Tag: locuri

  • PREMIERĂ în România! În acest oraş se montează senzori pentru găsirea locurilor libere de parcare

    Emil Boc a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la o conferinţă despre inovarea urbană, că municipiul pe care îl conduce încearcă să fie un model pentru inovare şi tehnologie pentru Europa Centrală şi de Est.

    “Cluj-Napoca poate fi, astăzi, un element reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est din punct de vedere al inovării şi tehnologiei, iar noi încercăm să fim un model. Avem deja o aplicaţie de telefon mobil pentru parking-urile publice cu barieră din oraş, care arată în timp real locurile libere de parcare şi ne propunem amplasarea de senzori care au ca scop identificarea locurilor libere la parcările de la sol printr-o aplicaţie care va disponibilă pe calculator sau telefon mobil. Senzorii vor fi amplasaţi în carosabil, pe locurile de parcare din centrul oraşului, şi vor arăta dacă locul respectiv e liber sau ocupat. Avem peste 3.600 de astfel de locuri de parcare în zonele I şi II. De asemenea, vom amplasa astfel de senzori şi în staţiile de transport în comun, care vor indica dacă în staţii se află un mijloc de transport sau o altă maşină”, a spus Boc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ în România! În acest oraş se montează senzori pentru găsirea locurilor libere de parcare

    Emil Boc a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la o conferinţă despre inovarea urbană, că municipiul pe care îl conduce încearcă să fie un model pentru inovare şi tehnologie pentru Europa Centrală şi de Est.

    “Cluj-Napoca poate fi, astăzi, un element reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est din punct de vedere al inovării şi tehnologiei, iar noi încercăm să fim un model. Avem deja o aplicaţie de telefon mobil pentru parking-urile publice cu barieră din oraş, care arată în timp real locurile libere de parcare şi ne propunem amplasarea de senzori care au ca scop identificarea locurilor libere la parcările de la sol printr-o aplicaţie care va disponibilă pe calculator sau telefon mobil. Senzorii vor fi amplasaţi în carosabil, pe locurile de parcare din centrul oraşului, şi vor arăta dacă locul respectiv e liber sau ocupat. Avem peste 3.600 de astfel de locuri de parcare în zonele I şi II. De asemenea, vom amplasa astfel de senzori şi în staţiile de transport în comun, care vor indica dacă în staţii se află un mijloc de transport sau o altă maşină”, a spus Boc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică – Alien: Covenant, un film pe care l-am mai văzut de cinci ori

    Primul lucru pe care îl aflăm e că acţiunea se desfăşoară la zece ani distanţă de întâmplările din Prometheus. Nava spaţială Covenant transportă 2.000 de colonişti şi câţiva membri ai echipajului către o nouă planetă. Urmează o defecţiune neaşteptată, reparaţiile de rigoare şi un semnal SOS venit de pe o planetă – cum altfel? – necunoscută.

    Toate filmele din seria Alien urmează acelaşi tipar: undeva în spaţiu, echipajul unei nave se trezeşte din starea de criogenare şi găseşte o creatură pe altă navă. Următorul pas este că mai mulţi membri aduc creatura înapoi pe prima navă – nu că ar avea vreun motiv să o facă –, iar apoi creatura omoară toţi oamenii care îi ies în cale. Pardon, am uitat de cei doi-trei astronauţi care trebuie să ducă creatura până la episodul următor. Sigur, e păcat să nu îl menţionăm şi pe căpitan: există întotdeauna unul care ţine morţiş să ducă nava în cele mai periculoase locuri din univers.

    Filmul încearcă să intre şi într-o zonă filosofică: androizii creaţi de oameni încep să-şi pună întrebări referitoare la propria existenţă. Este normal ca ei să fie servitorii zeilor sau sunt ei, de fapt, fiinţele superioare? Nu spun că n-ar fi o temă interesantă într-un film, dar nu în filmul ăsta. Nu într-un film în care jumătate din personaje mor atunci când extratereştrii le ies din burtă.

    Te-ai fi aşteptat de la Ridley Scott, de altfel un regizor de mare calitate, să schimbe direcţia poveştii după cinci filme aproape la fel. Nu e cazul aici, poate la partea a şaptea.

    Ca să fiu cinstit, trebuie să spun că efectele speciale şi cinematografia sunt destul de bune. Din punct de vedere tehnic, Alien: Covenant nu e un film slab. Problemele apar abia atunci când încerci să urmăreşti firul logic. Cu toate că doar primele trei părţi ar merita urmărite, e important de spus că toate cele cinci filme ale francizei au avut rezultate bune la box-office. Primul Alien, spre exemplu, a generat încasări de peste 200 de milioane de dolari la un buget de doar 11 milioane; vorbim de anul 1979, nu uitaţi. Prometheus, apărut în 2012, a adus 403 milioane de dolari contra unui buget de producţie de 125 de milioane de dolari. Până în prezent, franciza a ”vândut bilete“ de 1,11 miliarde de dolari.

    Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu franciza Alien, această nouă peliculă ar putea fi una interesantă. Pentru noi, cei care am văzut (de prea multe ori) filmele din anii ‘80, Covenant e doar o combinaţie de sequel şi prequel care nu satisface la niciun capitol.

    În concluzie, mă voi rezuma la a spune că Alien: Covenant e prima mare dezamăgire a acestui an.

    Nota: 6/10

     

  • Românii, maeştri mondiali în fentarea legilor. Tehnicile geniale prin care evită radarele

    În decrusul timpului conducătorii auto au căutat metode care să-i scape de această pacoste, de la bliţuri de avertizare date de colegii de trafic, la aplicaţiile pentru smartphone prin care şoferii se pot avertiza reciproc de locurile unde sunt prezente radarele, formele au evoluat şi ele odată cu progresul tehnicii.

    IATĂ AICI CUM FENTEAZĂ ROMÂNII RADARELE ŞI CE METODE FOLOSESC

  • Locurile exotice unde merită să trăieşti după ce îţi dai demisia

    Destinaţiile exotice cu cel mai ieftin cost al traiului
     
    Aţi visat vreodată să renunţaţi la locul vostru de muncă şi la mutarea într-un loc atât de ieftin încât să trebuiască să munciţi extrem de puţin – aproape deloc? ”Este o idee minunată şi nu este atât de greu de atins”, spune Kathleen Peddicord într-un interviu acordat publicaţiei internaţionale Forbes. Ea a transformat această fantezie într-un business. Peddicord a fondat companie Live and Invest Overseas, prin care îi sfătuieşte pe nomazii globali destinaţiile exotice unde ar putea să se mute pentru a trăi mai ieftin decât locurile în care se află în prezent. Peddicord este originară din Baltimore. A părăsit Statele Unite ale Americii în urmă cu aproximativ 20 de ani pentru un loc de muncă în Waterford, Irlanda, apoi a făcut o oprire în Paris, urmând să se stabilească în Panama City, unde trăieşte acum împreună cu soţul şi familia ei. 
    De aici, Peddicord a început să împărtăşească alegerile ei preferate pentru un trai de nomad în jurul lumii. Ea numeşte opt locuri în care expaţii pot avea un trai lipsit de griji, datorită cheltuielilor scăzute: 
     
    1. Carvoeiro, Algarve, Portugalia
    Buget personal lunar: 1.150 dolari/persoană
    Chirie: 650 de euro
    Transport: 37,50 euro
    Benzină: 0
    Telefon/Internet/Cablu TV: 70 euro
    Cumpărături: 125 euro
     
    2. El Poblado, Medellin, Columbia
    Buget personal total: 1.650 de dolari/persoană
    Chirie: 3 milioane de pesos colubieni
    Transport: 150.000 de pesos columbieni
    Benzină: 300.000 pesos columbieni
    Apă: o
    Electricitate: 0
    Telefon/Internet/Cablu TV: 300.000 de pesos columbieni
    Entertainment: 410.000 pesos columbieni
    Cumpărături: 600.000 de pesos columbieni
     
    3. Las Terrenas, Republica Dominicană
    Buget lunar total: 1.250 dolari/persoană
    Chirie: 36.500 de pesos dominicani
    Transport:687,60 pesos dominicani
    Gaze: 350 pesos dominicani
    Electricitate: 2.755 pesos dominicani
    Apă: 230 pesos dominicani
    Telefon/Internet/Cablu TV: 2.200 de pesos dominicani
    Entertainment: 6.750 pesos dominicani
    Alimente:  9.000 pesios dominicani
     
     
    4. Santa Familia, Cayo, Belize
    Buget total: 1.200 dolari/persoană
    Chirie: 1.200 dolari belizieni
    Transport: 190 dolari belizieni
    Gaze: 25 dolari belizieni
    Electricitate: 350 dolari belizieni
    Apă: 12,50 dolari belizieni
    Telefon: 100 dolari belizieni
    Internet: 100 dolari belizieni
    Cablu TV: 100 dolari belizieni
    Entertainment: 175 dolari belizieni
    Alimente: 200 dolari belizieni
     
     
    5. Chiang Mai, Thailanda
    Buget lunar total: 1.250 dolari/persoană
    Chirie: 25.000 bahţi thailandezi
    Transport: 400 bahţi thailandezi
    Gaze: 300 bahţi thailandezi
    Electricitate: 2.000 bahţi thailandezi
    Apă: 200 bahţi thailandezi
    Telefon: 600 bahţi thailandezi
    Internet: 1.000 bahţi thailandezi
    Cablut TV: 1.100 bahţi thailandezi
    Entertainment: 1.280 bahţi thailandezi
    Alimente: 4.500 bahţi thailandezi
     
     
    6. Barcelona, Spania
    Buget lunar total: 1.600 dolari
    Chirie: 900 euro 
    Transport: 40 euro
    Gaze: 80 euro
    Electricitate: 60 euro
    Apă: 20 euro
    Telefon: 45 euro
    Internet: 0
    Cablu TV: 20 euro
    Entertainment: 153,6 euro
    Alimente: 200 euro
     
     
    7. Granada, Nicaragua
    Buget personal total: 1.225 dolari/persoană
    Chirie: 22.870 córdobas
    Transport: 500 córdobas
    Gaze? 290 córdobas
    Electricitate: 3.525 córdobas
    Telefon: 150 córdobas
    Internet/Cablu TV: 1.000 córdobas
    Entertainment: 2.450 córdobas
    Alimente: 4.875 córdobas
     
     
    8. Kota Kinabalu, Borneoul malaezian
    Buget lunar personal: 850 dolari/persoană
    Chirie: 2.500 ringgits
    Transport: 100 ringgits
    Electricitate: 200 ringgits
    Apă: 20 ringgits
    Telefon: 50 ringgits
    Internet: 60 ringgits
    Entertainment: 253 ringgits
    Alimente: 550 ringgits
     
    *Costurile se referă la cheltuielile lunare ale unei persoane – acestea includ închirierea unui apartament de două camere într-un cartier bun; pentru unele destinaţii, cheltuieli precum electricitatea sau căldura sunt gratuite – fie nu sunt necesare, fie sunt incluse în preţul chiriei. Aceste bugete nu includ cheltuielile de călătorie, hainele, asigurarea de sănătate, precum şi alte costuri. 
     
     
  • Cum poţi să-ţi construieşti o casă cu etaj cu aproximativ 20.000 de euro

    Rick Hunt, inventator de profesie, originar din Cambridgeshire, a cheltuit doar 3.600 de dolari pentru locuinţa sa cu etaj. Cum a reuşit? Banii au fost cheltuiţi pe cumpărarea unui autobuz cu etaj vechi, pe care l-a transformat în casa sa şi a familiei sale, potrivit Daily Mail. 

    Casa-autobuz are o bucătărie, o baie, o zonă de dining, locuri pentru pasageri  (pentru când autobuzul este în mişcare), precum şi trei dormitoare.
     
    În total, casa mobilă l-a costat pe Hunt  şi pe soţia sa, Amanda, 20.000 de lire sterline. Alături de ei, în aceasta stau şi cei doi copii ai lor. 
    Cuplul şi-a investit toţi banii în această locuinţă, în ideea de a scăpa de ipotecă – valoarea medie a acesteia ajunge la 115.000 de lire sterline în Marea Britanie. 
     
  • Cum poţi să-ţi construieşti o casă cu etaj cu aproximativ 20.000 de euro

    Rick Hunt, inventator de profesie, originar din Cambridgeshire, a cheltuit doar 3.600 de dolari pentru locuinţa sa cu etaj. Cum a reuşit? Banii au fost cheltuiţi pe cumpărarea unui autobuz cu etaj vechi, pe care l-a transformat în casa sa şi a familiei sale, potrivit Daily Mail. 

    Casa-autobuz are o bucătărie, o baie, o zonă de dining, locuri pentru pasageri  (pentru când autobuzul este în mişcare), precum şi trei dormitoare.
     
    În total, casa mobilă l-a costat pe Hunt  şi pe soţia sa, Amanda, 20.000 de lire sterline. Alături de ei, în aceasta stau şi cei doi copii ai lor. 
    Cuplul şi-a investit toţi banii în această locuinţă, în ideea de a scăpa de ipotecă – valoarea medie a acesteia ajunge la 115.000 de lire sterline în Marea Britanie. 
     
  • Cum se îmbogăţeşte un om din vânzarea unui lucru la care toată lumea de pe glob ar trebui să aibă acces gratuit

    În unele locuri de pe pământ, aerul curat este un lux. Fie că este vorba de smogul gros produs de fabrici sau de poluarea invizibilă ieşită din ţevile de eşapament care sufocă oraşele. Tot mai multe citadele pierd lupta contra poluării, relatează BBC.

    Se estimează că anual mor între 3,5 şi 5 milioane de oameni din pricina inhalării aerului poluat, a noxelor care se găsesc în atmosferă. Doar în India şi China se estimează că an de an 3 milioane de oameni mor din pricina poluării.

    Această situaţie dramatică determină oamenii să apeleze la aerul îmbuteliat. Un număr tot mai mare de companii fac bani buni din îmbutelierea aerului curat. Pare o glumă, doar că este, de fapt, o afacere profitabilă. O astfel de companiei este Edmonton, din Alberta (Canada), care îmbuteliază aerul. O singură sticlă cu opt litri de aer comprimat se cinde la 24 de dolari şi este suficientă pentru 160 de inspiraţii.

    Moses Lam a pornit această afacere dorind iniţial să facă glume prietenilor săi, dar a constatat, că, de fapt, cererea pentru astfel de produse a explodat. „Pieţele pe care le intim sunt cele sufocate de poluare, unde mulţi oameni mor înainte de vreme din pricina calităţii proaste a aerului. Aerul nostru este pur şi simplu o experienţă pe care cei mai mulţi dintre indieni şi chinezi nu ar avea cum să o cunoască altfel.” Moses vinde acum 10.000 de sticle cu aer în fiecare lună şi se aşteaptă ca până la finalul anului numărul acestora să crească de patru ori.

    Aethaer este o altă companie, din UK, care are activităţi similare. Borcanele lor cu aer de ţară se vând pentru 103 dolari. Fondatorul afacerii, Leo De Watts a dorit să crească gradul de conştientizare în ce priveşte efectele poluării. „Borcanele cu aer pot fi achiziţionate fie pentru considerente estetice, fie pentru a fi făcute cadou, sau, pur şi simplu, ca investiţie,” crede britanicul.

    Oamenii de ştiinţă consideră că beneficiile aerului îmbuteliat sunt nule. „Este improbabil să aibă efecte benefice. Este o pierdere de bani,” spune Shawn Aaron, director al Centrului de Cercetări în Sănătate Respiratorie, în Canada.