare companie din Rusia, după Gazprom, şi cea mai mare întreprindere privată din ţară, din punctul de vedere al veniturilor. Pe plan internaţional, este cel mai mare producător de ţiţei.

    În 2012, compania a produs aproape 90 de milioane de tone de petrol pe zi. Lukoil are peste 100.000 de angajaţi şi operează în circa 40 de ţări la nivel mondial. În 2017, compania Lukoil a avut venituri de aproape 75 de miliarde de dolari şi un profit de peste 3 miliarde de dolari. 

    Pe plan local, Lukoil a intrat în 1998, după ce a achiziţionat 51% din acţiunile rafinăriei Petrotel Ploieşti, contra sumei de 53 de milioane de dolari.