BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

  • În castron e mai gustos

    Apetitul pentru un regim alimentar mai sănătos care să includă şi mâncare gătită pe îndelete a dus nu numai la excluderea unor produse din alimentaţie şi la vânzarea de aparate care permit prepararea lentă a hranei (aşa-numitele ”slow cookers„), ci şi la creşterea vânzărilor de castroane şi boluri în dauna farfuriilor întinse, atât pentru utilizare în restaurante, cât şi pentru utilizare casnică.

    Multe restaurante preferă să servească mâncarea în castroane sau boluri pentru că astfel se păstrează mai bine aromele, scrie Wall Street Journal, în timp ce persoanele care mânăncă acasă mâncare făcută la slow-cooker sau chiar salate, paste ori cereale ajung să consume aceste preparate din castroane folosite altădată pentru servit. Motivul nu îl reprezintă însă creşterea porţiilor, ci pur şi simplu comoditatea, căci din castron sau bol mâncarea curge mai greu şi poate fi mâncată în faţa televizorului ori la o masă tip bar, cum se poartă în multe locuinţe moderne, fără riscul murdăririi.

  • Românul care a renunţat la milioanele de pe Wall Street pentru a deschide un nou concept de restaurant în Londra

    Data de 18 ianuarie este foarte importantă pentru Bogdan Popovici şi pentru fostul său coleg de liceu, Ştefan Cătoiu. Cei doi au renunţat anul trecut la carierele lor din finanţe pentru a intra în antreprenoriat cu un proiect care îşi doreşte să revoluţioneze prânzul angajaţilor din City-ul londonez şi nu numai. „Luni, pe 18 ianuarie, deschidem oficial primul nostru restaurant. Conceptul pe care îl aducem pe piaţă va fi complet nou şi va democratiza un serviciu de lux. Noi îi spunem «your personal chef»“, spune Bogdan Popovici, care crede că Vita Mojo, brandul pe care îl lansează la mijlocul lunii ianuarie, va ajunge la o valoare de peste 1 miliard de dolari în scurt timp şi va deveni o ţintă pentru investitori la fel de rapid. 

    Ideea din spatele Vita Mojo le-a venit treptat lui Bogdan Popovici şi fostului său coleg de la „Tudor Vianu“ Ştefan Cătoiu şi presupune îmbinarea a două dintre cele mai importante trenduri care îl animă pe consumatorul modern de astăzi: mâncatul sănătos şi tehnologia. Cei doi s-au inspirat din viaţa pilotului de curse Lewis Hamilton, care are un nutriţionist personal şi un chef personal. Nutriţionistul îi prescrie o dietă în funcţie de datele lui fizice, de nevoile alimentare, de efortul depus, dar şi de gusturile sale, iar cheful pune în practică această dietă la calitate crescută a ingredientelor pentru ca mâncarea pe care pilotul o consumă chiar să îi fie un aliat în activitatea sa competiţională. Preşedinţi, milionari sau vedete de la Hollywood merg pe această reţetă care să le maximizeze calitatea mâncării şi potrivirea acesteia cu organismul lor.

    „Noi am vrut să aducem acest serviciu la îndemâna tuturor, prin intermediul tehnologiei, fără costuri adiţionale. «Your personal chef» sintetizează modelul şi filosofia noastră de business. Un prânz la Londra costă cam 7 lire, la noi tot atât va costa, doar că mâncarea va fi pregătită special pentru nevoile fiecărui client“, explică Bogdan Popovici. Serviciul va funcţiona în baza unei aplicaţii care poate fi descărcată pe orice terminal şi în care clientul va introduce datele sale, de la cele fizice (greutate, înălţime, consum caloric) până la cele medicale (alergii, intoleranţe) şi, nu în ultimul rând, pe cele aspiraţionale (să slăbească 5 kilograme, să se îngraşe 3 kilograme sau să poată alerga la maraton luna viitoare). Aplicaţia va stabili o serie de algoritmi specifici utilizatorului şi îi va face recomandări legate de ceea ce ar trebui să mănânce din meniul acelei zile, dar îi va spune şi în cât timp poate veni să îşi ridice comanda (minimum 15 minute). Meniul fiecărei zile va fi compus din 5 feluri principale, care au la bază 5 proteine, 10 garnituri şi 5 sosuri. „Combinând aceste ingrediente poţi face cam 100 de variante de feluri de mâncare, în funcţie de nevoile şi de gusturile fiecărui client. Dar ce va face diferenţa este că toată mâncarea va fi de foarte bună calitate, numai cu ingrediente bio, şi va fi cea mai bună mâncare din Londra pentru banii aceştia“, explică Bogdan Popovici poziţionarea Vita Mojo. Popovici şi Cătoiu şi-au folosit cunoştinţele de programare pentru a începe să dezvolte softul Vita Mojo, dar pe parcurs au renunţat şi l-au dat în dezvoltare către o echipă de programatori din Londra: „E vorba de mii de rezultate şi de sute de feluri de mâncare aferente unor alte zeci de tipologii umane. Era mult prea complex“.

    Bogdan Popovici şi Ştefan Cătoiu spun că au investit 1 an şi un 1 milion de lire în dezvoltarea conceptului Vita Mojo. Bugetul include lansarea conceptului şi două restaurante. Ambele restaurante vor fi deschise în 2016, în City, şi se vor adresa consumatorilor cu venituri peste medie, care pot şi vor să înţeleagă un model de business bazat pe alimentaţie sănătoasă şi pregătită pe nevoile fiecărui client. „Nu ne adresăm unui consumator care vrea să cumpere repede o shaorma“, spune Popovici, „ci unui consumator care apreciază că vom pregăti numai mâncare bio, fără gluten, cu mai multe tipuri de quinoa sau de orez, cu pui crescut pe păşune şi cu ouă cu gust“.

    Restaurantul de lângă catedrala St. Paul va avea 18 locuri, dar va putea servi maximum 300 de persoane zilnic. Comenzile se vor face prin aplicaţie, iar peste 90% vor fi comenzi takeaway. „Am dezvoltat conceptul în conformitate cu nevoile publicului londonez, care comandă mâncare, o ia şi o mănâncă la birou“, explică Popovici, care consideră că modelul va prinde cel puţin la fel de bine şi în următoarele oraşe vizate pentru extindere, care au obiceiuri de consum similare: „Desigur că vrem să ne extindem. Primele oraşe vizate sunt Londra, New York, Sydney, oraşe care sunt predispuse la trenduri noi şi la alimentaţie de calitate bună“.

     

  • Cum să îţi transformi pasiunea într-o afacere profitabilă

    Londonezul Michael Zee, 30 de ani, obişnuia să prepare micul dejun în fiecare dimineaţă pentru iubitul său. Mândru de preparatele sale, Zee a început să fotografieze mâncarea preparată şi să împărtăşească fotografiile pe Instagram. Trei ani mai târziu, această activitate s-a transformat într-o carieră. Contul de Instagram al acestuia, Symmetry Breakfast, are în prezent peste 500.000 de fani, informează Daily Mail.

    “Obişnuiesc să mă trezesc devreme şi pregătesc micul dejun pentru amândoi”, spune el. Prima fotografie publicată de aceasta a fost bine primită de prietenii acestuia, iar Zee, încurajat, a început să posteze fotografii în fiecare dimineaţă. Odată cu creşterea numărului de fani a început să crească şi presiunea de a crea ceva nou în fiecare dimineaţă. “La început cheltuiam undeva între 70 şi 100 de lire în fiecare săptămână pe ingrediente. Mă trezeam la 4 dimineaţa în unele zile pentru a pregăti ceva elaborat, să nu-mi dezamăgesc fanii”, a spus el.

    În primi doi ani, Michael nu a câştigat niciun ban din asta şi lucra în continuare la muzeul Victoria&Albert. Însă în octombrie anul trecut a semnat un contract de editare cu editura Transworld, în urma căruia a primit mai mulţi bani decât făcea într-un an la slujba de la muzeu.

    Cartea sa “SymmetryBreakfast: Cook-Love-Share” este programată să fie lansată în august 2016 şi va conţine 80 de reţete pentru micul dejun.

    “Cartea ar putea fi un bestseller sau s-ar putea să fie un eşec. Îmi pun sufletul în această carte şi sper că oamenii să aprecieze asta”, a mai spus el. 

  • “Poftiţi la lada de gunoi!” Un restaurant îşi invită clienţii la o masă inedită

    Unii încearcă să-i educe pe ceilalţi să preţuiască mâncarea servindu-le preparate în care folosesc ingrediente pe care le consideră pe nedrept date la o parte, iar alţii invitând gurmanzii să ia masa în locuri mai puţin obişnuite.

    În această ultimă categorie se înscrie Salvage Supperclub, care aşteaptă oaspeţi la masă într-o ladă de gunoi, unde le oferă un ospăţ pregătit cu produse proaspete. Salvage Supperclub a pornit de la New York, unde restaurantul improvizat era instalat în faţa casei iniţiatorului proiectului, Josh Treuhaft, iar mâncarea servită era gătită în locuinţa acestuia, în prezent ajungând pe Coasta de Vest a SUA.

    Ingredientele folosite la prepararea mesei sunt obţinute din donaţii de la fermierii şi grădinarii care oferă ce le prisoseşte pe un site special, iar oaspeţii plătesc câteva zeci de dolari, din care o parte ajung la o organizaţie nonprofit care caută soluţii de reducere a deşeurilor alimentare.

  • Ce mită au mai cerut românii: doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

    Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.

    Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.

    Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).

    Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman

    Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.

    Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.

    Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.

    Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.

    Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră

    În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formal㔠în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.

    Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).

    În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.

    De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.

    ”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.

    Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.

    Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.

    Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.

    15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă

    Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.

    O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ

    De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.

    Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.

    În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.

    În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.

    “În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.

    Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic

    Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.

    Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

    De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

    Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

  • REPORTAJ: Dorinţe de copil în România de azi: Să-mi aducă Moşul mâncare de Crăciun, ulei sau făină

    Casa Alexandra – aşezământ care aparţine fundaţiei Concordia şi care funcţionează exclusiv cu fondurile fundaţiei – este unul dintre cele două centre de zi în care se asigură pentru peste 70 de copii din familii sărace program gratuit de tipul “şcoală după şcoală”. Aici, copiii primesc zilnic o masă caldă, haine, îşi fac temele şi pot face duş. Totuşi, casa de copii nu e acasă, aşa că seara aceşti copii merg la casele lor, în Mimiu, cel mai sărac cartier din Ploieşti, unde casele nu au apă, iar curţile nu au garduri.

    Experienţa de 24 de ani în România i-a învăţat pe cei din organizaţie că sărăcia cruntă duce la abandon şcolar, iar de aici până la abandonul familial nu mai e mult.

    “Abandonul şcolar este primul pas spre abandonul familial. Părinţii sunt depăşiţi de situaţie, nu-şi permit să le asigure copiilor nevoile de bază, căldura în case, lemne, mâncarea. Urmează abandonul familial; în cel mai bun caz îi duc într-un centru al DGASPC. Au fost cazuri când i-au lăsat pur şi simplu pe stradă sau i-au abandonat în faţa unei instituţii”, spune Elena Matache, director executiv de programe şi proiecte la Organizaţia Umanitară Concordia.

    Casa Alexandra este al doilea centru de zi al fundaţiei Concordia, după Casa Cristina, deschisă în urmă cu doi ani. Aici, copiii primesc tot ce nu le poate asigura familia lor.

    “Primesc masa de prânz, iar pentru unii dintre ei este singura masă pe care o primesc. Acasă nu prea au ce să mănânce. Adică sunt cazuri în care nu putem discuta despre mic dejun, prânz şi cină în niciun fel. Pe de altă parte, primesc hăinuţe, materiale pentru şcoală şi pentru ei astea sunt cele mai importante valori. După aceea discutăm despre educaţie, despre planurile lor de viitor. Pentru ei, astea sunt nevoile de bază şi, în plus, au posibilitatea să facă un duş, care e foarte important. Ei nu au baie, nu au apă curentă. Faptul că pot să vină la noi să se apele, să-şi facă temele, fără să le pricinuiască părinţilor griji…părinţii văd în asta ca un cămin pentru copii, ei pleacă dimineaţă la şcoală şi merg seara acasă mâncaţi, spălaţi, cu temele făcute”, spune Elena Matache.

    Seara, unii părinţi îşi iau copiii de la centru şi îi duc acasă. Pe cei mai mari îi duc cei de la fundaţie până în staţia de autobuz. Pe lângă mâncare şi haine, copiii primesc şi consiliere, iar părinţii lor sunt ajutaţi să-şi găsească de muncă. De cele mai multe ori, trauma acestor copii poartă un singur nume: sărăcia.

    “Majoritatea au nevoie de consiliere, nu neapărat că în familie ar fi suferit traume mai mult decât acelea de a fi în situaţia de a nu avea ce să mănânce, ci din problemele sociale cu care ei se lovesc tot timpul: şi la şcoală şi pe unde merg sunt respinşi. Sunt etichetaţi: eşti ţigan, eşti sărac, eşti murdar şi atunci toate aceste respingeri au dus, în timp, la nişte probleme pe care le regăsim foarte uşor în comportamentul copiilor. Această respingere şi-a pus automat amprenta pe comportamentul lor şi atunci copiii sunt fie foarte timizi, fie agresivi, nu neapărat fizic, dar mai ales verbal. Majoritatea sunt introvertiţi, nu au încredere, nu au curaj să deschidă gura nici măcar la ore. A fost nevoie de aproape un an să reuşim să-i facem pe unii dintre copii să deschidă gura la ore. Deşi ştiau lecţiile, nu aveau curaj, pentru că le era teamă că vor fi luaţi în râs de colegi”, povesteşte Elena Matache.

    Şi totuşi, copiii aceştia atât de săraci sunt mult mai echilibraţi decât cei care primesc totul “de-a gata”, este de părere directoarea executivă de la Concordia.

    “Pentru mine sunt trei categorii de copii şi am sesizat diferenţele dintre ele în cei 13 ani de când lucrez aici. Sunt copiii din casele de tip familial care sunt abandonaţi de părinţi, care trăiesc acum în condiţii foarte bune la noi, dar nu au părinţii lângă ei. Sunt copiii din centrele de zi, care stau cu părinţii, dar sunt foarte săraci. Şi mai sunt copiii din familiile normale. Şi pot să spun că cei mai echilibraţi din punct de vedere emoţional sunt copiii din centrele de zi. Un copil care trăieşte lângă părinţi este mult, mult mai echilibrat. Sunt mult mai luptători, mai ambiţioşi şi mult mai recunoscători. Un copil care a crescut de mic într-o casă de tip familial preia practic ce se întâmplă într-o familie: este absolut normal să primească de toate şi ajunge la un moment dat să nu mai aprecieze o jucărie pe care o primeşte, sau o tabără sau o excursie sau hăinuţe, pentru că a crescut într-un ritm în care toate nevoile lui au fost acoperite şi nu a fost în situaţia în care să lupte pentruceva. Le-a avut pe toate”, mai spune Elena Matache.

    În aceste zile, copiii de la Casa Alexandra îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Şi îi pregătesc şi ei Moşului o surpriză: o serbare.

    La cei opt ani împliniţi, Cezar ar dori ca Moş Crăciun să-i aducă un elicopter cu telecomandă. Ar fi cea mai frumoasă jucărie din viaţa lui. A fost cuminte, învaţă să scrie şi este încrezător că-şi va primi cadoul, pentru că “Moşul e magic”. Întrebat ce face în centrul de zi, Cezar răspunde: “Învăţ. Învăţ să-i scriu Moşului. Dacă nu ştiu să-i scriu, nu cred că Moşul ar veni”.

    Monalisa are şase ani. Vrea “o păpuşă mare cu tabletă”. Nu ştie încă să scrie, dar e hotărâtă să înveţe, pentru că ştie că, după şapte – opt ani, dacă nu ştii să scrii, nu ai parte de cadouri de la Moş Crăciun. Lângă Monalisa, stă Marta. Are şapte ani şi spune că vrea “o păpuşă mică”. Şi mai spune că la Casa Alexandra “e mai bine ca acasă”.

    Gabi are nouă ani şi este în clasa a doua. Când întreb de ce nu e în clasa a treia, aşa cum ar trebui să fie la vârsta lui, tace şi lasă privirea în jos. Spune că merge la Casa Alexandra “ca să înveţe, să înveţe”. Denisa, şase ani, şi Maria, opt ani, sunt surori. Şi ele vin la Casa Alexandra să înveţe să scrie. Mai au o soră mai mică, de cinci ani, care abia aşteaptă să crească, să vină şi ea cu ele la centrul de zi. Fiecare dintre ele vrea câte o păpuşă de la Moş Crăciun.

    Pentru Monalisa, Marta, Denisa sau Cezar cadourile de la Moş Crăciun sunt cele mai frumoase din lume, iar la centru darurile sunt mai mari şi mai frumoase decât cele de acasă. Pentru ei, cadourile nu au brand. Păpuşa nu se cheamă în niciun fel, e doar o păpuşă. I-au scris cu toţii Moşului, s-au pregătit pentru serbare şi aşteaptă ziua cea mare.

    “Anul acesta reuşim să le oferim ce-şi doresc. Printr-un noroc, să zic aşa, voluntari din Austria au colectat scrisorile şi au pregătit cutii cu dorinţele copiilor. În proporţie de 90 la sută, totul e rezolvat”, spune directoarea de la Concordia.

    Şi adaugă: “Copiii ăştia ştiu să se bucure şi ştiu să aprecieze orice mic cadou pe care-l primesc. Pentru ei, o masă are cu totul altă valoare decât pentru un copil care are acasă tot ce-i trebuie şi zice «azi vreau să mănânc şi prăjituri şi ciocolată» şi nu le apreciază pentru că fac pare din viaţa lui de zi cu zi. Copiii ăştia au ajuns să dea o cu totul altă valoare alimentelor”.

    Sărăcia i-a făcut pe aceşti copii ca la şapte, opt sau nouă ani să-i ceară lui Moş Crăciun de mâncare. Pentru unii dintre ei, aceasta este mult mai importantă decât o păpuşă.

     

    “Fetiţele îşi doresc păpuşi, băieţii maşinuţe. Dar pe lângă astea, ei au scris acolo o listă întreagă cu mâncare, haine… Ei au dorinţe din astea…Eu sunt cea care am deschis ambele proiecte (Casa Alexandra şi Casa Cristina – n.r.) şi am fost implicată de la contactul cu comunitatea, până la punerea proiectelor pe picioare cu tot ce a însemnat: acte, dotări, personal, tot. Fiind implicată în asemenea manieră, m-am ataşat foarte uşor de copii şi am avut ocazia să văd tot felul de situaţii care m-au emoţionat. Au fost cazuri în care copiii au zis: «Eu nu vreau să-mi aducă Moşul o păpuşă pentru că ştiu că ea costă foarte mult, vreau să-mi aducă Moşul mâncarea de Crăciun, o sticlă de ulei, un kilogram de făină. Vorbim de copii mititei, de şapte ani, opt ani, nouă ani…” povesteşte Elena Matache.

    Cât despre viitorul îndepărtat, copiii din centrele de zi ale fundaţiei nu vor să fie cosmonauţi, poliţişti, învăţătoare sau doctoriţe. Vor să fie “oameni mari”. “(…) Adică să aibă un loc de muncă, să aibă un salariu în fiecare lună şi să aibă o casă. Ei spun «să fiu mare» şi asta înseamnă să aibă o casă, un salariu şi un loc de muncă”, mai spune directoarea de la Concordia.

    Conform celor de la Organizaţia Concordia, numai la Ploieşti şi numai în cartierul Mimiu se înregistrează o rată uriaşă a abandonului şcolar – doar zece la sută dintre copiii din acest cartier merg la şcoală. Familiile celorlalţi sunt prea sărace pentru un asemenea lux. Unii dintre ei au ajuns la 15, 16, 17 ani şi nu ştiu nici să scrie şi nici să citească.

  • 20 de locuri tropicale pe care trebuie să le vizitezi

    Deşi la noi încă nu se simte cu adevărat iarna, poate te-ai săturat de deja de geacă, căciulă sau mânuşi aşa că noi ţi-am făcut o listă cu câteva plaje tropicale pe care să le vizitezi iarna asta.

    1. Plaja Bamboo, Tailanda – Insulă tropicală izolată şi plaje cu nisip alb. În plus, aici s-a turnat filmul „The Beach” cu Leonardo DiCaprio

    2. Eleuthera, Bahamas – Bahamas este un loc ideal pentru relaxare, iar Eleuthera este atracţia principală, nu este foarte aglomerată, apa este incredibilă, iar nisipul roz.


    3. Plaja Ipanema, Brazilia – locul favorit al vedetelor şi supermodelelor


    4. Jobsons Cove, Insulele Bermude – O altă destinaţie departe de ochii lumii, o plajă cu nisip rozaliu, apă curată şi puţin adâncă.


    5. Plaja Kadmat, India. India este cunoscută pentru templele vechi şi mâncarea incredibilă, însă ţara se poate lăuda cu unele dintre cele mai frumoase plaje, iar Kadmat este una dintre ele.


    6. Plaja Matira, Polinezia franceză – Este descrisă de mulţi ca fiind cea mai frumoasă plajă din lume, acest loc este cel mai popular loc de vacanţă din Bora Bora.


    7. Plaja Navio, Puerto Rico – Destinaţie ideală pentru iubitorii de sporturi nautice.


    8. Insulele Perhentian, Malaezia – Palmieri, nisip alb, clima perfectă şi ape albastre cristaline.


    9. Plajele Tulum, Mexic – Cele mai frumoase plaje din Mexic, cu nisip alb şi privelişti minuntate. Un adevărat paradis pentru iubitori de plajă.


    10. Insula Yasawa, Fiji – Mai puţin cunoscută ca plaja din Mamanucas, Yasawa este o destinaţie ideală pentru călătorii care caută o plajă fără turişti şi cu privelişti fantastice


    11. Plaja Eagle, Aruba – destinaţia perfectă pentru „spring break”, plină de petreceri şi multe locuri pentru relaxare


    12. Plaja Punalu’u, Hawaii – Recunoscută în lume pentru nisipul negru, dar şi pentru natura sălbatică


    13. Bias Tugal, Bali – Mai puţin aglomerată decât plaja Kuta, dar la fel de frumoasă, Bias Tugal este o destinaţie perfecta pentru cei care adoră să lenevească la soare


    14. Porto Marie, Curacao – Un loc perfect pentru cei care vor să facă snorkeling


    15. Bikini Beach, Uruguay – Bikini Beach este situată în Punta del Este, are o plaja întinsă şi este foarte populară în rândul turiştilor


    16. Seven Mile Beach, Insula Grand Cayman – Este cea mai bună plajă din Caraibe, locul unde se găsesc cele mai luxoase hoteluri şi restorturi din regiune


    17. Bird Island, Seychelles – o insula cu peisaje uimitoare, o destinaţie perfecta pentru iubitorii de natură.


    18. Anse du Gouverneur, St. Bart – escapade tropicală pe care ţi-ai dorit-o


    19. Champagne Beach, Vanuatu – Nu degeaba a fost numită aşa. Apele chiar seamănă cu băutura pe care o bem atunci când sărbătorim


    20. Crane Beach, Barbados – nu este pentru toată lumea, ci este un loc perfect pentru înotătorii experimentaţi şi surferi

  • Copii care lucrează 7 zile din 7 şi se spală cu ligheanul: Imagini din fabricile unde se fac hainele pe care le purtăm zi de zi – FOTO

    Fotograful Claudio Montesano Casillas a publicat o serie de fotografii realizate în fabricile de textile din Keraniganj şi Dhaka, din Bangladesh. Imaginile arată o realitate brutală: copii care lucrează 7 zile pe săptămână şi, datorită volumului uriaş de muncă, trebuie să mănânce şi să se spele în fabrică.

    Fotografiile mai arată clădiri fără ieşiri de urgenţă, planuri de salvare împotriva incendiilor sau extinctoare. În 2013, o fabrică aflată în apropiere a luat foc ucigând peste 1.100 de oameni.

    Unităţile prezentate de Montesano Casillas produc haine atât pentru piaţa din India cât şi pentru mărci binecunoscute prin subcontractare; astfel, companiile spun că este dificil să verifice condiţiile de lucru atât timp cât producătorii nu lucrează direct pentru ei.

    “Cei tineri vin din sate, sperând că vor găsi de muncă şi vor putea duce o viaţă mai bună”, a spus Casillas. Un raport UNICEF arată că peste un milion de copii cu vârsta între 10 şi 14 ani lucrează la fabricile din Bangladesh; dacă îi luăm în calcul pe cei de până la 18 ani, numărul este mult mai mare.

    Salariul mediu primit de un copil, pe ziua de muncă, este de 30 de cenţi.

    Manufactura este o industrie-cheie în Bangladesh, aducând anual 25 de miliarde de dolari din exporturi. Industria mai produce şi 4 milioane de locuri de muncă, dintre care majoritatea femei.

  • Cronică de film: În Burnt, Bradley Cooper încearcă (fără prea mult succes) să îl imite pe Gordon Ramsay

    Burnt este regizat de John Wells, cunoscut mai mult pentru seriale precum ER, The West Wing sau Shameless. În distribuţie îi regăsim pe Bradley Cooper (nominalizat de patru ori la premiile Oscar pentru American Sniper, American Hustle şi Silver Linings Playbook), Sienna Miller (Foxcatcher, Stardust, American Sniper, Casanova) şi Daniel Brühl (Inglourious Basterds, Rush, Good Bye Lenin!, The Bourne Ultimatum).

    Scenariul este bazat pe povestea semnată de Michael Kalesniko. Burnt spune povestea unui chef extrem de talentat, Adam Jones (Cooper), care a condus pentru o vreme un restaurant din Paris cu două stele Michelin. Drumul său o ia apoi în jos, din cauza drogurilor şi băuturii, iar filmul prezintă încercarea sa de a reveni în atenţia publicului de specialitate. Problema este că lucrurile nu sunt suficient de bine definite: miza nu este niciodată clară. De ce vrea Adam o a treia stea Michelin? Pentru că doreşte să atingă perfecţiunea. Ce se va întâmpla însă dacă nu reuşeşte? Este o întrebare la care nu primim răspuns.

    Adam Jones este prezentat într-o lumină extrem de nefavorabilă: se crede superior, îşi vede tot timpul interesul şi e imun la problemele celorlalţi. Este greu să te ataşezi emoţional de un personaj cu un astfel de caracter, dar în acelaşi timp e greu să nu îţi doreşti ca el să reuşească. Aici intervine rolul actorului, iar Bradley Cooper s-a descurcat surprinzător de bine. Spun acest lucru pentru că singurele roluri în care mi s-a părut cu adevărat potrivit au fost cele din filmele de comedie; nu mi-a părut potrivit în filme precum American Sniper sau The Place Beyond the Pines.

    În Burnt, Cooper s-a lăsat inspirat de imaginea lui Gordon Ramsay, celebrul bucătar britanic care sparge farfurii (aparent fără motiv) în emisiunea culinară Hell’s Kitchen. Diferenţa dintre cei doi este că Ramsay pare a fi un actor mai bun în asemenea situaţii.

    Filmul ar fi reprezentat poate ceva nou în anul 1996, atunci când pe marile ecrane a ajuns Big Night, una dintre peliculele apreciate de iubitorii acestui gen. Astăzi există însă atât de multe emisiuni de acest gen, mai ales pe televiziune, încât trebuie să aduci ceva cu adevărat original pentru a atrage atenţia. După cum scriam ceva mai sus, un exemplu în acest sens este Burnt.