BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • De la titanii tradiţionali la noii lideri ai Wall Street: Cum Jane Street şi alţi jucători discreţi depăşesc Goldman Sachs în era tranzacţiilor electronice

    Situate în Manhattan, Goldman Sachs şi Jane Street sunt separate de o singură stradă, un secol de istorie şi o diferenţă salarială medie de 160%.

    Goldman şi băncile de investiţii rivale erau cândva liderii pieţelor de tranzacţionare. Totuşi, anul trecut, Jane Street a plătit în medie peste 900.000 de dolari pe angajat, comparativ cu 340.000 de dolari pentru Goldman, potrivit calculelor Financial Times.

    Fondată la începutul mileniului, Jane Street face parte dintr-un grup restrâns de firme de tranzacţionare extrem de discrete, printre care se numără Citadel Securities, Susquehanna International Group, XTX Markets şi DRW. Aceste firme au profitat de digitalizarea pieţelor financiare, câştigând cote de piaţă de la băncile mai puţin agile şi supuse unor reglementări mai stricte, remodelând astfel piaţa de tranzacţionare pe Wall Street.

    „Băncile nu au anticipat cum pieţele electronice şi eficienţa acestor firme vor ajunge să le transforme în forţele dominante în tranzacţionare”, a spus Rob Creamer, preşedintele Geneva Trading din Chicago.

    „Băncile făceau bani buni tranzacţionând la telefon şi nu se preocupau de afaceri cu marje mici, cum ar fi crearea de pieţe electronice, care nu păreau capabile să finanţeze un nou sediu în Manhattan.”

    Firmele independente de tranzacţionare au fost mult timp principalii jucători pe piaţa bursieră din SUA, folosind algoritmi pentru a conecta cumpărătorii şi vânzătorii de acţiuni şi opţiuni la viteze incredibile.

    Acum, însă, aceste firme devin actori majori pe aproape toate pieţele şi regiunile din lume, inclusiv pe cele care păreau până de curând imune la tranzacţionarea electronică rapidă, cum ar fi pieţele de venituri fixe.

    Deşi datele privind volumul tranzacţiilor în diverse pieţe sunt incomplete, cifrele disponibile indică o creştere semnificativă.

    Citadel Securities gestionează zilnic tranzacţii în valoare de 455 miliarde de dolari, inclusiv aproape un sfert din toate tranzacţiile cu acţiuni din SUA.

    Jane Street afirmă că realizează acum peste 2% din toate tranzacţiile în mai mult de 20 de ţări. Anul trecut, compania a realizat tranzacţii cu fonduri tranzacţionate la bursă şi opţiuni în valoare de 6,3 miliarde de dolari, având o valoare noţională totală de 32 de miliarde de dolari.

    În primul semestru al acestui an, veniturile din tranzacţionare au ajuns la 8,4 miliarde de dolari la Jane Street şi la puţin sub 5 miliarde de dolari la Citadel Securities, potrivit unor surse familiare cu situaţia. Ambele companii au înregistrat creşteri de aproximativ 80% faţă de anul precedent.

    În contrast, diviziile de tranzacţionare ale celor mai mari cinci bănci de investiţii au avut creşteri de cel mult 11%, în cazul Goldman Sachs.

    De asemenea, valoarea netă a activelor firmelor de tranzacţionare, cunoscută şi sub denumirea de „capital al membrilor”, a crescut semnificativ din 2008, de 12 ori la Citadel Securities şi de şase ori la Susquehanna, conform datelor furnizate de Alphacution Research. 

    Societăţile de tranzacţionare susţin că inovaţiile lor tehnologice au făcut tranzacţionarea mai accesibilă, mai echitabilă şi mai transparentă.

    „Datorită angajamentului nostru faţă de inovaţie şi colaborării constante cu autorităţile de reglementare pentru a îmbunătăţi eficienţa pieţelor, am economisit zeci de miliarde de dolari pentru participanţii la piaţă din întreaga lume”, a declarat Stephen Berger, şeful global al politicii de reglementare la Citadel Securities.

    Jane Street a refuzat să comenteze în urma solicitărilor emise de Financial Times.

    Totuşi, ascensiunea firmelor de tranzacţionare dotate cu o tehnologie superioară celei utilizate de băncile de investiţii tradiţionale aduce cu sine noi provocări complexe în ceea ce priveşte reglementarea.

    „Acesta este un sector extrem de opac şi vast al industriei financiare”, a declarat Dennis Kelleher, şeful organizaţiei de advocacy pentru reforma financiară Better Markets.

  • De la titanii tradiţionali la noii lideri ai Wall Street: Cum Jane Street şi alţi jucători discreţi depăşesc Goldman Sachs în era tranzacţiilor electronice

    Situate în Manhattan, Goldman Sachs şi Jane Street sunt separate de o singură stradă, un secol de istorie şi o diferenţă salarială medie de 160%.

    Goldman şi băncile de investiţii rivale erau cândva liderii pieţelor de tranzacţionare. Totuşi, anul trecut, Jane Street a plătit în medie peste 900.000 de dolari pe angajat, comparativ cu 340.000 de dolari pentru Goldman, potrivit calculelor Financial Times.

    Fondată la începutul mileniului, Jane Street face parte dintr-un grup restrâns de firme de tranzacţionare extrem de discrete, printre care se numără Citadel Securities, Susquehanna International Group, XTX Markets şi DRW. Aceste firme au profitat de digitalizarea pieţelor financiare, câştigând cote de piaţă de la băncile mai puţin agile şi supuse unor reglementări mai stricte, remodelând astfel piaţa de tranzacţionare pe Wall Street.

    „Băncile nu au anticipat cum pieţele electronice şi eficienţa acestor firme vor ajunge să le transforme în forţele dominante în tranzacţionare”, a spus Rob Creamer, preşedintele Geneva Trading din Chicago.

    „Băncile făceau bani buni tranzacţionând la telefon şi nu se preocupau de afaceri cu marje mici, cum ar fi crearea de pieţe electronice, care nu păreau capabile să finanţeze un nou sediu în Manhattan.”

    Firmele independente de tranzacţionare au fost mult timp principalii jucători pe piaţa bursieră din SUA, folosind algoritmi pentru a conecta cumpărătorii şi vânzătorii de acţiuni şi opţiuni la viteze incredibile.

    Acum, însă, aceste firme devin actori majori pe aproape toate pieţele şi regiunile din lume, inclusiv pe cele care păreau până de curând imune la tranzacţionarea electronică rapidă, cum ar fi pieţele de venituri fixe.

    Deşi datele privind volumul tranzacţiilor în diverse pieţe sunt incomplete, cifrele disponibile indică o creştere semnificativă.

    Citadel Securities gestionează zilnic tranzacţii în valoare de 455 miliarde de dolari, inclusiv aproape un sfert din toate tranzacţiile cu acţiuni din SUA.

    Jane Street afirmă că realizează acum peste 2% din toate tranzacţiile în mai mult de 20 de ţări. Anul trecut, compania a realizat tranzacţii cu fonduri tranzacţionate la bursă şi opţiuni în valoare de 6,3 miliarde de dolari, având o valoare noţională totală de 32 de miliarde de dolari.

    În primul semestru al acestui an, veniturile din tranzacţionare au ajuns la 8,4 miliarde de dolari la Jane Street şi la puţin sub 5 miliarde de dolari la Citadel Securities, potrivit unor surse familiare cu situaţia. Ambele companii au înregistrat creşteri de aproximativ 80% faţă de anul precedent.

    În contrast, diviziile de tranzacţionare ale celor mai mari cinci bănci de investiţii au avut creşteri de cel mult 11%, în cazul Goldman Sachs.

    De asemenea, valoarea netă a activelor firmelor de tranzacţionare, cunoscută şi sub denumirea de „capital al membrilor”, a crescut semnificativ din 2008, de 12 ori la Citadel Securities şi de şase ori la Susquehanna, conform datelor furnizate de Alphacution Research. 

    Societăţile de tranzacţionare susţin că inovaţiile lor tehnologice au făcut tranzacţionarea mai accesibilă, mai echitabilă şi mai transparentă.

    „Datorită angajamentului nostru faţă de inovaţie şi colaborării constante cu autorităţile de reglementare pentru a îmbunătăţi eficienţa pieţelor, am economisit zeci de miliarde de dolari pentru participanţii la piaţă din întreaga lume”, a declarat Stephen Berger, şeful global al politicii de reglementare la Citadel Securities.

    Jane Street a refuzat să comenteze în urma solicitărilor emise de Financial Times.

    Totuşi, ascensiunea firmelor de tranzacţionare dotate cu o tehnologie superioară celei utilizate de băncile de investiţii tradiţionale aduce cu sine noi provocări complexe în ceea ce priveşte reglementarea.

    „Acesta este un sector extrem de opac şi vast al industriei financiare”, a declarat Dennis Kelleher, şeful organizaţiei de advocacy pentru reforma financiară Better Markets.

  • Cine este CEO-ul care primeşte compensaţii de 100 de milioane de euro, deşi urmează să fie concediat, iar compania a înregistrat pierderi de miliarde de dolari în perioada în care a fost condusă de el

    John Donahoe, fostul CEO al Nike, cel mai mare producător de echipament sportiv din lume, a primit peste 100 mil. dolari compensaţie (salariu, acţiuni şi alte beneficii – n.r.) pentru cei aproape cinci ani petrecuţi la conducerea companiei. Deşi astfel de sume nu şochează, pentru că executivii de top încasează în general zeci sau sute de milioane de dolari, ceea ce surprinde este faptul Donahoe şi-a primit banii în ciuda faptului că sub conducerea sa compania a pierdut peste 40 de miliarde de dolari în capitalizare de piaţă, scrie Bloomberg.

    Locul lăsat liber de Donahoe va fi ocupat în de Eliot Hill, un veteran în companie, cu o experienţă de 30 de ani, care şi-a început cariera în departamentul de vânzări şi a urcat până în vârful ierarhiei corporatiste.

    Nike a anunţat joi că Donahoe se va retrage şi va păstra un rol de consilier până în ianuarie. Mandatul fostului CEO a fost marcat de o creştere spectaculoasă a companiei, mai ales în pandemie, urmată de o prăbuşire pe măsură, care s-a lăsat cu rezultate financiare slabe, scăderi ale acţiunilor şi dezertări din tabăra clienţilor, care au mers către alte branduri.

    Eliot Hill va primi un pachet salarial anual în valoare de aproximativ 20 de milioane de dolari, constând în principal din acţiuni legate de toate ţintele de performanţă pe care noul şef la va atinge. El va primi, de asemenea, premii speciale în valoare de 7 milioane de dolari, plătite în numerar şi acţiuni.

    Dacă Hill schimbă Nike şi acţiunile îşi revin, Donahoe va beneficia. Acesta deţine încă peste 1,5 milioane de acţiuni care îi vor aduce bani serioşi în scenariul în care preţul acţiunilor companiei creşte peste pragurile de exercitare a acestora – şi îi va permite să vândă –  care variază între 97,61 şi 167,51 dolari.

  • Levi Strauss amână obiectivul de 10 miliarde de dolari în venituri pe fondul provocărilor economice globale, dar pariază pe expansiune şi produse pentru femei

    Levi Strauss a anunţat că va dura mai mult decât anticipase pentru a atinge obiectivul de venituri de 10 miliarde de dolari, din cauza presiunilor exercitate de costul ridicat al vieţii asupra consumatorilor occidentali. Cu toate acestea, compania continuă să deschidă sute de noi magazine şi să implementeze un plan de creştere a atractivităţii mărcii pentru femei, scrie FT.

    Michelle Gass, noul director executiv al companiei, a declarat pentru Financial Times că ţinta iniţială de a genera venituri între 9 şi 10 miliarde de dolari până în 2027 va fi amânată. Levi Strauss a raportat pentru anul fiscal încheiat la 26 noiembrie 2023 venituri de 6,2 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a scăzut la 250 de milioane de dolari, faţă de 569 de milioane de dolari în anul precedent.

    Gass, care a devenit CEO la începutul acestui an, a spus că firma va reevalua proiecţiile şi va oferi investitorilor un nou calendar, deoarece „industria a trecut prin multe perturbări” de la stabilirea obiectivelor iniţiale. Harmit Singh, directorul financiar al companiei, a adăugat că noul termen pentru atingerea obiectivului va fi anunţat probabil în decurs de un an şi că realizarea acestuia va fi amânată cu câţiva ani.

    Singh a subliniat că veniturile au stagnat în ultimele 18 luni din cauza presiunii economice asupra consumatorilor, în special în Occident. Deşi situaţia consumatorilor americani cu venituri mai mari s-a îmbunătăţit, cei mai sensibili la preţuri continuă să fie afectaţi. Consumatorii europeni rămân, de asemenea, precauţi, în ciuda scăderii inflaţiei, iar pieţele din Asia şi America Latină au performat mai bine.

    Gass s-a arătat încrezătoare că obiectivul de 10 miliarde de dolari va fi atins, menţionând numeroasele oportunităţi de creştere. Sub conducerea sa, Levi’s îşi extinde reţeaua de magazine proprii şi îşi diversifică gama de produse pentru femei, inclusiv rochii şi salopete, precum şi articole non-denim.

    Fostul CEO, Chip Bergh, a petrecut 12 ani la conducerea Levi’s, reuşind să redreseze un brand aflat în dificultate şi să îl readucă în prim-plan. Sub conducerea sa, compania s-a listat la Bursa din New York în 2019 şi şi-a stabilit obiectivul de venituri de 9-10 miliarde de dolari până în 2027. În prezent, Levi Strauss are o capitalizare de piaţă de aproximativ 8 miliarde de dolari.

  • De ce a pierdut România investiţia de 1,4 miliarde de euro a belgienilor de la ABEE pentru o fabrica de baterii la Galaţi, dacă autorităţile locale anunţau în 2023 că formula ajutorului de stat a fost finalizată?

    România a ratat investiţia de 1,4 miliarde de euro pentru o fabrică de baterii la Galaţi, anunţată de compania belgiană Avesta Battery and Energy Engineering (ABEE), deşi autorităţile locale anunţau în toamna anului 2023 că a fost finalizată formula ajutorului de stat pentru această investiţie.

    „În timp ce ABEE a decis să încheie colaborarea pentru proiectul din România, continuăm să explorăm alte destinaţii care ar putea susţine creşterea noastră strategică”, au anunţat reprezentanţii companiei belgiene într-un comunicat de presă lansat în această vară.

    Fabrica de baterii pentru vehicule electrice ABEE de la Galaţi a fost anunţată cu mult fast, de o suită de politicieni, în vara anului 2024. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţii ABEE, pre­mierul belgian Alexander de Croo, ministrul român al econo­miei Ştefan Radu Oprea, primarul Ionuţ Pucheanu şi europarlamen­tarul gă­lă­ţean Dan Nica.

    Noua fabrică trebuia să fie construită în Zona Liberă Galaţi, pe o suprafaţă de circa 60 de hectare, urmând să genereze aproximativ 8.000 de locuri de muncă.

    Nu este clar la acest moment de ce a picat investiţia de la Galaţi, iar reprezentanţii companiei şi autorităţile locale nu au răspuns la întrebările ZF până la realizarea acestui articol.

    La finalul lunii septembrie 2023, Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, declara pentru ZF că formula ajutorului de stat pentru acestă investiţie era finalizată.

    „Din păcate a durat mai mult decât ne-am fi închipuit sau decât ne-am fi dorit, atât noi, cât mai ales investitorul, care a fost ferm convins că lucrurile vor merge mai repede de atât. Suntem pe ultima sută de metri, o dată la o săptămână sau la două săptămâni când ajung la Bucureşti trec pe la guvern pentru a mă interesa de cum merg aceste lucruri“, a declarat Ionuţ Pucheanu în septembrie 2023.

    Primarul Pucheanu spunea atunci că formula pen­tru ajutorul de stat era finalizată, dar guvernul trebuia să găsească sursa de fi­nan­ţare pentru acest ajutor de stat. Una dintre variantele spre care se uitau autorităţile era Fondul de Modernizare.

    „Formula e gata, acum trebuie să găsim forma sau sursa de creditare, de unde vor veni banii. Cel mai probabil, pe ultimele adendumuri făcute ghidului ce urmează a fi emis avem şanse fantastic de mari pentru a lua aceşti bani din Fondul de Modernizare de 18 miliarde de euro ce urmează a fi scos de Ministerul Energiei“.

    Autorităţile din Galaţi recunoşteau anul tecut că procesul de atragere de investitori ţine şi de „partea de voinţă politică, acolo unde trebuie să se armonizeze destul de mulţi oameni, orgolii şi interese”. Însă primarul era convins că România va reuşi să atragă această investiţie.

    „Eu cred că se va întâmpla, îmi pun speranţa că se va întâmpla. Am luptat mult prea mult pen­tru această investiţie ca să renunţ doar pentru că îmi spune cineva, un ministru mai trecător decât sunt eu pe funcţia pe care o am, că nu e de acord sau că nu vrea. Nu pot să iau nu ca răspuns, prin urmare mă voi lupta. (…) Vom vedea cine şi dacă într-adevăr mai sunt orgolii de învins, pen­tru că vorbim de orgolii, aşa cum am spus şi în primă fază. Avem toată susţinerea premierului Marcel Ciolacu din toate discuţiile pe care le-am avut şi nu a fost doar una în acest sens“, mai spunea Pucheanu anul trecut.

  • Executivii de top nu pierd bani niciodată: Cu un picior pe uşă, şeful Nike a primit peste $100 de mil. compensaţie, deşi în mandatul său compania a pierdut miliarde de dolari

    John Donahoe, fostul CEO al Nike, cel mai mare producător de echipament sportiv din lume, a primit peste 100 mil. dolari compensaţie (salariu, acţiuni şi alte beneficii – n.r.) pentru cei aproape cinci ani petrecuţi la conducerea companiei. Deşi astfel de sume nu şochează, pentru că executivii de top încasează în general zeci sau sute de milioane de dolari, ceea ce surprinde este faptul Donahoe şi-a primit banii în ciuda faptului că sub conducerea sa compania a pierdut peste 40 de miliarde de dolari în capitalizare de piaţă, scrie Bloomberg.

    Locul lăsat liber de Donahoe va fi ocupat în de Eliot Hill, un veteran în companie, cu o experienţă de 30 de ani, care şi-a început cariera în departamentul de vânzări şi a urcat până în vârful ierarhiei corporatiste.

    Nike a anunţat joi că Donahoe se va retrage şi va păstra un rol de consilier până în ianuarie. Mandatul fostului CEO a fost marcat de o creştere spectaculoasă a companiei, mai ales în pandemie, urmată de o prăbuşire pe măsură, care s-a lăsat cu rezultate financiare slabe, scăderi ale acţiunilor şi dezertări din tabăra clienţilor, care au mers către alte branduri.

    Eliot Hill va primi un pachet salarial anual în valoare de aproximativ 20 de milioane de dolari, constând în principal din acţiuni legate de toate ţintele de performanţă pe care noul şef la va atinge. El va primi, de asemenea, premii speciale în valoare de 7 milioane de dolari, plătite în numerar şi acţiuni.

    Dacă Hill schimbă Nike şi acţiunile îşi revin, Donahoe va beneficia. Acesta deţine încă peste 1,5 milioane de acţiuni care îi vor aduce bani serioşi în scenariul în care preţul acţiunilor companiei creşte peste pragurile de exercitare a acestora – şi îi va permite să vândă –  care variază între 97,61 şi 167,51 dolari.

  • Povestea unui miliardar controversat. Cum a ajuns acesta dintr-un criminal cu acte în regula un afacerist de succes ce învârtea miliarde, iar acum este falimentar şi aproape să ajungă la puşcărie

    Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent.

    Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

    Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

    Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

    Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

    Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

    Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

    Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

    Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

    Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

    Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

    După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui  Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.


     

     

  • Luptă tot mai aprigă pentru avere în cadrul uneia dintre cele mai bogate familii din lume, după ce fondatorul imperiului de miliarde de dolari s-a retras din activitate

     

    Rupert Murdoch, în vârstă de 93 de ani, este cunoscut pentru două lucruri: personalitatea ieşită din comun şi faptul că a fondat unul dintre cele mai mari imperii de media – din care fac parte Fox News şi tabloidul britanic The Sun – cu care a ridicat şi a coborât pe scena politică politicieni importanţi din rândul aripei americane a conservatorilor. Influenţa sa şi luptele de putere din interiorul familiei sale a fascinat şi fascinează în continuare, mai ales după lansarea popularului serial HBO, Succession, care a fost parţial inspirat de familia Murdoch. În viaţa reală, un nou război stă să înceapă în sânul familiei Murdoch, după ce Rupert şi-a anunţat retragerea în urmă cu un an, scrie Bloomberg.

    Imediat după ce şi-a anunţat retragerea au început să apară întrebri cu privire la cine va prelua masivul imperiu de media al lui Murdoch. Mogulul australian are şase copii proveniţi din trei căsătorii. Cel mai mare copil al său, Prudence, provine din prima sa căsătorie, în timp ce Lachlan, Elisabeth şi James provin din cea de-a doua. Murdoch are, de asemenea, două fiice, Grace şi Chloe, care provin din cea de-a treia căsătorie a sa cu afacerista Wendi Deng.

    Murdoch deţine aproximativ 40% acţiunile cu drept de vot la Fox Corp. Şi News Corp. Când s-a retras din consiliile de administraţie ale acestora în urmă cu un an, fiul său cel mare, Lachlan – CEO al Fox şi preşedinte al News Corp. – a devenit aparent câştigătorul unei bătălii între fraţi cu privire la cine va prelua afacerile tatălui lor, ceea ce a dat startul luptei în tribunale pentru avere.

    Un trust de familie a decretat că acţiunile vor fi împărţite în mod egal între cei patru copii mai mari după moartea lui Murdoch, fiecare copil primind un loc în consiliul de administraţie, o condiţie acceptată de Murdoch şi de cea de-a doua soţie a sa ca parte a divorţului lor. Toţi cei şase copii ai săi urmează să primească aceeaşi cotă de participare din partea trustului.

    Cu toate acestea, Rupert Murdoch încearcă să modifice înţelegerea pentru a extinde dreptul de vot al lui Lachlan şi pentru a-i oferi controlul exclusiv asupra societăţilor. Fraţii şi surorile mai mari ai lui Lachlan – Prudence, Elisabeth şi James – au contestat modificările la o instanţă de succesiune din Nevada, care se ocupă de procedurile legale privind transferul proprietăţii după decesul unei persoane, pentru a păstra trustul la fel. Rezultatul ar putea determina viitorul imperiului familiei.

    Cum s-a desfăşurat până acum lupta pentru putere?

    În iunie, agentul de succesiuni din Nevada a decis că Murdoch poate face aceste schimbări atâta timp cât o face cu bună credinţă şi în interesul moştenitorilor săi. Murdoch a susţinut că această mişcare va fi în beneficiul copiilor săi, deoarece îi va împiedica pe fraţii lui Lachlan să facă Fox News mai moderată din punct de vedere politic şi să afecteze influenţa sa ca post de ştiri conservator. Prudence, Elisabeth şi James s-au opus şi au susţinut că modificările ar încălca condiţiile iniţiale ale  înţelegerii, afirmând că tatăl lor încearcă să îi priveze pe nedrept de moştenire.

    Deşi Nevada a fost un teren favorit pentru gestionarea companiilor de familie din cauza lipsei impozitelor pe venit şi pe moştenire, ca să nu mai vorbim de protecţia substanţială a vieţii private, acest lucru nu înseamnă că acest caz nu va afecta imaginea familiei Murdoch sau funcţionarea sa internă. Orice scurgeri de informaţii privind procedurile judiciare sau documentele vor genera fără îndoială şi mai multă intrigă în jurul familiei.

    Pentru ce se bat moştenitorii?

    Fiind cea mai vizionată reţea de ştiri prin cablu din SUA, Fox News este una dintre bijuteriile coroanei din imperiul lui Murdoch. Într-un peisaj media dur, marcat de concedieri, Fox News n-a încercat prea tare să concureze cu platformele de streaming rivale. În schimb, s-a concentrat pe ştiri şi sport, evenimente live care i-au permis să se descurce mai bine decât companii precum Paramount Global şi Warner Bros sau Discovery Inc. Participaţiile News Corp., în cadrul publicaţiei Wall Street Journal şi REA, o afacere imobiliară online în Australia, au reuşit, de asemenea, să prospere pe fondul migraţiei către publicitatea digitală.

    Cum s-ar putea termina războiul pentru imperiul lui Rupert Murdoch?

    Dacă instanţa care gestionează succesiunea îi permite lui Murdoch să îi predea controlul lui Lachlan, Fox News va continua probabil să fie cel mai puternic canal de ştiri conservator din SUA. Dacă cei trei fraţi ai lui Lachlan ar câştiga procesul şi ar obţine un control mai mare, rolul lui Lachlan s-ar schimba probabil după moartea tatălui lor. Copiii ar putea duce reţeaua pe un teritoriu nou, mai moderat, şi ar putea schimba radical peisajul media de ştiri – sau chiar ar putea încerca să vândă afacerile familiei.

    După audierea argumentelor, instanţa de succesiune va emite o recomandare – în esenţă, opinia judecătorului cu privire la ce ar trebui să se întâmple în continuare. Partea care pierde poate face apel în termen de 14 zile, ceea ce va duce cazul în faţa unei instanţe districtuale de succesiune; judecătorul respectiv poate fie să anuleze recomandarea judecătorului anterior, declarând-o eronată, fie să o menţină. Una dintre părţi ar putea apoi face apel la Curtea Supremă din Nevada.

    Cum arată imperiul care l-a făcut pe Rupert Murdoch unul dintre cele mai grele nume din media globală?

    Rupert Murdoch s-a născut în Australia şi a crescut pe lângă un tată care era patron de ziar, ceea ce i-a influenţat direct alegerile şi direcţia în viaţă şi business. În timp, Murdoch a construit un ansamblu masiv de instituţii media, reţele de televiziune şi studiouri de divertisment în Australia, SUA şi Marea Britanie. El are o avere netă de 10,6 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Afacerile lui Murdoch au fost legendare, printre acestea numărându-se vânzarea businessului de divertisment 21st Century Fox către Walt Disney Co. pentru 71,3 miliarde de dolari în 2019.

    Ascensiunea lui Murdoch la putere nu a fost lipsită de controverse. În Regatul Unit, s-a descoperit că tabloidele lui Murdoch, inclusiv actualul News of the World, au fost implicate în interceptări telefonice ilegale ale unor celebrităţi, victime ale unor infracţiuni şi membri ai familiei regale britanice la începutul anilor 2000. Fox News s-a confruntat cu o serie de scandaluri de hărţuire sexuală în anii 2010, ceea ce a dus la exodul talentelor şi oamenilor de top, inclusiv al directorului Fox News, Roger Ailes. Fox a fost criticată pentru creşterea diviziunii politice în SUA şi a fost de acord să plătească o despăgubire de 787,5 milioane de dolari pentru defăimare către Dominion Voting Systems, după ce în urma procesului s-a demonstrat că Fox News a raportat în mod fals că maşinile de numărat voturi ale Dominion Voting Systems au fost manipulate pentru a întoarce alegerile din 2020 în favoarea preşedintelui Joe Biden.

  • Europa dă dovadă de solidaritate în faţa dezastrelor naturale: Ursula von der Leyen promite 10 miliarde de euro pentru combaterea inundaţiilor în Europa Centrală

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că va mobiliza până la 10 miliarde de euro (11 miliarde de dolari) pentru a sprijini liderii din Europa Centrală, care se confruntă cu cele mai grave inundaţii din ultimele decenii, scrie Bloomberg.

    „Europa este alături de voi”, a declarat von der Leyen, alături de câţiva lideri din regiune, în oraşul Wroclaw, vestul Poloniei.

    Fondurile vor proveni din fondul de coeziune al Uniunii Europene şi nu vor necesita cofinanţare din partea statelor membre, pentru a permite o mai mare flexibilitate. „Timpurile extraordinare cer măsuri extraordinare”, a explicat von der Leyen.

    Liderii din Europa Centrală au salutat această iniţiativă. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a subliniat importanţa acestei măsuri: „Faptul că nu este necesară cofinanţarea reduce complicaţiile procedurilor. Oamenii aflaţi în nevoie vor fi ajutaţi mult mai rapid.”

    Von der Leyen a mai adăugat că fondurile pot fi folosite şi ca prefinanţare pentru investiţii viitoare. „Trebuie să continuăm să dezvoltăm infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor”, a afirmat premierul ceh Petr Fiala.

    Autorităţile din Polonia şi Republica Cehă au avertizat că inundaţiile, care au provocat deja moartea a cel puţin 20 de persoane, vor afecta grav economiile locale. Această catastrofă a evidenţiat totodată creşterea frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi ploile torenţiale care urmează unor veri cu temperaturi record.

    Premierul polonez Donald Tusk s-a confruntat cu dificultăţi în gestionarea crizei, în contextul în care guvernul său se pregăteşte pentru un deficit bugetar record în 2025. Executivul de la Varşovia a promis un ajutor imediat de cel puţin 2 miliarde de zloţi, Tusk a declarând pentru Polsat News că Polonia ar putea primi până la 5 miliarde de euro din asistenţa Uniunii Europene.

    În Republica Cehă, nivelul apelor a scăzut, însă mii de gospodării rămân fără electricitate, iar infrastructura de transport este afectată. Guvernul Fiala a anunţat planuri de majorare a deficitului bugetar pentru 2024 şi 2025, în vederea acoperirii pagubelor. Ministerul de Finanţe ceh estimează o creştere de aproximativ 30 de miliarde de coroane a deficitului, afectând astfel ambiţiile guvernului de a reduce datoria publică.

    Austria a majorat fondul de intervenţie de urgenţă la 1 miliard de euro, iar Nehammer a declarat pe platforma X că 500 de milioane de euro vor proveni din fondurile de coeziune ale UE.

    În Wroclaw, locuitorii şi-au întărit digurile de-a lungul râului Oder, reamintindu-şi de inundaţiile devastatoare din 1997, când 65% din oraşul cu 650.000 de locuitori a fost afectat. Nivelul apelor a atins un maxim peste noapte, depăşind previziunile, dar autorităţile au anunţat că situaţia începe să se stabilizeze.

  • Claudiu Cazacu, XTB: Inundaţiile din Europa au provocat dezastru şi în bugetele ţărilor afectate, pagubele fiind estimate la peste 1 mld.euro. La cât se ridică pagubele în România

    Inundaţiile din Europa Centrală şi de Est au adus pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante, estimările ridicându-se la sume de miliarde de euro, inclusiv în privinţa prejudiciilor cauzate în România, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Potrivit agenţiei Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăşi un miliard de euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între 2 şi 3 miliarde de Euro.

    În această regiune, acestea ar putea fi printre cele mai costisitoare evenimente climatice  înregistrate vreodată. Infrastructură, terenuri şi operaţiuni agricole, proprietăţi rezidenţiale şi comerciale şi vehicule au fost afectate de fenomenele meteo intense. 

    În România, peste 6500 de locuinţe au fost afectate de precipitaţiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deşi există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galaţi şi Vaslui rata de asigurare este de 7 şi 8%, la o treime faţă de media naţională de 23%, a precizat Claudiu Cazacu.

    Costurile totale ale inundaţiilor de amploare din septembrie ar putea depăşi cele 7,8 miliarde de euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce priveşte România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundaţii în zone rurale şi urbane, de coastă sau de ploi torenţiale rapide.

    Totuşi, lucrurile ar fi stat şi mai grav în lipsa unor investiţii recente în sisteme de protecţie şi a avertismentelor venite cu câteva zile mai devreme. Importanţa unor modele de prognoză meteo cât mai precise devine cu atât mai vizibilă, timpul fiind o variabilă esenţială în pregătirea pentru limitarea pagubelor, subliniază Claudiu Cazacu.

    Polonia a alocat 2 miliarde de zloţi (470 mil. Euro) pentru compensaţii, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor locuind în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloţi din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucţie şi alte 3,5 miliarde de zloţi pentru ziduri de protecţie, rezervoare şi baraje.

    În Ungaria, autorităţile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraş. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanţe ar putea depăşi 3,5 miliarde de euro, în timp ce daunele sunt estimate iniţial la 4 miliarde de Euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.

    Austria a beneficiat de pe urma unor investiţii anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deşi controversate la acea vreme, investiţiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena şi alte zone au existat efecte, iar fondul de urgenţă va creşte la 1 miliard de Euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor.

    Pentru moment, asigurătorii şi re-asigurătorii sunt marii pierzători, în special cei cu expunere pe Cehia. În perspectivă, un interes crescut pentru asigurare şi repoziţionarea primelor ar putea aduce beneficii sectorului, punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.

    Segmentul operatorilor de lucrări de infrastructură specifică ar avea, de asemenea, de câştigat. Pe termen lung, o nouă arhitectură a oraşelor, care să ia în considerare, pe lângă inundaţii, setul larg al riscurilor climatice, va deveni cheia unui stil de viaţă adaptat la noile provocări.