Tag: inchisoare

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele (VIDEO)

    Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

    Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

    Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Vezi aici care sunt contravenţiile şi infracţiunile electorale, cine le constată şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege: http://www.mai.gov.ro/popup/Contraventii%20si%20Infractiuni%20-%20Alegeri.pdf

    Dacă aţi sesizat o încălcare a legislaţiei electorale, sunaţi la numărul unic 112.

    Pentru motive temeinice, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

    Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.

  • Administraţia penitenciarelor sud-africane: Avem condiţii pentru a-l încarcera pe Pistorius

    Pot să confirm cu toată încrederea că, în cazul în care tribunalul, nu contează în ce moment, decide că el trebuie să meargă la închisoare, există locuri unde noi putem să-l încarcerăm pe acuzat“, a declarat Zacharia Modise, înalt responsabil al serviciilor penitenciare sud-africane, informează AFP.

    Acesta nu a ascuns existenţa unor probleme, Africa de Sud democratică moştenind clădiri foarte vechi de pe vremea apartheidului, când scopul era de a-i închide pe deţinuţi şi nu de a-i reabilita.

    Numeroase închisori se confruntă cu o lipsă de gardieni, iar statul este acuzat deseori că nu face nimic pentru a garanta securitatea deţinuţilor în închisoare, unde bandele fac legea. Dar închisorile – peste 230 – nu sunt toate la fel.

    Parchetul, care se luptă de luni pentru a împiedica dictarea unei pedepse uşoare, cum sugerează apărarea, i-a cerut lui Modise să confirme că aripa medicală a închisorii centrale din Pretoria “Kgosi Mampuru” are celule individuale.

    Da, cu toalete, un pat cu saltea, o pătură, o pernă şi lenjerie“, a răspuns responsabilul. “Şi un dulap individual?”, a întrebat procurorul Gerrie Nel. “Da”, a răspuns Modise.

    “Putem asigura că drepturile sale individuale sunt respectate şi, cu privire la sănătatea lui, el poate fi tratat corect”, a continuat oficialul, înainte ca avocatul lui Pistorius, Barry Roux, să evoce cazuri de tortură în închisoare, de duşuri defecte şi de absenţa căzilor de baie.

    “Onorată instanţă, afirm că există căzi de baie în unitatea noastră medicală. Nu există căzi pentru deţinuţi normali“, a precizat Modise.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni.

    Procesul lui Pistorius a început în luna martie 2014. Judecătoarea Thokozile Masipa a citit în instanţă, la 12 septembrie, concluziile sale în acest caz.

    Campionul paralimpic Oscar Pistorius a fost găsit vinovat de omor din culpă de justiţia sud-africană, dar a obţinut dreptul de a rămâne în libertate pe cauţiune până la reluarea discuţiilor în cazul său la tribunalul din Pretoria.

    Luni, la Pretoria au început pledoariile finale ale apărării şi acuzării pentru determinarea sentinţei în cazul lui Oscar Pistorius.

  • Administraţia penitenciarelor sud-africane: Avem condiţii pentru a-l încarcera pe Pistorius

    Pot să confirm cu toată încrederea că, în cazul în care tribunalul, nu contează în ce moment, decide că el trebuie să meargă la închisoare, există locuri unde noi putem să-l încarcerăm pe acuzat“, a declarat Zacharia Modise, înalt responsabil al serviciilor penitenciare sud-africane, informează AFP.

    Acesta nu a ascuns existenţa unor probleme, Africa de Sud democratică moştenind clădiri foarte vechi de pe vremea apartheidului, când scopul era de a-i închide pe deţinuţi şi nu de a-i reabilita.

    Numeroase închisori se confruntă cu o lipsă de gardieni, iar statul este acuzat deseori că nu face nimic pentru a garanta securitatea deţinuţilor în închisoare, unde bandele fac legea. Dar închisorile – peste 230 – nu sunt toate la fel.

    Parchetul, care se luptă de luni pentru a împiedica dictarea unei pedepse uşoare, cum sugerează apărarea, i-a cerut lui Modise să confirme că aripa medicală a închisorii centrale din Pretoria “Kgosi Mampuru” are celule individuale.

    Da, cu toalete, un pat cu saltea, o pătură, o pernă şi lenjerie“, a răspuns responsabilul. “Şi un dulap individual?”, a întrebat procurorul Gerrie Nel. “Da”, a răspuns Modise.

    “Putem asigura că drepturile sale individuale sunt respectate şi, cu privire la sănătatea lui, el poate fi tratat corect”, a continuat oficialul, înainte ca avocatul lui Pistorius, Barry Roux, să evoce cazuri de tortură în închisoare, de duşuri defecte şi de absenţa căzilor de baie.

    “Onorată instanţă, afirm că există căzi de baie în unitatea noastră medicală. Nu există căzi pentru deţinuţi normali“, a precizat Modise.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni.

    Procesul lui Pistorius a început în luna martie 2014. Judecătoarea Thokozile Masipa a citit în instanţă, la 12 septembrie, concluziile sale în acest caz.

    Campionul paralimpic Oscar Pistorius a fost găsit vinovat de omor din culpă de justiţia sud-africană, dar a obţinut dreptul de a rămâne în libertate pe cauţiune până la reluarea discuţiilor în cazul său la tribunalul din Pretoria.

    Luni, la Pretoria au început pledoariile finale ale apărării şi acuzării pentru determinarea sentinţei în cazul lui Oscar Pistorius.

  • Jean Pădureanu rămâne în închisoare, CAB i-a respins definitiv cererea de întrerupere a pedepsei

    CAB a menţinut astfel decizia dată în 12 iunie de Tribunalul Ilfov.

    Fostul preşedinte al clubului de fotbal Gloria Bistriţa a fost condamnat definitiv, în 4 martie, la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul privind transferul unor jucători. Executarea pedepsei a început în ziua în care a fost condamnat şi expiră la 3 iulie 2017, Jean Pădureanu fiind încarcerat la Spitalul Penitenciarului Jilava.

    În 12 iunie, Tribunalul Ilfov a respins cererea lui Jean Pădureanu de întrerupere, din motive medicale, a executării pedepsei.

    Instanţa a dispus, după ce a analizat expertiza medicală efectuată de Institutul Naţional de Medicină Legală, că nu este necesară întreruperea executării pedepsei lui Jean Pădureanu, întrucât bolile de care acesta suferă pot fi supravegheate şi tratate şi în reţeaua penitenciară.

    Avocatul lui Jean Pădureanu declara în 12 iunie că decizia Tribunalului Ilfov, ca acesta să rămână încarcerat, nu este corectă, întrucât starea sa de sănătate se agravează pe zi ce trece, are pierderi de memorie şi merge cu însoţitor.

    Decizia Tribunalului Ilfov a fost contestată de Jean Pădureanu în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat în 23 septembrie că a primit o cerere de graţiere a pedepsei lui Jean Pădureanu, care este în curs de soluţionare, precizând că probabil în una-două săptămâni va fi dat un răspuns.

    Alături de Jean Pădureanu, au fost condamnaţi, în dosarul Transferurilor, George Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Popescu, la trei ani, o lună şi zece zile, Gheorghe Neţoiu, la trei ani şi patru luni de închisoare, toţi fiind încarceraţi din 4 martie.

  • A stat la închisoare patru ani pentru trafic de droguri, timp în care a pregătit o afacere care l-a scos din sărăcie

    Până la vârsta de 24 de ani, Frederick Hutson pornise câteva afaceri, considerându-se genul de om care vede oriunde posibilităţi de a face bani. După cum declară chiar el, însă, acest lucru nu a fost întotdeauna benefic.

    Hutson a început de tânăr să facă trafic de marijuana, crezând că poate vinde cantităţi mici fără a fi prins. Poliţia l-a arestat însă în anul 2007 şi a fost ulterior condamnat la patru ani de închisoare.

    În timpul petrecut în spatele gratiilor, Hutson s-a confruntat cu probleme despre care nu şi-ar fi imaginat că există. “În timpul pedepsei, am văzut cât ineficient este sistemul american de penitenciare şi câte oportunităţi există acolo”, povesteşte tânărul.

    Una dintre problemele care l-au afectat a fost aceea a comunicării cu cei din exterior. Dacă pe vremuri, înainte de apariţia calculatoarelor şi a internetului, oamenii trimiteau scrisori în mod regulat, astăzi corespondenţa clasică pare un lucru pentru care nimeni nu mai are timp. Hutson a trăit acest lucru: “Sunt extrem de apropiat de familie şi, chiar dacă ştiam cât de mult ţin la mine, era greu să nu primesc fotografii de la ei săptămâni la rând.” Penitenciarele nu permit accesul la internet, astfel că orice legătură cu exteriorul este extrem de dificilă.

    Hutson a avut atunci o idee – dezvoltarea unui site care să preia e-mailurile şi fotografiile în format electronic şi să le trimită apoi, în format standard, către deţinuţii din închisori. Când a fost eliberat, el a pus bazele, alături de Alfonso Brooks, aplicaţiei Pigeonly. A ales 500 de deţinuţi cărora le-a trimis prezentarea ideii, iar la scurt timp după sute de oameni s-au înscris pe site.

    Deşi investitorii au fost iniţial reticenţi, după zeci de întâlniri Hutson a reuşit să obţină finanţare pentru proiectul său. Pigeonly a primit peste două milioane de dolari pentru dezvoltare şi se aşteaptă ca aplicaţia să aibă un profit de peste un milion de dolari pe an. Frederick Hutson crede că închisorile sunt locuri unde se află mulţi antreprenori: “Dacă vă gândiţi bine, închisorile nu ţin doar criminali, ci şi oameni care au fraudat statul sau au făcut evaziune fiscală. Aceştia nu sunt oameni proşti, şi având suficiente resurse pot dezvolta afaceri cinstite care să aducă profit.”

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • Cu trei ani în urmă era falit, în închisoare şi aproape de sinucidere. Acum câştigă 300.000 de dolari pe lună

    Poate suna a scenariu de film, însă este povestea lui Jason Fyk, fondatorul WTF Magazine. Acum trei ani, el era falit, în închisoare şi aproape de sinucidere. A folosit Facebook pentru a-şi întoarce viaţa cu 180 de grade.

    Problemele financiare ale lui Fyk au început în 2005, atunci când piaţa imobiliară a luat o turnură ciudată. Fyk era un agent imobiliar tânăr, căsătorit şi cu un copil, iar lipsa banilor a început să îl apese. Lunile au trecut, iar Fyk a înţeles că trebuie să găsească o nouă metodă de a face bani. Câţiva prieteni i-au propus să pornească un website, aşa că a cumpărat domeniul WTFMagazine.com. Acronimul WTF venea “Where’s The Fun”, site-ul fiind practic o colecţie de poze şi clipuri amuzante, relatează Business Insider.

    “Echipa lucra practic fără niciun ban”, povesteşte Fyk. “Încercam să adunăm informaţii şi materiale de peste tot, dar nu aveam nici cea mai vagă idee ce facem”.

    WTF a devenit entitate juridică în septembrie 2010 şi a avut lansarea oficială la începutul anului 2011. Câteva săptămâni mai târziu, Fyk a condus până la Baltimore pentru a intervieva un grup de cascadori. Ajuns în parcare, el a observat că mai mulţi baărbaţi se luaseră la bătaie, drept pentru care a început să filmeze tot incidentul cu telefonul mobil. Printr-o neînţelegere, poliţia americană l-a arestat şi pe Fyk motivând că acesta ar fi aranjat de fapt încăierarea pentru a putea să o posteze pe site-ul WTF.

    Familia bărbatului a folosit ultimii bani pe care îi avea pentru a angaja un avocat; cu toate acestea, a durat două luni până ca el să fie eliberat.

    “Nu puteam să mă angajez la McDonald’s, pentru că aveam nişte facturi uriaşe de plătit”, îşi aminteşte Fyk. “Copilul meu a fost cel care m-a ţinut pe linia de plutire în acea perioadă”.

    Bărbatului i-a venit ideea să scrie o carte despre toate întâmplările prin care trecuse în ultimul timp, însă nefiind un autor cunoscut era greu de crezut că cineva ar fi acceptat să îl publice. “Singura resursă pe care o aveam la dispoziţie era social media, şi era gratuită. Am decis să învăţ tot ce există legat de Facebook şi să creez un fel de mişcare socială care să îmi dea notorietate.”

    Ideea a fost una cât se poate de bună: Fyk a folosit sistemul de pagini business al Facebook şi a creat zeci de astfel de pagini. În prezent, el “controlează” peste 28 de milioane de like-uri. Acestea aduc zeci de milioane de vizite pe siteul său, iar vizitele se concretizează în milioane de dolari, anual, din publicitate.Bărbatul încasează aproape 300.000 de dolari pe lună de pe urma WTF Magazine.

    WTF Magazine are acum 16 angajaţi, iar Fyk a angajat un aşa-numit “ghost writer” care să îi redacteze memoriile.

     


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Cristi Borcea a ajuns din nou la spital pentru investigaţii medicale de specialitate

     Cristian Borcea este încarcerat la Penitenciarul Poarta-Albă şi a fost adus, miercuri, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde va fi supus unor investigaţii medicale şi nu va rămâne internat.

    “Cristian Borcea a fost prezentat la Spitalul Judeţean Constanţa pentru o serie de investigaţii medicale amănunţite. Acesta nu a acuzat o stare de sănătate rea, dar are probleme cardiace mai vechi şi a fost transportat la spital pentru o serie de analize şi investigaţii ce nu pot fi realizate în reţeaua sanitară a penitenciarelor. Nu va rămâne internat, la finalizarea procedurilor urmând să se întoarcă în penitenciar”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului-spital de la Poarta Albă.

    Directorul medical al Spitalului Judeţean Constanţa, dr. Mihnea Avram, a spus că analizele care i-au fost făcute au ieşit bine, iar Cristian Borcea se va întoarce la Poarta Albă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RECORD pentru justiţia germană: Ecclestone a plătit 100 de milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţiile de corupţie. El risca 10 ani de închisoare

     Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record în Germania.

    Fostul cancelar Helmut Kohl, acuzat de deturnare de fonduri din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a acceptat să plătească 300.000 de mărci (circa 150.000 de euro) pentru a pune capăt procesului de la Tribunalul din Bonn, în 2001, în timp ce fostul ciclist Jan Ullrich a obţinut oprirea anchetării sale pentru dopaj, în 2006, în schimbul sumei 250.000 de euro.

    Justiţia germană prevede posibilitatea de a retrage acuzaţiile în schimbul achitării unei sume de bani, chiar şi după ce a început procesul. Potrivit unui raport comandat de Curtea Constituţională din Karlsruhe, în 2012, între 25 şi 33 la sută dintre sentinţe sunt negociate.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Dezbaterile în dosarul ICA, reluate la ora 10.00. Procurorii au cerut 10 ani de închisoare pentru Dan Voiculescu

     Procurorul a cerut, luni seară, pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Dan Voiculescu a cerut, la termenul de luni în dosarul ICA, recuzarea completului de judecată, pe motiv că aceeaşi judecători care au pus sechestru pe bunurile fiicelor lui au decis şi în cazul contestaţiei referitoare la această măsură, şi această solicitare fiind respinsă.

    Preşedintele completului de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care judecă dosarul ICA, Camelia Bogdan, a arătat că instanţa a decis, pe 1 iulie, impunerea măsurilor asiguratorii, iar contestaţia nu putea fi făcută decât cu privire la modul de aplicare a sechestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro