Tag: inflatie

  • Economia României pare să nu fie afectată de criză: Guvernul îşi menţine prognoza de creştere economică la 2,8%, conform celor mai noi date, iar inflaţia este redusă de la 8% la 7,4% în decembrie 2023. Câştigul salarial mediu net va creşte cu 12,3%

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în prognoza de primăvară în scădere estimarea privind inflaţia la finele anului 2023, la 7,4% de la 8% cât estima în luna ianuarie, şi a menţinut previziunile legate de creşterea economică din acest an la 2,8%.

    ”Reducerea mai amplă a cotaţiilor internaţionale pentru petrol ca şi pentru bunurile energetice decât s-a anticipat anterior a impus o corecţie descendentă, vizibilă în special pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2023. Astfel, estimarea creşterii preţurilor de consum în decembrie 2023 faţă de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale)”, se arată în Prognoza de Primăvară a Comisiei.

    Avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.

    Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf în anul 2025 de 5,0%

    Per ansamblu, construcţiile şi serviciile vor performa în 2023, având creşteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată.

    De asemenea, piaţa construcţiilor va creşte cu  7%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene.

    Pentru agricultură, Comisia de Prognoză estimează un avans de 10,6% an la an, în condiţii climatice favorabile acestui sector, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei.

    În schmb, activitatea din industrie se va restrânge sub impactul preţurilor încă ridicate la energie electrică şi gaze, sectoarele energointensive înregistrând şi în acest an contracţii de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.

    Pe latura cererii, consumul privat va urmări o dinamică moderată (+2,7%), în linie cu estimările anterioare, în condiţiile în care efectul inflaţionist va fi mai intens în prima jumătate a anului.

    Investiţiile în economie vor urca cu 6,8%, luând în considerare dinamizarea lucrărilor de construcţii,creşterea fiind majorată cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu prognoza de iarnă 2023.

    în ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru anul 2023 câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 11,8%, până la  6.840 lei. Salariul mediu net este estimat la 4.267 lei, în creştre cu 12,3%

    Potrivit CNSP, în perspectivă, vor exista sectoare economice cu evoluţii pozitive, dar şi domenii în care inflaţia şi deficitul forţei de muncă vor continua să afecteze companiile.

    În scenariul actual, ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 9% pentru perioada 2023-2026, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,8% anual.

     

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • Cum îşi explică ungurii că au fost întrecuţi de români la performanţă economică. Cel mai important rol îl are datoria de stat mică, moştenire din comunism

    Date macroeconomice pu­bli­cate recent ce arată că România a devansat clar Ungaria la capitolul PIB pe cap de locuitor au provocat un şoc în Ungaria, scrie Daily News Hungary.

    România a prins din urmă Unga­ria din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. În Ungaria, indicato­rul, raportat la paritatea puterii de cum­părare, s-a situat în 2022 la 77% din me­dia UE. În cazul României, PIB-ul pe cap de locuitor a sărit la 77% din media UE în 2022 de la 74,1% în 2021.

    Astfel, România, Portugalia şi Un­garia se situează pe locul opt la acest capitol. Se pare că economia Ro­mâniei devine din ce în ce mai pu­ternică, devansând-o pe cea a Unga­riei din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, notează publicaţia maghiară. În timpul erei Ceauşescu, scrie Daily News Hungary, economia ro­mâ­nească era într-o situaţie extrem de precară. Spre deosebire de cele ma­ghia­ră şi iugoslavă, care la supra­faţă par spectaculos de occidentale, nivelul de dezvoltare economică era foarte scăzut.

    Schimbările retrograde percepti­bile la nivel de politici culturale şi de naţionalitate s-au extins rapid la ni­velul sistemului economic. Structura economică anterior concentrată pe exporturi a devenit orientată pe im­porturi. Autosuficienţa a devenit din ce în ce mai importantă.

    Revoluţia din 1989 poate fi văzu­tă chiar ca o revoltă a foamei, un re­zultat al sărăcirii masive determinate de sistemul de instrumente al guver­nului. După revoluţie, România şi-a început viaţa independentă ca ţară mo­derat dezvoltată industrial cu o da­torie publică în valută practic zero.

    În timpul deceniilor de kadarism, Ungaria a acumulat unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publi­ce pe cap de locuitor, în timp ce Româ­nia practic şi-a plătit datoriile în valută.

    Rata de recuperare a României poate fi pusă în principal pe seama nivelului moderat al ratei datoriei. În special pe fondul accelerării intrărilor de capital de lucru de la sfârşitul anilor ’90.

    Între timp, Ungaria reproduce o serie de noi crize ale datoriei, astfel că din anii ’70 cea mai mare parte a resurselor sale publice sunt consumate de serviciul datoriei publice. Prin urmare, principala explicaţie pentru rata de recuperare a României are legătură cu rata scăzută a datoriei, care chiar şi în timpul crizei Covid nu a depăşit nivelul de 50% din PIB.

    În prezent, inflaţia reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă economia maghiară.

    Turismul intern este în scădere în condiţiile în care populaţia ţării este din ce în ce mai afectată de scumpiri, reducându-şi cheltuielile, notează Portfolio.

    Din cauza inflaţiei record, oamenii sunt nevoiţi să renunţe la tot mai multe lucruri. Salariile reale sunt în scădere semnificativă, oamenii fiind constrânşi să-şi reducă din cheltuielile legate de divertisment şi relaxare.

    Ungurii au dezvoltat o adevărată obsesie legată de motivele pentru care traiul lor este mai scump decât în alte ţări. Recent a fost publicată o listă cu produsele care s-au scumpit sau s-au ieftinit din 2022 în Ungaria, iar aceasta indică clar de ce inflaţia este în continuare mai ridicată în această ţară decât în ţările vest-europene, scrie Daily News Hungary. 

    Lista arată că alimentele şi serviciile din Ungaria se scumpesc în continuare.

    De asemenea, potrivit Portfolio, creditarea pieţei s-a prăbuşit în Ungaria. Programele de împrumut pentru întreprinderile de stat contribuie cu 1,0-1,2% la creşterea PIB-ului în acest an, iar în lipsa lor economia maghiară ar intra în recesiune, a declarat ministrul ungar al dezvoltării economice Marton Nagy.

  • Rezerva Federală se pregăteşte să majoreze ratele la maximul ultimilor 16 ani. Oficialii susţin că se află mai aproape de finalul ciclului de înăspriri decât de începutul lui

    Oficialii Rezervei Federale sunt pe cale să majoreze din nou ratele dobânzilor în cadrul reuniunii din această săptămână, păstrând în discuţie perspectiva întreruperii celui mai rapid ciclu de creştere a ratelor din ultimii 40 de ani, scrie Wall Street Journal.

    „Suntem mult mai aproape de finalul acestui drum decât de începutul lui”, a declarat preşedintele Fed din Cleveland, Loretta Mester, la 20 aprilie.

    O altă majorare de un sfert de punct procentual ar ridica rata de referinţă a fondurilor federale la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani. Fed a început să majoreze ratele de la aproape zero în martie 2022.

    Oficialii Fed au majorat ratele cu un sfert de punct pe 22 martie, la un interval cuprins între 4,75% şi 5%. Această majorare a avut loc în condiţiile în care oficialii abia începeau să se confrunte cu posibilele consecinţe ale falimentului a două bănci de dimensiuni medii în luna martie.

    Vânzarea First Republic Bank către JPMorgan Chase & Co. de către Federal Deposit Insurance Corp. anunţată la începutul zilei de luni este cea mai recentă reamintire a modului în care tensiunile bancare întunecă perspectivele economice.

    Oficialii Fed vor urmări modul în care investitorii vor reacţiona la această tranzacţie înainte de decizia de miercuri, la fel cum au făcut-o înainte de majorarea ratei dobânzii în urmă cu şase săptămâni, când autorităţile elveţiene au orchestrat fuziunea băncilor de investiţii UBS Group AG şi Credit Suisse Group AG.

    În timp ce analiştii consideră că acordul de luni ar putea rezolva şi mai mult potenţialele tensiuni bancare, oficialii ar putea fi nevoiţi să regândească planul de creştere în cazul în care apar noi tensiuni financiare.

    Fed luptă împotriva inflaţiei prin creşterea ratelor, aspect care provoacă condiţii financiare mai stricte, cum ar fi creşterea costurilor de împrumut, scăderea preţurilor la bursă şi creşterea dolarului. 

    Până acum, oficialii au căutat semne clare de încetinire a creşterii economice şi de relaxare a inflaţiei pentru a justifica încetarea majorărilor de rate. 

  • Zahărul s-a scumpit cu 60% într-un an în UE. Un kilogram de zahăr în România e 6-7 lei în retail, după o creştere în linie cu media UE

    Preţul zahărului a cres­cut cu 61% în UE pe parcursul unui an, iar cele mai mari creşteri ale inflaţiei la zahăr în martie 2023 faţă de aceeaşi lună a anului precedent au fost înre­gistrate în Cehia (98%), Estonia (97%) şi Polonia (82%), arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

    În România, zahărul s-a scumpit cu 60,9% în­tr-un an, în linie cu media UE. Acum, în orice su­per­market, in­di­ferent sub umbrela cărei companii se află, în medie, un kilo­gram de za­hăr este 6-7 lei, fie el şi marcă privată. Din­tre toate mărfurile alimentare, la nivelul ţării, preţul zahărului a înregistrat cea mai mare creştere şi depă­şeşte de câteva ori rata anuală a inflaţiei de 15,5%.

    Recent, Consiliul Con­cu­ren­ţei a declanşat trei inves­ti­gaţii privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor pe pieţele producţiei de ulei de floarea-soarelui, unt şi zahăr. În ceea ce priveşte pia­ţa fabricării şi comercia­li­zării de zahăr s-au derulat inspecţii la firmele Agrana România (ac­ţionariat austriac), compa­nie care are două fabrici pe plan local, din care doar în­tr-una produce zahăr din sfeclă de zahăr, Pfeifer & Langen Ro­mânia (acţionariat german), care a deţinut anterior fabrica Za­hărul Oradea şi Lucsor Impex (acţionariat românesc), care comercializează produse ali­mentare.

    Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, com­pania care operează fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov, justifică creşterea preţului za­hă­rului la peste 6-7 lei/kg prin faptul că utilităţile s-au scum­pit, dar şi inputurile şi materia primă.

    „Din Ucraina vin cantităţi mari de zahăr brut din sfeclă de zahăr cu 720-750 euro/tonă, 70 euro transport şi 100 de euro este ambalatul, iar ca produ­cător ajungi la un profit de maximum 10% la raft, nu avem marje foarte mari. Creşterea este normală, iar preţul zahă­rului nu a crescut doar în Ro­mânia, ci peste tot în Europa“, spunea recent Neagu. Ea a cumpărat recent alături de un partener fabrica de zahăr de la Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos.

    Scumpirea în piaţa zahă­rului a pornit de la scumpirea gazului, pentru că seminţele au nevoie de gaz pentru proce­sa­re, preţul inputurilor a crescut pentru fermieri, producţia de sfeclă de zahăr a fost mai mică anul trecut şi preţul cu salariile a crescut în industria alimen­tară, a explicat ea.

    La nivelul UE, datele in­dică o creştere continuă a pre­ţurilor alimentelor începând cu august 2021, iar zahărul a fost dintre produsele alimentare cu cea mai mare creştere a pre­ţurilor. Însă, în martie 2022 comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, creşterea a fost de 11%, iar cu doi ani în urmă, în martie 2021 faţă de martie 2021, rata de creştere era de 1,6%, conform Eurostat.

    Cel mai bine au ţinut preţul zahărului sub control vecinii din Ungaria, care au înregistrat o creştere de doar 17% în ulti­mul an. Ungaria este urmată de Luxemburg (19%), Belgia (35%), Bulgaria (36%) şi Irlanda (37%).

     

    Rata inflaţiei pentru zahăr în martie 2023

    Rata inflaţiei pentru zahăr în UE

     

  • Angajaţii români spun că au nevoie de o creştere salarială de 20%-30% pentru a face faţă inflaţiei

    Cei mai mulţi dintre angajaţii din regiune nu au fost anunţaţi că vor avea salarii mai mari în 2023. În Bulgaria, 77% dintre angajaţi afirmă că nu au fost informaţi despre o posibilă majorare salarială, urmaţi de România (75%), Moldova (71%), Grecia (66%) şi Ungaria (60%).

    Angajaţii români spun că au nevoie de o creştere salarială de 20% – 30% pentru a face faţă inflaţiei, dar majoritatea afirmă că nu au fost informaţi despre o posibilă majorare salarială, arată un sondaj realizat de platforma undelucram.ro.

    Astfel, 27% dintre respondenţii români ai sondajului realizat de platforma Undelucram au spus că au nevoie de o creştere salarială de 20%-30% în această perioadă, însă 75% dintre ei au spus că organizaţiile lor nu i-au anunţat despre o posibilă creştere a salariului.

    De altfel, cea mai mare parte a angajaţilor din Europa Centrală şi de Est spun că ar avea nevoie de o mărire salarială de 20-30% pentru a face faţă inflaţiei, dar între 60% şi 77% dintre ei spun că nu au fost anunţaţi de majorări de către angajatori, conform unui sondaj regional realizat de Undelucram, una dintre cele mai importante reţele de comunităţi pentru angajaţi în zona Europei Centrale şi de Est.

    Studiul Undelucram a fost realizat în România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Grecia.

    „Observăm că majoritatea angajaţilor speră să aibă parte de creşteri salariale de 20-30%, dar anga­jatorii nu i-au anunţat încă de astfel de măriri. Acesta este un semnal important pentru companii, mai ales că o parte semnificativă dintre oameni (între 32 şi 43%) au afirmat că şi-ar căuta un alt loc de muncă dacă nu li s-ar mări salariul“, afirmă Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro

    Cei mai mulţi dintre angajaţii din regiune nu au fost anunţaţi că vor avea salarii mai mari în 2023. În Bulgaria, 77% dintre angajaţi afirmă că nu au fost informaţi despre o posibilă majorare salarială, urmaţi de România (75%), Moldova (71%), Grecia (66%) şi Ungaria (60%).

    În cazul în care nu vor primi o majorare salarială, între 32 şi 43% dintre angajaţii din regiune îşi vor căuta un alt job, în timp ce 18-30% dintre angajaţi nu au niciun plan.

    România este ţara cu cei mai puţini angajaţi care ar căuta un al doilea job (12%), dar şi cu cei mai mulţi care ar încerca să negocieze o majorare salarială cu managerul lor (19%).

    În Republica Moldova este cel mai mare procent de angajaţi care şi-ar lua un al doilea job sau o colaborare (22%), iar Ungaria este ţara cu cel mai mare procent de salariaţi care nu au niciun plan în cazul în care nu vor primi o majorare salarială (30%).

    În Ungaria este cel mai mare procent de angajaţi care primesc o creştere salarială anuală (58%), în timp ce în Grecia sunt cei mai mulţi angajaţi care au parte de salarii mai mari doar în urma unei discuţii cu managerul lor (59%).

    În Republica Moldova contează cel mai mult performanţa, astfel încât 34% dintre salariaţi primesc o creştere salarială în funcţie de rezultate.

    Bulgaria este ţara cu cei mai mulţi angajaţi care primesc o majorare salarială doar dacă ocupă anumite funcţii (14%), iar România este ţara cu cei mai mulţi angajaţi care primesc o creştere salarială de două ori pe an (2%).

    Sondajul a fost realizat în intervalul decembrie 2022 – martie 2023, având ca respondenţi 12.801 angajaţi din România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Grecia. Aceştia lucrează în domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO&servicii, telecomunicaţii, producţie bunuri de consum, servicii de sănătate, producţie industrială, HoReCa, producţie-transport hidrocarburi/energie, servicii ştiinţifice/ tehnice, construcţii/imobiliare, media & cultură.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Economistul şef al Băncii Angliei, Huw Pill, consideră că oamenii trebuie să accepte faptul că sunt mai săraci. „Acum ne confruntăm cu o reticienţă în a accepta faptul că suntem cu toţii mai săraci, trebuie să ne asumăm o responsabilitate.”

    Companiile şi angajaţii încearcă să facă ping-pong cu inflaţia, transmitând efectele acesteia de la unul la celălalt, este de părere econimistul şef al băncii Angliei (BoE), Huw Pill, transmite CNBC.

    „Acum ne confruntăm cu o reticienţă în a accepta faptul că suntem cu toţii mai săraci, trebuie să ne asumăm o responsabilitate.”

    Huw Pill a vorbit despre „seria de şocuri inflaţioniste” care au alimentat inflaţia pe parcursul ultimelor 18 luni, de la problemele pe lanţurile de distribuţie la programele guvernamentale de sprijin ale populaţiei care au alimentat cererea, până la războiul din Ucraina.

    Acesta a declarat totodată că muncitorii au dreptul la salarii mai mari din moment ce preţurile utilităţilor au crescut.

     

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.

     

  • Atenţie că şi finanţarea în euro devine din ce în ce mai scumpă: dacă anul trecut dobânzile la lei au explodat, anul acesta dobânzile la euro cresc exponenţial, iar cei care au împrumuturi în euro plătesc din plin tensiunile externe, creşterea riscurilor şi majorarea ratelor

    Anul trecut toată lumea era cu ochii pe dobânzile la lei, care au crescut de trei ori în mai puţin de un an, din cauza exploziei inflaţiei.

    În octombrie 2022, ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă cel mai urmărit şi cel mai folosit de către companii şi persoanele fizice la stabilirea dobânzilor la credite, a atins un maxim de 8,2%. De la acel nivel ROBOR a început să scadă, mai ales după ce Banca Naţională a slăbit politica monetară şi a lăsat mai mulţi lei în piaţă spre finalul anului, pentru ca băncile, economia şi Ministerul Finanţelor, care are nevoie continuă de bani, să nu aibă probleme. Scăderea a intervenit şi ca urmare a prognozelor legate de reducerea inflaţiei, care urmează să se vadă mai evident începând cu luna aprilie. BNR crede că de la 16%, inflaţia va ajunge în decembrie la 7%, iar acest lucru a determinat Banca Naţională să nu mai majoreze dobânda de referinţă, care a ajuns la 7% la începutul anului.

    Vineri, pe 21 aprilie, ROBOR a fost cotat la 6,78%, care este un nivel al dobânzii destul de rezonabil, având în vedere condiţiile din piaţă.

    Pentru că anul trecut dobânzile la euro erau mult mai mici decât cele la lei, companiile au început să-şi treacă creditele din lei pe euro, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a ajutat mult acest lucru. Plus că băncile locale aveau destul de multă lichiditate în euro, în timp ce pe lichiditatea în lei aveau deficite şi trebuiau să majoreze dobânzile.

    Dar de la finalul anului trecut şi împrumuturile în euro au început “să ardă”, odată ce dobânzile la euro au început să crească susţinut. De la un minus de 0,176% în iunie (acum mai puţin de un an dobânzile la euro erau în continuare negative), vineri, 21 aprilie, EURIBOR la trei luni a ajuns să fie cotat la 3,26%, deci costul finanţării în euro a crescut şi el de peste trei ori.

    În România 70% din finanţarea bancară este în lei, iar 30% este în valută, dintre care cea mai mare parte este în euro.

    Problema este că această creştere nu se va opri aici: Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat pieţele să se aştepte la o nouă creştere a dobânzii de referinţă, de la 3% cât este acum spre 3,25%, dacă nu chiar 3,5%, ceea ce va însemna că EURIBOR va ajunge la 3,7%-3,8%.

    Dacă inflaţia în Europa nu va da semne evidente de scădere iar economia europeană nu va fi în recesiune (analiştii cred că fără recesiune inflaţia nu are cum să scadă), ne putem trezi şi cu o dobândă de referinţă a BCE de chiar 4% la euro.

    Acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa americană, dar acolo dobânzile sunt deja şi mai mari: dobânda de referinţă la Fed – Banca Centrală Americană, este acum de 4,75-5%, iar ultimele date indică faptul că Fed va majora din nou dobânda de referinţă la 5-5,25%, având chiar o perspectivă de 5,25-5,5%.

    Aşa că finanţarea este, dar va şi deveni din ce în ce mai scumpă. La dobânzile de referinţă ale băncilor centrale, la dobânzile de pe piaţă – EURIBOR sau LIBOR, încep să se adauge din ce în ce mai mult tensiunile şi mai ales riscurile de pe pieţele financiare. Nicăieri nu este linişte. Nici în birourile bancherilor.

    Criza bancară din America, criza bancară din Europa, care a dus la salvarea in extremis a Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, se vede din ce în ce mai mult în risc şi în dobânzile pe care le cer investitorii de la cei care vor să ia bani.

    Banca Transilvania, prima bancă de pe piaţă, a ieşit vineri după-amiază pe pieţele externe, unde a vândut obligaţiuni de 500 de milioane de euro, dar pentru care trebuie să plătească un randament/dobândă efectivă de 9% pe an.

    Este adevărat că aceste obligaţiuni au un regim special – MREL, adică pot fi convertite în capital, dacă este nevoie.

    9% nu este chiar deloc o dobândă mică, dar acesta este preţul actual, care include tensiunile de pe pieţe, creşterea riscului şi continuarea trendului de creştere a dobânzilor la euro.

    În februarie, CEC Bank a plătit o dobândă de 7,5% pe an pentru a lua 119 milioane de euro de pe piaţa externă, tot în obligaţiuni de tip MREL.

    Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi între 7-7,5-8% la euro dacă vrea să se împrumute de pe piaţa externă.

    Pe piaţa internă Ministerul Finanţelor a plătit la emisiunea de obligaţiuni Fidelis pe un an adresată populaţiei o dobândă de 3,7% pe an şi 5,8% pe an, dar la titluri Fidelis pe trei ani.

    Creşterea dobânzilor plătite la depozite, la titlurile Fidelis sau dobânzile pe care trebuie să le plătească Banca Transilvania bineînţeles că bucură deponenţii şi investitorii.

    Pe de altă parte, cei care au credite sau care trebuie să ia credite simt că le arde buzunarul. Finanţarea este din ce în ce mai scumpă şi s-ar putea ca şi accesul la finanţare să fie puţin mai complicat, mai ales pentru cei care nu stau prea bine la evaluarea riscului.

    Foarte multă lume crede că aceste dobânzi vor fi pasagere, iar odată ce inflaţia va scădea, războiul din Ucraina se va temina iar tensiunile geopolitice se vor diminua, lumea şi pieţele vor reveni acolo unde erau înainte.

    Dar nu va fi aşa, iar dobânzile vor rămâne mari (comparativ cu ceea ce a fost în ultimul deceniu) mult mai mult timp decât se aşteaptă lumea.

    Pe piaţa românească companiile, în speciale cele româneşti, antreprenorii români, resimt această creştere a dobânzilor şi încep din ce în ce mai mult să ceară intervenţia statului, intervenţia guvernului ca să “plătim dobânzi mai mici”. Pentru asta trebuie să ne luăm băncile înapoi – este retorica care se aude din ce în ce mai mult.

    De unde să ofere statul/guvernul credite cu dobânzi mai mici (cele de acum fiind considerate înrobitoare) dacă statul, dacă băncile – iar Banca Transilvania şi CEC sunt bănci româneşti – plătesc dobânzi mari pentru a face rost de finanţare pentru buget şi pentru capitalul propriu, cum este cazul băncilor?

  • Ce provocări şi ce oportunităţi aduce contextul economic şi geopolitic tumultuos pentru o bancă globală

    La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.

    Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor – acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.

    Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.

    Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”


    „Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres este o nevoie a clienţilor noştri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”

    Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală


    Pe de altă parte, scenariul advers şi mai puţin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creştere bruscă a preţurilor la energie, care alimentează o creştere a inflaţiei. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracţia PIB-ului, creşterea şomajului, creşterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracţia PIB-ului real duce implicit la creşterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creştere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecinţă apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanţarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând şi mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar creşte considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital şi creşterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea şi dăunând astfel economiei reale.

    Cu toate acestea, deoarece în ultimii câţiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aş aştepta ca, în acest scenariu advers şi improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susţină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut şi, în scenariul de bază, este puţin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară menţine încrederea investitorilor şi a deponenţilor la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflaţia rămâne o ameninţare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creştere slabe, deşi băncile centrale vor rămâne precaute faţă de orice ar putea declanşa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creştere puternică a exporturilor poate fi menţinută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimişti, deoarece protecţionismul şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 şi ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susţine Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la pieţele internaţionale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriaşe de finanţare externă. Decalajele de finanţare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiţii străine directe nu sunt extreme, în comparaţie cu normele istorice. Dar orice dependenţă de finanţare externă poate deschide o ţară către mişcările destabilizatoare ale valutei şi ale preţurilor activelor, aşa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-şi reevalueze promisiunea de a nu mai creşte ratele.” Creşterea ratelor dobânzii şi pieţele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, aminteşte bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunităţi de creştere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condiţiile dificile de piaţă au crescut preferinţa pentru lichiditate a investitorilor, totuşi frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunităţi de investiţii. Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf şi ca inflaţia să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârşitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei ruseşti în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creşterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârşitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creşterii puternice a preţurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Preţurile energiei au contribuit puternic nu numai la creşterea mai puternică a indicilor preţurilor de consum în regiunea CEE, dar au şi înrăutăţit balanţele externe şi interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanţial dobânzile de politică monetară, pentru care ne aşteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiştii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menţinut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziţie dinamică în economia globală. China şi-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la şocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflaţie mai scăzută şi o activitate economică încă solidă, spune el. „Deşi aceste evoluţii nu ne-au convins să creştem considerabil perspectiva noastră de referinţă pentru creşterea globală în acest an, despre care ne aşteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuţia riscurilor în jurul valorii de referinţă. Mai exact, creşterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puţin probabil decât acum câteva luni.”


    CITI – grupul la nivel global

    1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat şi restructurat businessul şi a decis să vândă diviziile de retail din mai multe ţări, inclusiv România.

    2. Citi este una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.


    În Europa, evoluţiile din zona euro din primele două luni au fost benigne şi au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creştere pentru 2023 la 0,6%, în creştere de la -0,4% la sfârşitul lunii noiembrie. „De o importanţă deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată şi stabilă, în comparaţie cu iernile trecute.

    Drept urmare, preţurile la gaze au scăzut (deşi sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activităţii, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producţia industrială indica o creştere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerţului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creşterea cererii interne. În mod similar, creşterea ocupării forţei de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv şi stabil. În acest context, ne aşteptăm ca în primul trimestru din 2023 creşterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, aşteptările noastre privind o inflaţie mai scăzută, creşterea salariilor, creşterea fondurilor UE precum şi revenirea creşterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activităţii în restul anului 2023 şi o creştere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.

    Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic şi geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc şi la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi uşor diferit, dacă ne gândim la implicaţii pentru România şi Citi, un lucru important de reţinut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esenţă, companiile se finanţează pentru a face mai mult business, iar companiile private şi publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuţie un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investiţiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condiţiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.

    Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-şi regândească strategiile de afaceri, spune el, susţinând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe pieţe de atât de mulţi ani, când companiile au nevoie de consultanţă cu privire la cum să îşi schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanţul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziţia ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea şi doreşte să le susţină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii săi, în timp ce aceştia se confruntă cu presiunile inflaţioniste, temerile de recesiune, provocările geopolitice şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, intensificată şi mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres sunt o nevoie a clienţilor Citi în prezent, susţine Munir Nanji.

    „Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenţionează el. „Gestionarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simţi obligate să revizuiască lecţiile pandemiei şi să facă ajustări în operaţiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluţii digitale şi de urmărire electronică a stocurilor şi logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi alianţelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanţurilor de aprovizionare şi aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporaţii şi guverne sporindu-şi atenţia asupra tranziţiei către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu ţările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

    Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă faţă de câţiva ani în urmă. O mare parte a creşterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG şi de răspunsurile la schimbările climatice, dar şi alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câştigat, de asemenea, proeminenţă.” Securitatea energetică şi accelerarea tranziţiei către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependenţa sa de importurile şi infrastructura de combustibili fosili din Rusia, aminteşte Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a preţurilor energiei a dus la presiune asupra lichidităţii companiilor din sectorul energetic. Sprijinul şi lichiditatea din sectorul bancar sunt esenţiale.

    Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluţii inovatoare. Finanţăm şi facilităm o gamă largă de soluţii de mediu – de la energie regenerabilă şi tehnologie curată până la conservarea apei şi transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunităţile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată şi finanţarea infrastructurii transfrontaliere şi naţionale, precum şi proiectele şi reformele energetice.” În ceea ce priveşte obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituţiile cu nevoi transfrontaliere.   

    „Continuăm să ne sprijinim clienţii în timp ce aceştia navighează într-un mediu macro şi geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste istorice şi primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, pieţe financiare şi consumatori. Aşa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituţii de credit de pe piaţa românească,  pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 şi o cotă de piaţă de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunităţi pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea şi prezenţa noastră globală în aproape 100 de ţări ne poziţionează în mod unic pentru a ne ajuta clienţii şi comunităţile din întreaga lume deoarece avem o înţelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business şi condiţiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Reţeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienţi, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali şi fintech-uri din noua economie, precum şi investitori instituţionali sau instituţii financiare.”