La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.
Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor – acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.
Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.
Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”
„Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres este o nevoie a clienţilor noştri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”
Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală
Pe de altă parte, scenariul advers şi mai puţin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creştere bruscă a preţurilor la energie, care alimentează o creştere a inflaţiei. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracţia PIB-ului, creşterea şomajului, creşterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracţia PIB-ului real duce implicit la creşterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creştere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecinţă apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanţarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând şi mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar creşte considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital şi creşterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea şi dăunând astfel economiei reale.
Cu toate acestea, deoarece în ultimii câţiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aş aştepta ca, în acest scenariu advers şi improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susţină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut şi, în scenariul de bază, este puţin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară menţine încrederea investitorilor şi a deponenţilor la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflaţia rămâne o ameninţare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creştere slabe, deşi băncile centrale vor rămâne precaute faţă de orice ar putea declanşa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creştere puternică a exporturilor poate fi menţinută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimişti, deoarece protecţionismul şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 şi ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susţine Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la pieţele internaţionale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriaşe de finanţare externă. Decalajele de finanţare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiţii străine directe nu sunt extreme, în comparaţie cu normele istorice. Dar orice dependenţă de finanţare externă poate deschide o ţară către mişcările destabilizatoare ale valutei şi ale preţurilor activelor, aşa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-şi reevalueze promisiunea de a nu mai creşte ratele.” Creşterea ratelor dobânzii şi pieţele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, aminteşte bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunităţi de creştere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condiţiile dificile de piaţă au crescut preferinţa pentru lichiditate a investitorilor, totuşi frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunităţi de investiţii. Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf şi ca inflaţia să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârşitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei ruseşti în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creşterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârşitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creşterii puternice a preţurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Preţurile energiei au contribuit puternic nu numai la creşterea mai puternică a indicilor preţurilor de consum în regiunea CEE, dar au şi înrăutăţit balanţele externe şi interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanţial dobânzile de politică monetară, pentru care ne aşteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiştii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menţinut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziţie dinamică în economia globală. China şi-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la şocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflaţie mai scăzută şi o activitate economică încă solidă, spune el. „Deşi aceste evoluţii nu ne-au convins să creştem considerabil perspectiva noastră de referinţă pentru creşterea globală în acest an, despre care ne aşteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuţia riscurilor în jurul valorii de referinţă. Mai exact, creşterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puţin probabil decât acum câteva luni.”
CITI – grupul la nivel global
1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat şi restructurat businessul şi a decis să vândă diviziile de retail din mai multe ţări, inclusiv România.
2. Citi este una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.
În Europa, evoluţiile din zona euro din primele două luni au fost benigne şi au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creştere pentru 2023 la 0,6%, în creştere de la -0,4% la sfârşitul lunii noiembrie. „De o importanţă deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată şi stabilă, în comparaţie cu iernile trecute.
Drept urmare, preţurile la gaze au scăzut (deşi sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activităţii, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producţia industrială indica o creştere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerţului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creşterea cererii interne. În mod similar, creşterea ocupării forţei de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv şi stabil. În acest context, ne aşteptăm ca în primul trimestru din 2023 creşterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, aşteptările noastre privind o inflaţie mai scăzută, creşterea salariilor, creşterea fondurilor UE precum şi revenirea creşterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activităţii în restul anului 2023 şi o creştere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.
Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic şi geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc şi la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi uşor diferit, dacă ne gândim la implicaţii pentru România şi Citi, un lucru important de reţinut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esenţă, companiile se finanţează pentru a face mai mult business, iar companiile private şi publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuţie un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investiţiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condiţiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.
Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-şi regândească strategiile de afaceri, spune el, susţinând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe pieţe de atât de mulţi ani, când companiile au nevoie de consultanţă cu privire la cum să îşi schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanţul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziţia ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea şi doreşte să le susţină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii săi, în timp ce aceştia se confruntă cu presiunile inflaţioniste, temerile de recesiune, provocările geopolitice şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, intensificată şi mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres sunt o nevoie a clienţilor Citi în prezent, susţine Munir Nanji.
„Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenţionează el. „Gestionarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simţi obligate să revizuiască lecţiile pandemiei şi să facă ajustări în operaţiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluţii digitale şi de urmărire electronică a stocurilor şi logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi alianţelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanţurilor de aprovizionare şi aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporaţii şi guverne sporindu-şi atenţia asupra tranziţiei către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu ţările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă faţă de câţiva ani în urmă. O mare parte a creşterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG şi de răspunsurile la schimbările climatice, dar şi alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câştigat, de asemenea, proeminenţă.” Securitatea energetică şi accelerarea tranziţiei către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependenţa sa de importurile şi infrastructura de combustibili fosili din Rusia, aminteşte Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a preţurilor energiei a dus la presiune asupra lichidităţii companiilor din sectorul energetic. Sprijinul şi lichiditatea din sectorul bancar sunt esenţiale.
Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluţii inovatoare. Finanţăm şi facilităm o gamă largă de soluţii de mediu – de la energie regenerabilă şi tehnologie curată până la conservarea apei şi transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunităţile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată şi finanţarea infrastructurii transfrontaliere şi naţionale, precum şi proiectele şi reformele energetice.” În ceea ce priveşte obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituţiile cu nevoi transfrontaliere.
„Continuăm să ne sprijinim clienţii în timp ce aceştia navighează într-un mediu macro şi geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste istorice şi primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, pieţe financiare şi consumatori. Aşa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituţii de credit de pe piaţa românească, pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 şi o cotă de piaţă de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunităţi pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea şi prezenţa noastră globală în aproape 100 de ţări ne poziţionează în mod unic pentru a ne ajuta clienţii şi comunităţile din întreaga lume deoarece avem o înţelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business şi condiţiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Reţeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienţi, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali şi fintech-uri din noua economie, precum şi investitori instituţionali sau instituţii financiare.”
