BusinessMagazin

Tag: mall

  • Un tânăr de 35 de ani din Bucureşti vinde cea mai ieftină uşă cu 15.000 de euro

    Din biroul său aflat în zona Pipera din Bucureşti, Vlad Stanislav (35 de ani) conduce subsidiara locală a nemţilor de la GEZE, care produc sisteme de acţionare a uşilor şi a tehnologiei de siguranţă, încă de la începutul anului 2008. Stanislav se află la un pas distanţă de multe proiecte, în special clădiri de birouri, pentru care firma pe care o conduce a livrat în ultimii ani uşi rotative. Nusco Tower, Floreasca Business Park sau Monolit Offices sunt doar câteva dintre proiectele de birouri din partea de nord a Capitalei pentru care uşile GEZE au devenit o „carte de vizită“ încă de la intrare. Iar ca să livrezi către clienţi o astfel de uşă nu e nici pe departe un simplu act de vânzare. „Procesul de vânzare a unei uşi rotative este de departe mai complex şi mai lung ca perioadă de timp comparativ cu celelalte sisteme din portofoliul nostru de produse. Perioada de consultanţă premergătoare discuţiilor legate de preţ şi deciziei de achiziţie poate atinge şi doi ani în cazul proiectelor de anvergură de tipul mallurilor sau al clădirilor de birouri de clasa A“, spune Stanislav.

    Piaţa locală de uşi rotative noi nu este încă una foarte mare, ridicân-du-se, în volum, la circa 60-70 de unităţi anual, potrivit estimărilor GEZE România. „Valoarea aceste pieţe este dificil de estimat, pentru că preţurile variază foarte mult de la un furnizor la altul datorită varietăţii de uşi rotative“, spune Stanislav. El adaugă că peste 70% din produsele din piaţă sunt fabricate la comandă, astfel că preţul unei uşi rotative poate varia de la 15.000 la 100.000 de euro. În medie, preţul uşilor rotative comercializate de GEZE în România s-a ridicat în ultimul an la 25.000 de euro pe bucată. Deşi nu oferă informaţii exacte privind preţul celor mai scumpe uşi pe care GEZE România le-a livrat de-a lungul timpului, Stanislav spune că cele premium, adică cele care au toate dotările de top, au fost livrate către proiecte precum clădirile de birouri Petrom City şi Nusco Tower sau hotelul de patru stele Kronwell din Braşov.

    În piaţă există două mari tipuri de proiecte pentru care există cerere de uşi rotative în prezent: pe de o parte, cele realizate de investitori tradiţionali, care intuiesc creşterea economică viitoare, sau de jucători nou-intraţi pe piaţa din România, iar pe de altă parte, cele intrate în „hibernare“ pe perioada crizei, care dau în prezent semne că vor fi repornite. Un exemplu de proiect reluat este mallul ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, pe care portughezii de la Sonae Sierra şi grupul irlandez Caelum Development l-au lansat în urmă cu aproape 7 ani, însă proiectul a debutat efectiv anul acesta, potrivit informaţiilor Business Magazin. Stanislav mai spune că proiectele de construcţii private înregistrează o revenire nu doar la nivelul Capitalei, ci şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca.

    „Pe lângă aceste investiţii mai mult sau mai puţin noi îşi face apariţia pe piaţă un nou tip de proiect, şi anume cel de renovare, modernizare şi extindere a clădirilor deja existente, în special cele din segmentul de birouri şi retail. La ora actuală în România aceste proiecte sunt considerate de nişă, însă ele ocupă o pondere importantă în activitatea de construcţii în ţările dezvoltate“, spune Stanislav. De asemenea, şeful GEZE România urmăreşte cu atenţie şi un alt segment, cel al clădirilor care doresc certificări „green“ (cu consum redus de energie pentru minimalizarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului înconjurător), întrucât în cazul unor astfel de proiecte există un potenţial mare de cerere pentru produse şi sisteme premium.

    GEZE România a înregistrat în anul financiar precedent (iulie 2013-iunie 2014) o cifră de afaceri de circa 2,1 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul financiar precedent, iar pentru perioada iulie 2014 – iunie 2015 compania şi-a bugetat un avans al rulajului de 8%. În anul fiscal precedent, circa 50% din cifra de afaceri a companiei a fost generată de vânzările de uşi automate, 22% de amortizoare, iar restul – produse pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, sisteme manuale de uşi glisante sau sisteme pentru construcţii din sticlă. Circa 37% din cifra de afaceri a companiei GEZE România este generată de vânzările către proiecte de retail, iar 32% de proiectele de spaţii de birouri. Restul vânzărilor merg către sectoarele industrial, medical sau hotelier.

  • Cât de folositoare este notorietatea lui Ghiţă Ciobanul în vânzarea produselor tradiţionale de la Jina

     În vitrinele magazinului aflat într-o rulotă se vând brânzeturi, afumături şi alte produse cum sunt sucul de mere, uleiul presat la rece sau vin. Nu mai puţin de 25 de producători din Jina şi localităţile apropiate s-au reunit în urmă cu mai bine de trei ani într-o asociaţie pentru a-şi vinde mărfurile la Bucureşti, pentru cei mai mulţi dintre ei fiind singura modalitate de desfacere a mărfurilor.

    „Pe perioada verii vânzările scad, abia ne putem acoperi chiria”, spune Bîrsan. El adaugă însă că în afara sezonului cald creşte ăi numărul de clienţi. Pe perioada verii brânzeturile realizează 60% din vânzări, 30% reprezintă vânzările de produse afumate iar diferenţa revine altor produse. Cei 25 de producători au pe rafturile micului magazin în jur de 50 de produse, între care pe perioada verii cel mai bine se vând brânzeturile proaspete sau maturate de vacă, oaie sau capră.

    În timpul iernii însă, procentele adjudecate de brânzeturi şi afumături se inversează, cea mai mare parte revenind preparatelor tradiţionale din carne. Membrii asociaţiei s-au organizat în aşa fel încât vin, prin rotaţie, să se ocupe de vânzare, la Bucureşti. „Pentru mine este relaxant să vin aici, acasă este de muncă toată ziua, în soare sau ploaie”, spune Bîrsan.

    El spune că în jur de 20% dintre clienţi sunt fideli, existând chiar persoane care vin din altă parte a oraşului (de pildă Ghencea sau Giuleşti) pentru a se aproviziona cu produse tradiţionale de la Jina. Despre concurenţa lui Ghiţă Ciobanul pe care „bineînţeles că îl cunoaştem”, spune că nu a afectat în niciun fel vânzările. Dar nici notorietatea lui Ghiţă Ciobanul n-a fost de vreun folos, nesimţindu-se niciun fel de efect în vânzări.
     

  • Cât de folositoare este notorietatea lui Ghiţă Ciobanul în vânzarea produselor tradiţionale de la Jina

     În vitrinele magazinului aflat într-o rulotă se vând brânzeturi, afumături şi alte produse cum sunt sucul de mere, uleiul presat la rece sau vin. Nu mai puţin de 25 de producători din Jina şi localităţile apropiate s-au reunit în urmă cu mai bine de trei ani într-o asociaţie pentru a-şi vinde mărfurile la Bucureşti, pentru cei mai mulţi dintre ei fiind singura modalitate de desfacere a mărfurilor.

    „Pe perioada verii vânzările scad, abia ne putem acoperi chiria”, spune Bîrsan. El adaugă însă că în afara sezonului cald creşte ăi numărul de clienţi. Pe perioada verii brânzeturile realizează 60% din vânzări, 30% reprezintă vânzările de produse afumate iar diferenţa revine altor produse. Cei 25 de producători au pe rafturile micului magazin în jur de 50 de produse, între care pe perioada verii cel mai bine se vând brânzeturile proaspete sau maturate de vacă, oaie sau capră.

    În timpul iernii însă, procentele adjudecate de brânzeturi şi afumături se inversează, cea mai mare parte revenind preparatelor tradiţionale din carne. Membrii asociaţiei s-au organizat în aşa fel încât vin, prin rotaţie, să se ocupe de vânzare, la Bucureşti. „Pentru mine este relaxant să vin aici, acasă este de muncă toată ziua, în soare sau ploaie”, spune Bîrsan.

    El spune că în jur de 20% dintre clienţi sunt fideli, existând chiar persoane care vin din altă parte a oraşului (de pildă Ghencea sau Giuleşti) pentru a se aproviziona cu produse tradiţionale de la Jina. Despre concurenţa lui Ghiţă Ciobanul pe care „bineînţeles că îl cunoaştem”, spune că nu a afectat în niciun fel vânzările. Dar nici notorietatea lui Ghiţă Ciobanul n-a fost de vreun folos, nesimţindu-se niciun fel de efect în vânzări.
     

  • Ce face acum omul care a construit primele malluri din România

    După ce a construit de la zero Bucureşti Mall, Plaza România şi Băneasa Shopping City în calitate de CEO al dezvoltatorului imobiliar Anchor Group, Ali Ergün Ergen a devenit consultant şi priveşte din exterior realitatea imobiliară a Capitalei. „Trecem prin vremuri dificile şi am primit de la mai mulţi dezvoltatori solicitarea de a-i ajuta în diverse proiecte. Lucrând într-o corporaţie, nu puteam să împărtăşesc experienţa mea mai multor parteneri, prin urmare am fondat afacerea TBE Solutions.“ a declarat Ali Ergün Ergen într-un interviu  acordat Business Magazin.

    După plecarea de la Anchor, Ergen avea posibilitatea relocării, dar a preferat să rămână în România, dorindu-şi să revoluţioneze ideea de centru comercial. A pornit afacerea în aprilie 2013, în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro şi lucrează în prezent la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele – chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică, nu exclude viitoare parteneriate de management.

    “Afacerea cu centrele comerciale nu presupune doar un număr de branduri aşezate într-o cutie”, observă Ergen una dintre greşelile pe care le fac cei mai mulţi dezvoltatori, care se relaxează odată ce încheie contractele cu retailerii care le ocupă spaţiile. Ei se gândesc că pe toată perioada contractelor nu vor avea probleme. Dar previziunile nu se adeveresc întotdeauna, de aceea secretul rezistenţei constă în minimizarea schimbării: dacă planurile iniţiale cad, eşti nevoit să plăteşti, lucru care s-a întâmplat cu multe dintre centrele comerciale construite în provincie. Un exemplu este cererea insolvenţei din partea grupului belgian Bel Rom, pentru parcul de retail Hello Shopping Center din Bacău, deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro.
    Chiar dacă în ultimii ani investiţii masive au ţintit deschiderea de centre comerciale, sectorul nu este suficient de dezvoltat şi nu este în acord cu dinamismul industriei, în opinia lui Ergen. Avansul retailului online şi al reţelelor sociale face ca acestea să fie integrate în proiectele de dezvoltare, aspect luat în considerare pentru dezvoltarea Coresi Braşov, „un mic Băneasa Shopping City„. În acel proiect, un accent important cade şi asupra zonei de petrecere a timpului liber.

    Ergen observă că succesul în afacerea cu malluri este efemer: dacă în Bucureşti există acum unele proiecte care atrag clienţii ca un magnet, nu există garanţii că acestea nu vor dispărea în câţiva ani, iar loc de proiecte noi există în continuare. Dacă în urmă cu zece ani clienţii mergeau la mall doar pentru a cumpăra ceva, acum sălile de cinema, restaurantele şi cafenelele au devenit principalele puncte de atracţie în spaţiile de acest fel din Europa, iar peste alţi zece ani va veni cu siguranţă altceva care să le ia locul, crede Ergen. Toţi reprezentanţii centrelor comerciale încearcă să se adapteze la schimbare, iar problema intervine odată cu proiectele care necesită investiţii masive.

  • Vânzările din AFI Cotroceni, de peste 100 milioane euro, cu 10% mai mult decât anul trecut

     “Lunar hipermarketul Auchan ne-a adus un minus în vânzări de peste 500.000 de euro, din cauza schimbării proprietarului. Real nu s-a mai preocupat de magazine, iar Auchan s-a focusat mai ales de magazinele propriei reţele. Piaţa hipermarketurilor a devenit foarte competitivă şi pentru a performa şi a face faţă competiţiei trebuie să lupţi din răsputeri. Lucrurile au început să se mai îmbunătăţească şi credem că performanţa hipermarketului va ajunge chiar peste nivelurile de dinainte de preluarea de către Auchan”, a declarat pentru MEDIAFAX, Israel Visel, manager mall division AFI Europe.

    El spune că, şi în aceste condiţii, vânzările generate de centrul comercial sunt mai mari în primele şase luni ale acestui an decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Împrumut de 35 milioane euro pentru dezvoltarea noului mall din Obor

     Acţionarii firmei vor discuta în august majorarea capitalului social cu 46 milioane de lei, de la 20,8 milioane de lei la 66,8 milioane de lei prin aporturi noi în numerar, prin emiterea de 46 milioane de acţiuni, în scopul finanţării proiectului imobiliar din Strada Ziduri Moşi, nr 23.

    De asemenea, compania intenţionează să acceseze un credit de 35 milioane de euro, pentru o durată de până la 30 de ani de la instituţii de credit din România şi/sau străinătate, în vederea finanţării centrului comercial.

    Centrul comercial, denumit Veranda Shopping Center, va avea o suprafaţă de circa 25.000 de metri pătraţi şi urmează să fie dezvoltat în zona Pieţei Obor, pe fostul amplasament al fabricii de mase plastice Prodplast, care a fost relocată.

    Prodplast Imobiliare a desemnat firma CBRE România pentru închirierea spaţiilor din centrul comercial şi a angajat firma Barsine Investitii pentru managementul de proiect şi alte servicii conexe în vederea realizării investiţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul oraş cu temperatură controlată din lume: are 450 de hectare şi poate primi anual 180 de milioane de vizitatori

    Autorităţile din Dubai se pregătesc pentru o nouă premieră: construcţia “Mall of the world”, cea mai mare construcţie de acest gen din lume care va avea o suprafaţă de 4,5 milioane metri pătraţi. Spaţiul va include 100 de hoteluri, un parc tematic, mai mult săli de teatru şi instituţii medicale. Toate acestea vor fi conectate, creând primul oraş cu temperatură controlată din lume.

    În anunţul făcut, şeicul Mohammed bin Rashid nu a detaliat costul proiectului sau data la care acesta va fi finalizat.

    Complexul va putea primi 180 de milioane de vizitatori anual şi reprezintă cel mai recent proiect de infrastuctură menit să ajute la revenirea unei pieţe lovită puternic de criza din 2009.

     

  • Topul datornicilor: 20 de malluri au datorii cumulate de aproape 2 miliarde de euro

    Cele mai îndatorate 20 de centre comerciale din România au datorii cumulate de 1,9 miliarde de euro, de zece ori mai mari decât cifra de afaceri realizată anul trecut de aceste proiecte, pe fondul creditelor mari contractate în perioada de boom a pieţei locale imobiliare, când băncile finanţau pe bandă rulantă acest gen de investiţii.

    Cel mai mare credit obţi­nut în ultimii cinci ani de un mall din România a fost refinanţarea de 220 milioane de euro atra­să în urmă cu două săp­tămâni de proprietarii proiectului AFI Palace Cotroceni din Bucureşti de la un con­sorţiu de trei bănci străine, dar datorii de peste 200 milioane de euro are şi mallul Palas din Iaşi, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Finanţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dinozauri la mall

    GTC România, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari locali, a lansat în Arad expoziţia de dinozauri ”Am revenit! Mister. Aventură. Surpriză”, evenimentul fiind prezentat în parteneriat cu National Geographic.

    Expoziţia, care poate fi vizitată gratuit în centrul comercial Galleria Arad, este organizată într-un spaţiu de 800 de metri pătraţi în care sunt prezentate 15 machete de mari dimensiuni, înfăţisând dinozauri într-o reproducere a mediului în care aceştia au trăit acum sute de milioane de ani. Fiecare specie este prezentată în amănunt printr-o serie de informaţii disponibile pe touch screen-uri iar copiii vor putea participa pe toată durata expoziţiei la o serie întreagă de activităţi educative, de la ateliere de creaţie la vizionarea de filme despre dinozauri.

    „Mall-ul trebuie să fie o parte activă din comunitate. Componenta de cumpărături nu va rămâne cea mai importantă funcţie a unul centru comercial pe termen lung, în contextul în care comerţul online creşte vertiginos de la an la an. Mall-ul trebuie să fie vatra comunităţii, de la servicii la activităţi cu rol educativ, precum expoziţia de faţă. |n plus, centrul comercial a preluat în multe oraşe componenta socială a comunităţii, fiind locul unde oamenii se întâlnesc şi se cunosc mai bine, iar noi dorim să fim cât mai bine adaptaţi la acest nou context”, afirmă Danny Bercovich, CEO GTC România.

    Galleria Arad are o suprafaţă închiriabilă de 32.500 de metri pătraţi, cele mai importante ancore comerciale ale proiectului fiind Cora, grupul Inditex (Zara, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear), Cinema City, Flanco, Fitness Pure şi Intersport.

    Expoziţia se incadrează într-o serie întreagă de activităţi pe care GTC România le desfaşoară în cele trei centre comerciale pe care le deţine în Arad, Buzău şi Piatra Neamţ, de la cursuri gratuite de programare pe calculator, ateliere de creaţie pentru copii, cursuri de karate şi de fitness sau diferite concursuri la nivel de oraş, până la promoţii destinate anumitor categorii sociale, precum pensionarii.

    Investiţia în realizarea machetelor de dinozauri a fost de aproximativ 80.000 de euro, la care se vor adăuga costurile logistice. Anual, GTC România organizează sute de evenimente şi campanii destinate comunităţilor locale din care fac parte cele trei centre comerciale pe care le deţine pe plan local, bugetul total alocat acestor evenimente putând să ajunga în acest an la un milion de euro.

    Expoziţia de dinozauri ”Am revenit! Mister. Aventură. Surpriză” este cel de al treilea eveniment realizat în parteneriat cu National Geographic şi va putea fi vizitată în Arad până la finalul lunii iunie, urmând ca ulterior să fie găzduită de Galleria Piatra Neamţ şi Galleria Buzău.

    GTC România este unul din cei mai vechi dezvoltatori imobiliari de pe plan local, cu investiţii totale de peste 400 milioane de euro. Compania deţine proiectul de birouri City Gate, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi, al cărui grad de ocupare este de 93%. GTC România mai deţine trei centre comerciale, sub marca Galleria, în Arad, Buzău şi Piatra Neamţ, al căror grad de închiriere este de 90%. Compania a mai dezvoltat şi două ansambluri rezidenţiale, FeliCity şi Rose Garden, ambele în Bucureşti.

    GTC România a fost înfiinţată în 1999 şi face parte din GTC Group, companie cu o experienţă de peste 18 ani în dezvoltarea de proiecte imobiliare în zece ţări din Europa Centrala şi de Est: Polonia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, Rusia şi Ucraina.

    GTC Group a fost înfiinţată în 1994 în Polonia şi este o companie publică, listată la bursa din Varşovia. GTC Group are un portofoliu de proiecte finalizate evaluat la aproape două miliarde de euro.

     

  • AFI Europe a semnat cu trei bănci refinanţarea cu 220 milioane euro a mall-ului AFI Cotroceni

     “Apreciem încrederea consorţiului în AFI Europe şi în AFI Palace Cotroceni, în acordarea unui credit atât de important, de 220 milioane euro. Procesul a fost o reală provocare, având în vedere valoarea finanţării, participarea a trei bănci importante şi a faptului că destinaţia era un proiect din România. Totuşi, după cum arată rezultatul de succes, atragerea unor sume mari este posibilă în România pentru un proiect bun şi un dezvoltator cu experienţă”, a declarat, într-un comunicat, David Hay, directorul executiv AFI Europe România.

    AFI Palace Cotroceni, din Bulevardul Timişoara, a fost inaugurat în noiembrie 2009 şi a implicat o investiţie de 300 de milioane de euro, din care 234 milioane de euro a reprezentat finanţare de la Hypo Real Estate, intrată în portofoliul statului german. Creditul a fost scadent la 25 mai, însă AFI Europe a obţinut o amânare a termenului de rambursare a creditului cu încă două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro