BusinessMagazin

Tag: Obama

  • Băsescu: Dacă americanii insistă să cumpărăm F16, să ne permită să le luăm în rate (VIDEO)

    Şeful statului a avertizat că partea română trebuie să înţeleagă că americanii nu discută de trei ori despre o afacere. “Stilul balcanic de a face afaceri trebuie dat la o parte în relaţia cu americanii”, a spus Traian Băsescu la Pro TV.

    În privinţa achiziţiilor de avioane F16, dacă americanii insistă să cumpărăm avioane, ar trebui să ne permită să le achităm în rate şi la comun cu alte state, a adăugat preşedintele: “România a anunţat că nu are resurse financiare să le achiziţioneze. În schimb, SUA au propus un proiect regional în care mai multe state NATO – Bulgaria, Croatia, poate şi Ungaria – ar putea sa faca un pool de state care sa susţină dotarea statelor NATO cu avioane F16”.

    “Nu ne putem angaja într-un astfel de contract, decât dacă am găsi o soluţie de finanţare pe termen lung. În următorii 5-6 ani, România nu poate plăti miliarde, ci poate plâti 200 de milioane maximum, anual”, a declarat Băsescu.

    Mai mult pe www.stirileprotv.ro.

  • Băsescu: Nivelul de securitate al României este cel mai înalt din istoria acestei ţări

    Este interesul SUA ca la frontiera NATO să se afle un stat puternic care să se dezvolte.

    Acordul pentru amplasarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice ale SUA este primul document juridic care menţionează parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Declaraţia este primul document politic asumat la nivel de şef de stat cu privire la parteneriatul strategic dintre România şi SUA pentru secolul XXI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu se întâlneşte cu Obama la Casa Albă

    O parte din delegaţia de ziarişti care îl însoţeşte pe şeful statului nu a avut acces la Casa Alba.

    Conform programului, Traian Băsescu urma să se întâlnească cu vicepreşedintele american Joe Biden la ora 16.00 (ora României), iar partea română nu excludea o întâlnire cu preşedintele Obama, deşi aceasta nu era trecută în programul distribuit presei.

    De altfel, preşedintele american Barack Obama a avut în agenda zilei de marţi întâlnire cu vicepreşedintele Biden în cadrul briefing-ului zilnic, la 16.30 (ora României).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu, în vizită la Washington. Cine face parte din delegaţia prezidenţială

    Plecarea a avut loc în jurul orei 2,45.

    Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.

    Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de “finalizarea unor acorduri bilaterale”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Septembrie agitat pe ambele maluri ale Atlanticului

    Explicaţiile ţin de proaspăta înrăutăţire de către Banca Centrală Europeană a previziunilor de creştere economică (de la 1,9% la 1,6% în anul curent şi de la 1,7% la 1,3% la anul), precum şi de reînceperea speculaţiilor că Grecia, a cărei economie s-a prăbuşit cu 7,3% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ar putea ieşi din zona euro. Preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, a pregătit pentru octombrie chiar nişte propuneri de “guvernare economică” pentru zona euro, care fixează în premieră condiţiile în care o ţară poate fi dată afară din uniunea monetară.

    Cât despre mult-aşteptatul discurs de joi al preşedintelui american Obama despre planul de a stimula economia cu aproape 450 de miliarde de dolari, prin reduceri de impozite şi creşteri de cheltuieli pentru crearea de locuri de muncă, republicanii au anunţat deja de miercuri că îl vor respinge, fără măcar să fi aşteptat să-l asculte, având în vedere campania lor constantă pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Investitorii au rămas însă cu speranţa că Rezerva Federală va decide în cele din urmă să stimuleze economia americană printr-o nouă rundă de relaxare monetară, cu ocazia reuniunii comitetului de politică monetară din 20-21 septembrie.

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Zece ani din lumea nouă. America după 11 septembrie

    Cei zece ani de luptă împotriva terorismului – un concept care a căpătat accepţiuni tot mai largi, neîmpărtăşite întotdeauna de comunitatea internaţională – au vlăguit o economie care în 2001 părea pe drumul cel bun după crahul dot-com şi au trasat falii adânci în interiorul unei naţiuni recunoscute pentru spiritul său comunitar, dar şi între aceasta şi restul lumii. E greu de identificat acum un scenariu mai potrivit de reacţie după atacurile din dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, dar e aproape sigur că deciziile luate până acum nu au avut efectele scontate, cel puţin nu la costurile estimate iniţial.

    De altfel, preşedintele Barack Obama a cerut oficialilor americani din lumea întreagă să-şi tempereze în discursurile comemorative referinţele la războiul împotriva terorismului, la al-Qaeda şi Osama bin Laden şi să pună accentul pe spiritul de unitate care a guvernat Statele Unite în acele zile sumbre de septembrie 2001 şi care ar trebui recuperat acum. La urma-urmei, nu a trecut decât o lună de când democraţii şi republicanii deopotrivă se acuzau că duc ţara de râpă, în negocierile privind ridicarea plafonului de îndatorare, iar spiritul conflictual dintre adepţii celor două tabere, accentuat de starea economiei, se manifestă zilnic cu o stridenţă care depăşeşte raţiunile electorale.

    America are nevoie să se împrumute mai mult, pentru că în ultimii ani a cheltuit mai mult şi nu neapărat pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. După cum observa un comentator economic, Washingtonul a ilustrat în ultimul deceniu validitatea principiului de management care spune că nu poţi să ai în acelaşi timp şi arme şi unt, ci doar unul dintre cele două lucruri. Mai mult, atentatele revendicate de reţeaua lui Osama bin Laden nu au fost decât un catalizator al unei derive pe care o girase Bill Clinton, în vremea a ceea ce acum apare ca o epocă de aur a economiei americane de după Războiul Rece.

    A doua zi după atentatele din urmă cu un deceniu, lucrurile păreau clare: vina este la al-Qaeda şi bin Laden, aşadar urmează un conflict cu guvernul taliban din Afganistan, care îi oferă adăpost liderului terorist şi taberelor sale de antrenament pentru fanatici islamişti. Trecuse doar puţin peste un deceniu de când o altă superputere, URSS, se retrăsese să moară în linişte acasă după un istovitor conflict cu mujahedinii afgani conduşi, printre alţii, de acelaşi Osama bin Laden. America părea într-o poziţie cu mult mai bună: economia sa afişa cifre încurajatoare – excedent bugetar şi o datorie publică relativ sub control -, armata tocmai îşi dovedise eficienţa în conflictul din Golf din urmă cu opt ani, când îl fugărise la propriu pe Saddam Hussein din Kuweit, iar posibilitatea ca talibanii să beneficieze de sprijin internaţional, fie el şi mascat, era infimă, de vreme ce atentatele oripilaseră toate cancelariile lumii civilizate.

    Şi totuşi, războiul din Afganistan a fost pierdut în primă fază de comunitatea internaţională din cauza calculelor militare greşite făcute de oficialii civili americani: indecizia suspectă a ministrului apărării Donald Rumsfeld a făcut ca Osama bin Laden să scape ca prin urechile acului din peşterile de la Tora Bora la mai puţin de două luni de la declanşarea campaniei militare. Capturarea sau uciderea lui la acel moment – şi nu zece ani mai târziu – ar fi însemnat o grea lovitură dată terorismului islamic, ce şi-a construit astfel un fel de aură de legendă de la care s-au revendicat atentatorii din insula Bali (2002), Madrid (2004) şi Londra (2005). În schimb, americanii au fost nevoiţi să îndure nu doar un nou experiment gen Vietnam, ci două, al doilea fiind o intervenţie cel puţin slab pregătită în Irak, mai costisitoare în ce priveşte pierderile financiare şi umane, dar şi mai puţin justificată, cel puţin prin prisma argumentaţiei oferite iniţial de administraţia americană.

    Un calcul al Centrului pentru Informaţii privind Apărarea (Center for Defense Information) arată că, până la 30 septembrie (sfârşitul anului fiscal 2011), costul total al celor două războaie va ajunge la 1.290 de miliarde de dolari, nivel evocat şi de preşedintele Obama. Cifra este însă considerată profund subestimată de alţi experţi, cum sunt cei 20 reuniţi la Institutul Watson pentru Studii Internaţionale al Universităţii Brown în cadrul proiectului “Costs of War”; aceştia au inclus în calculul final şi obligaţiile statului faţă de veteranii din cele două conflicte, alocările financiare pentru înarmare până în 2020, dobânzile la împrumuturi şi cheltuielile din teren pe care oficialii Apărării sau din serviciile secrete nu le mai pot justifica şi au ajuns la ameţitorul prag de 3.700 de miliarde de dolari în varianta optimistă şi la 4.400 de miliarde de dolari în cea pesimistă.

  • Cum a ajuns să dea faliment o firmă subvenţionată cu jumătate de miliard de dolari

    Solyndra, producător de celule fotovoltaice şi sisteme de energie solară cu activităţi în SUA şi Europa, a devenit un simbol al strategiei administraţiei Obama de încurajare a industriei americane de tehnologie solară. În 2009 a primit de la Departamentul Energiei o garanţie de credit de 535 de milioane de dolari pentru extinderea capacităţii de producţie.

    În cronologia postată pe site-ul companiei, vizita făcută anul trecut de preşedintele Barack Obama la sediul din Fremont al firmei figurează la loc de cinste. Obama a calificat atunci activitatea companiei drept “o ilustrare a creativităţii şi a dinamismului american”,

    Confruntată însă cu concurenţa producătorilor chinezi şi cu situaţia dificilă din economie, Solyndra n-a făcut faţă şi a fost nevoită să concedieze 1.100 de angajaţi şi să se pună sub protecţia legii falimentului, fiind a treia companie americană din domeniu care îşi întrerupe activitatea în cursul unei singure luni, conform CNN. Anterior, compania şi-a amânat sine die şi listarea la bursă, invocând condiţiile defavorabile de pe pieţele financiare.

    SPONSORII LUI OBAMA

    Presa a relatat că miliardarul George Kaiser din Tulsa, unul dintre sponsorii campaniei electorale din 2008 a preşedintelui Obama, este unul dintre principalii investitori în Solyndra, iar Kaiser împreună cu şefii Solyndra au donat în total 87.050 de dolari pentru campanie. Potrivit ABC, preşedintele comisiei pentru energie a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Fred Upton, a trimis joi o scrisoare Casei Albe în care cere publicarea corespondenţei între Solyndra, investitorii ei şi oficialii administraţiei Obama din perioada când compania a depus actele pentru a primi sprijin financiar federal.

    Upton, ca şi alţi politicieni republicani, vor să vadă în ce măsură banii contribuabililor americani au fost canalizaţi spre susţinerea unei companii care a sponsorizat campania electorală, iar acum e în faliment.

    În 2010, Solyndra a cheltuit 550.000 de dolari pentru acţiuni de lobby pe lângă Congres, iar în perioada 2008-2011 a cheltuit mai mult de un milion de dolari pentru lobby pentru legi precum cea de creare de locuri de muncă în industria de tehnologie solară sau cea pentru promovarea surselor de energie nepoluantă în SUA.

    De partea lor, Departamentul Energiei şi Casa Albă susţin că investiţia din bani publici n-a fost în zadar. “Proiectul pe care l-am susţinut noi a avut succes. Fabrica a livrat produsele respective, iar consumatorii le-au cumpărat. Compania a avut probleme însă pentru că piaţa s-a schimbat dramatic între timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei, citat de New York Times.

    Înfiinţată în 2005, Solyndra a avut în 2009 venituri de 100 de milioane de dolari, şi-a extins activităţile în Germania şi Belgia, iar în 2010 avea deja instalate peste 1.000 de sisteme de energie solară în SUA şi în străinătate.

    “Suntem dezamăgiţi de ceea ce s-a întâmplat în cazul acestei companii, însă continuăm să considerăm că energia verde este un domeniu în care America poate şi trebuie să deţină supremaţia şi aşa va fi”, a declarat la rândul său Eric Schultz, purtător de cuvânt al Casei Albe.

  • Uraganul Irene a ucis 15 persoane în şase state din SUA (VIDEO)

    În Carolina de Nord, doi bărbaţi şi o femeie au murit loviţi de copaci care s-au prăbuşit, un altul fiindcă a pierdut controlul maşinii în care se afla şi a intrat într-un copac, iar într-o ciocnire între maşini într-o intersecţie unde semafoarele nu mai funcţionau din cauza furtunii şi-a pierdut viaţa o fată de 15 ani. În Virginia, patru persoane, între care un băiat de 11 ani, au murit lovite de copaci doborâţi din cauza vântului puternic.

    În Florida, doi surferi au fost înghiţiţi de valurile înalte de peste 2 metri. În Maryland, o femeie a murit după ce un copac ce s-a prăbuşit peste locuinţa ei, iar în Connecticut un bărbat a fost ucis într-un incendiu declanşat de nişte fire electrice doborâte de furtună. În New Jersey, o femeie blocată într-o maşină prinsă de inundaţii şi care a chemat poliţia s-o ajute a fost găsită ulterior decedată în interiorul maşinii. Tot în New Jersey, un pompier a murit în cursul unei operaţiuni de salvare a unor victime ale inundaţiilor.

    Circa 10.000 de zboruri aviatice comerciale au fost anulate şi peste 2 milioane de oameni au primit ordin de evacuare din zonele afectate de inundaţiile provocate de uragan, scrie Los Angeles Times. Autorităţile locale au dispus evacuarea locuitorilor din Staten Island şi Battery Park (New York), din zonele de coastă din New Jersey şi Delaware, precum şi a unor părţi din Rhode Island, Connecticut, Maryland, Virginia şi Carolina de Nord.

    La New York, New Jersey, Philadelphia şi Baltimore, transporturile publice au fost suspendate, iar preşedintele Barack Obama, care şi-a întrerupt concediul pentru a veni la Washington, a declarat stare de urgenţă în nouă state. Oficialii Agenţiei de Management al Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) au avertizat că este posibilă producerea de noi tornade, după cele din Virginia, Carolina de Nord şi Delaware, care au dus la distrugerea sau deteriorarea câtorva zeci de clădiri. Comisia de Regementare a Activităţilor Nucleare a făcut demersuri spre a se asigura că toate cele 11 centrale nucleare din statele expuse sunt protejate.


    În Virginia, Carolina de Nord şi Maryland, autorităţile au emis interdicţie de circulaţie după lăsarea serii, iar în unele locuri au interzis vânzarea de alcool. Peste jumătate de milion de locuitori din Carolina de Nord nu aveau curent electric sâmbătă seara. La Philadelphia şi în Virginia, unde peste 600.000 de locuinţe şi firme au rămas fără curent, locuitorii au fost avertizaţi să se aştepte la întreruperi ale electricităţii de o săptămână sau două.

    Deşi înainte de a atinge coasta SUA a fost retrogradată la categoria 1 de Centrul Naţional pentru Uragane, Irene şi-a păstrat suficientă forţă încât să ameninţe în continuare zonele prin care trece, a transmis CNN. Irene a pierdut duminică statutul de uragan, transformându-se duminică în furtună tropicală, iar pentru anumite zone de pe coasta canadiană a fost emisă alertă de furtună tropicală.

  • Michelle Obama acuzată că a cheltuit zece milioane de dolari din banii contribuabililor pentru vacanţe

    “Este dezgustător. Michelle profită de poziţia sa privilegiată în timp ce majoritatea americanilor care muncesc din greu abia îşi pot permite o săptămână sau două de concediu”, a declarat o sursă pentru National Enquirer. Când s-a făcut calculul final, s-a constatat că ea a chetuit peste zece milioane de dolari din banii contribuabililor doar pe vacanţe. Prima Doamnă ar fi petrecut 42 de zile de vacanţă în ultimul an, inclusiv cea din Spania de 375.000 de dolari şi cele patru zile la ski în Vail, Colorado, unde a cheltuit 2.000 de dolari pe noapte pentru un apartament la hotelul Sebastian. În plus, sejurul de nouă zile al familiei la Martha’s Vineyard este, de asemenea, scump, proprietatea închiriată costând 50.000 de dolari pe săptămână. “Lui Michelle îi plac, de asemenea, băuturile alcoolice scumpe în timpul excursiilor. Preferă martini cu votcă de cea mai bună calitate şi are o preferinţă aparte pentru vinurile spumoase scumpe”, a declarat sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro