Tag: gaze

  • Marian Godină a oferit o altă perspectivă în cazul poliţistului care a ucis o fetiţă pe trecerea de pietoni

    Marian Godină a publicat pe blogul său o postare în care oferă o altă perspectivă asupra cazului poliţistului care a accidentat-o mortal pe Raisa, o fetiţă de 11 ani, în timp ce traversa strada.
    „Acest val uriaş de ură nu este altceva decât rezultatul adevăratelor campanii de denigrare a Poliţiei şi a poliţiştilor susţinute de ani de zile de presă, politicieni şi persoane publice.”
    Marian Godină consideră că populaţia este influenţată de „campaniile de denigrare a Poliţiei susţinute de presă, politicieni şi anumite persoane publice”.
    Marian Godină a publicat pe blogul său un articol în care oferă o altă perspectivă asupra cazului poliţistului care a accidentat-o mortal pe Raisa, o fetiţă de 11 ani, în timp ce traversa strada.

    Poliţistul, celebru în mediul online, a simţit nevoia să reacţioneze în cazul accidentului de pe str. Laminorului după ce luni, un bărbat a sunat la 112 şi a transmis că, în cazul în care poliţistul care a comis accidentul nu va fi arestat, va împuşca primul poliţist pe care îl va vedea pe stradă.

    „Printr-un apel la 112, o persoană a anunţat că, în cazul in care poliţistul care a comis accidentul de pe str. Laminorului nu va fi arestat, va împuşca primul poliţist care-i va ieşi în stradă. Majoritatea comentariilor de la ştirile cu acest apel de la 112 îl susţin pe apelant, ba chiar îl încurajează, comentatorii susţinând că aşa ar fi just.

    Acest val uriaş de ură nu este altceva decât rezultatul adevăratelor campanii de denigrare a Poliţiei şi a poliţiştilor susţinute de ani de zile de presă, politicieni şi persoane publice.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Preţul gazului vândut de Petrom şi Romgaz este cu 50% mai mare decât cel rusesc

    O tendinţă similară este vizibilă şi pe contractele încheiate pe pieţele centralizate.

    Informaţiile sunt deocamdată disponibile pentru primele 10 luni ale anului trecut. Au fost, de exemplu, luni în care gazul românesc a fost cu peste 50% mai scump faţă de cel importat. Astfel, media lunii iulie a fost de 90,4 de lei/MWh pe contractele negociate direct, în timp ce gazul rusesc ajungea local la un preţ de 66 de lei pe MWh.

    Producţia internă de gaze este realizată de două mari companii, OMV Petrom, controlată de OMV, deci de statul austriac, şi de Romgaz, deţinută de statul român. În ultimii ani, producţia internă a fost suficientă pentru acoperirea cererii naţionale, dar lucrurile s-au schimbat anul trecut când, odată cu revenirea cererii, importurile au devenit tot mai importante. Niciuna dintre cele două companii nu a oferit comentarii pe această temă.

  • Firme înregistrate în Cipru sau Elveţia, cu acţionariat incert, controlează aproape în totalitate importurile de gaze ale României

    În timp ce în alte ţări companiile de stat joacă un rol central în negocierile cu Gazprom, în România statul este inexistent.

    În baza de date a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Imex Oil Limited este înregistrată în Cipru, la numărul de telefon aferent filialei din România şi la aceeaşi adresă fiind înregistrate alte două companii, Conef Energy şi Conef Gaz, ambele afiliate grupului Alro. Conef Energy este de altfel unul dintre intermediarii agreaţi de colosul Gazprom pentru piaţa locală. Mai mult, datele publice arată că toate cele trei firme, Imex Oil, Conef Energy şi Conef Gaz, au acelaşi administrator, şi anume pe Lisagor Vitalie. Într-un raport din 2010 al Fondului Proprietatea, Imex Oil Limited figura la rândul său printre companiile afiliate ale Alro, dar anul trecut numele firmei nu mai apare în rapoartele oficiale. Alro nu a oferit detalii suplimentare. Astfel, în timp ce Alro, condus de omul de afaceri ruso-israelian Vitaly Machitski, reduce producţia pe fondul exploziei preţului la energie, firme care împart acelaşi sediu şi acelaşi telefon, afiliate producătorului de aluminiu şi interpuse în relaţia cu Gazprom, aduc în România 70% din gazul rusesc.

    Imex Oil Limited nu este însă un nume nou pe piaţa locală a gazului, dar compania a fost reactivată anul trecut. Practic, în anul în care preţul gazului pur şi simplu a explodat, România a ajuns să importe cele mai mari cantităţi de la un intermediar al unui intermediar Gazprom, situaţia aproape unică la nivel european.

  • Cum ştii dacă intri în schema de sprijin pentru gaze şi energie în iarna aceasta: Cifre cheie de verificat în factură

    Pentru perioada sezo­nu­lui rece, 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, guvernul a elaborat o schemă de sprijin pentru consumatorii de utilităţi, pentru gazul natural şi energia electrică, fiind stabilite mecanisme de compensare şi pla­fo­nare a facturilor pe considerente de consum şi preţul plă­tit.

    Condiţiile necesare pentru ca un consumator casnic să beneficieze de această schemă sunt:

    Pentru gazele naturale:

    1. limita minimă de consum zilnic este de 7 kWh
    2. limita maximă de consum mediu lunar este de 1.649 kWh pentru noiembrie 2021, 2.405,61 kWh pentru decembrie 2021, 2.762,51 kWh pentru ianuarie 2022, 2.512,56 kWh pentru februarie 2022 şi 2.330,27 kWh pentru martie 2022
    3. preţul final contractual (preţul gazului pur, fără taxe şi tarife reglementate aplicabile de la 30.10.2021, fără tva) este mai mare decât preţul de referinţă de 0,125 lei/kWh (fără tva)
    4. valoarea compensaţiei va fi de 33% din valoarea preţului contractual înmulţită cu cantitatea
    5. dacă preţul facturat este mai mic decât pragul de 0,125 lei/kWh nu se aplică nicio reducere.
    6. preţul gazului final, cu toate taxele, a fost pla­fo­nat la 0,37 lei/kWh.

     

    Pentru energia electrică

    La fel, pentru consumul de energie casnic este o schemă de compensare. Condiţiile necesare pentru ca un consumator casnic să beneficieze de această schemă sunt:

    1. consumul lunar maxim este de 297,9 kWh în noiembrie 2021, 307, 83 kWh în decembrie 2021, 307,83 kWh în ianuarie 2022, 278,04 kWh în februarie 2022 şi 307,83 kWh în martie 2022. Şi la gaze şi la energie este acceptată o variaţie de 10% în favoarea consumatorului.
    2. preţul final contractual (fără abonament şi fără tva) este mai mare decât preţul final de referinţă de 0,57143 lei/kWh (0,68 lei/kWh cu tva inclus) 
    3. valoarea compensării poate fi de maximum 0,291 lei/kWh (fără tva)
    4. dacă preţul final facturat pe kWh este mai mic decât preţul final de referinţă, atunci nu se acordă compensarea
    5. Valoarea totală a compensării se scade din totalul de plată al facturii.

    Surse folosite: www.eon.ro, ENGIE România,

     

  • Criza energiei din Europa ar putea dura ani de-acum încolo. Pe piaţa gazelor, cuvântul de ordine este volatilitatea

    Cu stocurile de gaze la niveluri periculos de scăzute, Uniunea Europeană este la mila lui Vladimir Putin şi a vremii, potrivit Bloomberg Businessweek.

    Europa este în ghearele unei crize a energiei care pune presiune puternic pe companii şi gospodării. Maximo Miccinilli, din cadrul FleishmanHillard EU, se aşteaptă ca criza să menţină preţurile volatile şi să sporească tensiunea dintre autorităţile europene şi statele membre ale blocului.

    Premisele acestei situaţii există de ani întregi. Europa este în plină tranziţie energetică, crescându-şi dependenţa de energia regenerabilă, mai curată, dar mai volatilă. Influenţa în creştere a Moscovei asupra ţărilor vecine a devenit vizibilă încă din iarna trecută, iar în această vară Gazprom a început să-şi reducă livrările către continent, agravând deficitele. În acelaşi timp, ţări de la Japonia la China au început să-şi crească im­por­tu­rile de GNL ca pre­gătire pentru aceas­tă iarnă. Toate acestea au îngreunat efor­turile Europei de a-şi reface stocurile de gaze în lunile calde.

    O creştere recentă a importurilor de gaze naturale lichefiate din SUA a adus o uşoară detensionare pe piaţa de energie din Europa, însă doar temporar. Traderii pariază că criza de energie din 2021 va continua ani întregi în pofida scăderii preţurilor gazelor pe fondul importurilor mai mari de GNL american. Potrivit acestora, preţurile se vor menţine ridicate până în martie 2023, scrie Bloomberg.

    „Criza ar putea continua în 2022“, arată Andrew Hill, de la BloombergNEF. „Problemele geopolitice şi tensiunile cu Rusia, în special din jurul gazoductului Nord Stream, vor împinge Rusia să limiteze livrările către Europa în prima jumătate a anului şi poate şi pe mai departe“.

    La începutul acestei săptămâni, preţurile gazelor au urcat din nou în forţă, livrările diminuate din partea Rusiei provocând din nou nesiguranţă cu privire la ce se va întâmpla în lunile de iarnă. Temerile sunt exacerbate de posibila creştere viitoare a cererii de gaze din Asia, regiunea putând atrage transporturile de GNL dinspre Europa.

    Preţurile gazelor din Europa rămân extrem de volatile, preţurile urcând la maxime record înainte de Crăciun pentru a scădea puternic în ultimele zile ale anului trecut. Ca semn al acestei volatilităţi, pe un segment al pieţei britanice de gaze preţurile au devenit negative pentru o scurtă perioadă de timp.

    În lipsa unei creşteri a exporturilor ruseşti, stocurile de gaze din Europa se vor situa la sub 15% până la finalul lunii martie, cel mai scăzut nivel din istorie, potrivit Wood MacKenzie. Iar asta presupunând condiţii meteo normale.

    Traderii se pregătesc deja pentru ce e mai rău, unii dintre aceştia prevestind că criza ar putea dura până în 2025, când următorul val de proiecte GNL din Statele Unite va începe să alimenteze piaţa mondială.

     

  • Criza gazelor distruge 20% din exporturile vitale de textile ale Pakistanului

    Criza de gaze naturale din Pakistan afectează cea mai importantă industrie de export a ţării, punând şi mai multă presiune pe o economie care se confruntă deja cu o accelerare a inflaţiei şi deprecierea a monedei locale, scrie Bloomberg. Exporturi de textile de aproximativ 250 milioane de dolari au fost pierdute luna trecută. 

  • Criza gazelor distruge 20% din exporturile vitale de textile ale Pakistanului

    Criza de gaze naturale din Pakistan afectează cea mai importantă industrie de export a ţării, punând şi mai multă presiune pe o economie care se confruntă deja cu o accelerare a inflaţiei şi deprecierea a monedei locale, scrie Bloomberg. Exporturi de textile de aproximativ 250 milioane de dolari au fost pierdute luna trecută. 

  • Funcţionează strategia Rusiei de transformare a gazelor într-o armă politică?

    Germania pompează gazele ruseşti înapoi către Polonia în contextul în care Gazprom şi-a redus livrările către UE. În condiţiile în care Rusia îşi continuă jocurile de război cu o UE din ce în ce mai divizată, noul front pare a fi gazoductul Yamal-Europa, scrie Deutsche Welle.

    Yamal-Europa, cel mai lung gazoduct din Europa, transportă de obicei gaze ruseşti către, şi nu dinspre Germania. În ultima vreme, însă, acesta a trimis în principal gaze ruseşti dinspre Germania înapoi către Polonia. Scopul? Acoperirea unui deficit în condiţiile scăderii puternice a temperaturilor şi reducerii livrărilor de către ruşi.

    Observatorii au avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea folosi energia ca pe o armă în cazul în care controversatul gazoduct Nord Stream 2 (NS2) merge mai departe. De fapt, exact acest lucru se întâmplă acum.

    Pe 21 decembrie, Rusia a oprit livrările de gaze via Yamal-Europa, băgând spaima în pieţe. Preţurile au urcat la 160 de euro de la 100 de euro. Cererea ridicată de gaze din Asia alimentează de asemenea creşterea preţurilor. Consumatorii europeni vor resimţi o parte din aceste creşteri în 2022.

    Potrivit autorităţilor germane, două treimi din gazele importate de Germania provin din Rusia şi fostele ţări sovietice via gazoductul Yamal. Capacitatea acestuia este de 32,9 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a dat vina pentru livrările mai reduse ale Gazprom pe importatorii din Germania şi Franţa şi faptul că aceştia nu au semnat contracte pe termen lung.

    În condiţiile în care Polonia nu-şi va continua contractele pe termen lung cu Gazprom după expirarea acestora anul viitor, şi cu Ucraina o problemă pentru Rusia, este vital pentru Kremlin să facă tot posibilul pentru a lansa NS2.

    Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Europa nu beneficiază de livrări suplimentare din partea Rusiei din cauza amânărilor legate de NS2. “Liderii europeni au greşit în reducerea utilizării contractelor pe termen lung. Toate problemele din Europa occidentală sunt create de aceştia, iar Gazprom nu este de vină. Mai bine s-ar uita în oglindă”.

    Aici este însă problema: NS2 nu mai este un proiect exclusiv comercial.

    Când Kremlinul vede semne de slăbiciune din partea celor pe care-i consideră adversari, pur şi simplu nu poate rezista impulsului de a ataca, indiferent de impactul asupra intereselor pe termen lung ale Rusiei”, arată Albrecht Rothacher, fost diplomat european.

    “În primul rând, ruşilor nu le place noul guvern german, şi în special ecologiştii care, dacă vor reuşi cu politicile privitoare la schimbările climatice, ar ameninţa modelul de business bazat pe combustibili fosili ai Rusiei. De aici nevoia de a demonstra cine deţine puterea şi de a da o lecţie când temperaturile sunt cele mai scăzute în Europa centrală şi cererea este ridicată şi când panourile solare sunt sub zăpadă, iar vântul nu bate”.

    Germania a jucat un joc riscant cu Rusia în timpul unei tranziţii foarte complicate dinspre combustibilii fosili. “Exitul nemţilor din energie nucleară, cărbune şi petrol îi convine perfect Rusiei, în condiţiile în care regenerabilele nu sunt în măsură să satisfacă cererea în creştere”, arată Rothacher.

    În opinia acestuia, ceea ce vedem acum cu inversarea fluxurilor gazoductului Yamal dinspre Germania către Polonia este doar preludiul lucrurilor mai importante care vor urma.

     

     

  • Probleme pe toate fronturile energiei: România şi Europa intră în iarnă cu depozitele de gaze istoric de goale. Deficitul de producţie de energie din sud-est începe să se simtă la nivelul întregului bloc

    România intră în plină iarnă cu un nivel de umplere a depozitelor de înmagazinare a gazului natural de numai 75%, la nivel european cantităţile stocate fiind istoric de mici.

    “Rezervele de gaze din depozitele subterane de înmagazinare sunt cu 24,5% mai mici faţă de nivelul de anul trecut. Deja o treime din gazul injectat în depozitele subterane în timpul verii a fost extras”, anunţă Gazprom, cea mai importantă sursă externă de alimentare cu gaze a Europei.

    Potrivit ENTSOG (Reţeua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Gazului) în cazul României depozitele de gaze sunt umplute în proporţie de 75%.

    “La 1 octombrie 2021, nivelul de înmagazinare de 75% la nivelul UE este unul dintre cele mai scăzute din statisticile ENTSOG pentru perioada iernii, lucrurile fiind diferite în funcţie de ţară ca urmare a două motive. În iarna 2020/2021 a fost înregistrat un nivel record al utilizării capacităţilor de înmagazinare, ceea ce a rezultat într-un nivel istoric de mic la începutul sezonului de injecţie. În timpul verii, cantităţile injectate au fost în scădere din cauza preţurilor record”, arată un raport al ENTSOG.

    Preţul gazului rusesc a explodat însă la îneceputul sezonului rece, arată datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Gazul intrat în România în octombrie a avut uluitorul preţ de 612 dolari pe mia de metri cubi, cu aproape 90% mai mare faţă de cel din septembrie şi de 3,4 ori mai scump faţă de cel din perioada similară a anului trecut.

    „Pornind de la rezultatele din a doua jumătate a lunii noiembrie, consumatori precum Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina s-au alăturat ţărilor (Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia) în care importurile de gaze au depăşit nivelul pentru întreg anul 2020“, se arată într-un comunicat al gigantului rus Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaze al Europei.

    Şi pe zona de energie electrică situaţia de la începutul acesti ierni este tensionată.

    “Deviaţiile de frecvenţă sunt rezultatul unei discrepanţe între cererea şi producţia de energie şi sunt inevitabile într-un sistem de operare interconectat aşa cum este cel European. Situaţia actuală extraordinară, care este vizibilă încă de pe 11 decembrie, este cauzată de dezechilibrele din anumite blocuri, mai ales în regiunea est-europeană a Europei. Una dintre principalele cauze care generează acest fenomen este producţia locală insuficientă pentru a acoperi cererea”, se arată într-un advertisement al ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sistem din Energie) publicat pe 24 decembrie. Cu toate acestea, ENTSO-E precizează că deocamdată aceste dezechilibre pot fi gestionate la nivel european.

    Anul 2021 a arătat cât de vulnerabilă a devenit România după 30 de ani de lipsă de investiţii în sectorul energetic. Când nu bate vântul, importul devine prin­ci­pala sursă pentru acoperirea consumului şi una dintre cauzele exploziei preţului la energie. Statisticile arată că la nivel european 2021 a fost unul dintre cei mai slabi ani din istorie ca intensitate a vântului. Datele centralizate de ZF arată factorii care au făcut posibilă această situaţie într-o ţară cu un mix energetic de invidiat. Dacă în anul 2010 unităţile termo aveau circa 9.600 MW, iar cele regenerabile numai 16 MW, acum centralele termo mai cumulează o capacitate de circa 5.600 MW, în timp ce eolienele şi solarele au ajuns la 4.400 MW. Practic, ce a pierdut România pe zona de producţie de energie stabilă ca şi capacitate, a câştigat pe zona de energie verde volatilă. Astfel, România a devenit la propriu dependentă de cum bate vântul pentru a-şi asigura energia.

  • Top 12 evenimente din 2021: cel mai bun an economic din istoria României

    Dacă nu ar fi fost explozia preţurilor la energia electrică şi gaze, care a reînviat după două decenii inflaţia (7,94% – octombrie 2021/octombrie 2020), 2021 ar fi fost un an economic şi de business excepţional.

    Chiar şi aşa 2021 a fost un an bun, chiar foarte bun, pentru anumite sectoare şi pentru anumite personaje.

    PIB-ul va ajunge la 240 miliarde euro, cel mai ridicat nivel din istorie (în 2019 a fost de 220 miliarde euro), asta şi pentru că Isărescu ţine cursul stabil deşi avem deficite macroeconomice tot mai mari – deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent, datorie publică şi datorie externă (stat plus privat).

    Dacă la începutul anului economia era estimată să crească cu 3,5 – 4,5%, la finalul anului vom ajunge la o creştere economică de 7%, şi ar fi fost chiar de 10% dacă nu ar fi apărut de nicăieri această creştere mondială a preţurilor la energie şi gaze, care a readus inflaţia în prim-plan, inclusiv în România.

    Deşi are ca obiectiv fundamental stabilitatea preţurilor, BNR a sacrificat inflaţia şi trage de timp cu creşterea dobânzilor şi înăsprirea politicii monetare pentru a susţine economia, care în ultimele luni ale anului a început să încetinească.

    Mai jos am făcut un top al evenimentelor care au fost în prim-plan.

    1. Listarea UiPath la Bursa de la New York – este unul dintre cele mai spectaculoase evenimente din ultimii 30 de ani din România, pentru că UiPath, un start-up de tehnologie care vrea să automatizeze procesele repetitive (RPA), a pornit dintr-un apartament din Delea Veche din Bucureşti, din ambiţia şi viziunea lui Daniel Dines, un absolvent de matematică venit din Oneşti la Bucureşti în anii 90, şi care a ajuns cel mai spectaculos start-up, nu din România, ci din toată Europa. Listarea UiPath în aprilie 2021, la New York, la peste 50 de miliarde de dolari, l-a făcut pe Daniel Dines cel mai bogat român, iar, pe lângă el, a mai produs încă 100 de milionari. Deşi între timp UiPath a scăzut de la 80 de dolari la 44 de dolari pe acţiune, acest eveniment este istoric pentru toată România, nu numai pentru sectorul IT, şi va deschide calea şi altor companii cu business pornit în România, să se listeze pe bursa americană, căpătând o recunoaştere globală. 

    2. Ştefan Vuza şi creşterea spectaculoasă a Chimcomplex, compania care a cumpărat acum câţiva ani combinatul Oltchim – Dragoş Damian, directorul general al Terapia Cluj, l-a desemnat pe Ştefan Vuza omul anului pentru ce a făcut el cu Chimcomplex şi combinatul Oltchim, pentru că a ieşit în faţă cu industria chimică, căreia toată lumea îi pune cruce, inclusiv guvernele şi liderii politici care se perindă pe la Palatul Victoria. Ştefan Vuza poate să câştige pariul cu reînvierea industriei chimice, mai ales dacă va reuşi să cumpere Rafinăria Petromidia, noua ţintă de achiziţii. Chimcomplex, o companie listată la Bursă, a crescut de aproape 15 ori din primăvară până acum, valorând în acest moment 1,5 miliarde de euro. Vuza are 85% din acţiuni, ceea ce pe hârtie îl face miliardar în euro, cu 1,275 miliarde euro. 

    3. Bursa de la Bucureşti începe să producă milionari pe bandă rulantă prin listarea unor companii antreprenoriale româneşti, mai mari sau mai mici – Venirea dezvoltatorului imobiliar One United pe piaţa bursieră le-a adus celor doi fondatori, Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, câte 184 de milioane de euro fiecare, la ultima cotaţie de joi. One United are o capitalizare de 630 milioane euro, iar fiecare din cei doi deţine 29% din companie; listarea Arobs Cluj, o companie de IT, i-a adus fondatorului Voicu Oprean 110 milioane euro, pe hârtie, având în vedere că deţine 63% dintr-o companie care valorează 172 milioane euro la ultima cotaţie a acţiunilor; listarea distribuitorului Aquila le-a adus lui Adrian Doiciu şi lui Cătălin Vasile, câte 73 de milioane de euro fiecare, având în vedere că grupul a ajuns la o capitalizare de 220 milioane euro; vânzarea pe Bursă a 50% din transportatorul fluvial TTS i-a adus lui Mircea Mihăilescu, cel mai mare acţionar, peste 50 de milioane de euro, dintre care jumătate cash iar cealaltă jumătate prin pachetul de acţiuni de 25% pe care îl mai deţine dintr-o companie care valorează în acest moment 132 de milioane de euro. Aceastea sunt doar cele mai mari, exemple pentru că s-au listat şi alte companii, mai mici, care le-au adus fondatorilor mai multe milioane de euro.

    4. Creşterea spectaculoasă a finanţărilor pentru start-up-urile din IT – Apariţia SeedBlink, o platformă de tip crowdfunding, fondată de doi foşti bancheri de la Banca Transilvania, Andrei Dudoiu şi Ionuţ Pătrăhău, a dat posibilitatea it-iştilor să obţină finanţare la început de drum şi să încerce să cucerească lumea. Ceea ce face SeedBlink încearcă să fie replicat şi de alte platforme – Ronin şi, alături de fondurile de investiţii, GapMinder şi Early Ventures, plus altele, contribuie la naşterea ecosistemului de finanţare a start-up-urilor din IT. Flow.AI., un start-up fondat de Ioan Iacob, a strâns 8,5 milioane dolari, fiind a doua cea mai mare finanţare de tip seed din Europa din acest an.

    5. Achiziţia de către Romgaz a 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră pentru 1,06 miliarde euro – O companie controlată de stat, unde managementul este numit, confirmat sau dat afară după 4 luni, a cumpărat jumătate din proiectul de gaze din Marea Neagră de la gigantul american Exxon, devenind partener cu OMV Petrom la ceea ce ar trebui să fie de câţiva ani cel mai mare proiect de exploatare de gaze din istoria României. Asta dacă partidele s-ar înţelege în aprobarea modificărilor la legea off-shore. Este cea mai mare achiziţie făcută de o companie controlată de stat vreodată. Să vedem ce vor reuşi să facă cu acest proiect.

    6. Agricultura are cel mai bun an din istorie – După 2020, un an secetos, în 2021 agricultorii, fermierii, traderii au cel mai bun an din istoria agriculturii României cu 34 milioane de tone de cereale, de 4 ori mai mult decât în 2007, când am aderat la Uniunea Europeană. Anul agricol bun a salvat creşterea economică din trimestrul III şi IV, atunci când economia a început să piardă viteză din cauza inflaţiei şi a ameninţărilor venite ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi gaze. Agricultorii calculează anul agricol în milioane de tone de cereale şi încă nu pot pune o cifră, dar estimările indică o „producţie” de aproape 30 de miliarde de euro, dacă nu chiar peste. Pe lângă volumul obţinut, agricultura a beneficiat şi de creşterea preţurilor cerealelor, ceea ce face ca cei din acest domeniu, dar nu numei ei, să aibă conturile pline. Asta dacă vă întrebaţi de unde este cererea aşa de mare de maşini străine de lux.

    7. Vânzarea operaţiunilor din Ungaria de către Digi pentru 625 milioane euro – Operatorul de telecomunicaţii RCS/Digi a fost nevoit să-şi vândă operaţiunile din Ungaria unui apropiat al premierului Viktor Orban şi astfel să iasă de pe această piaţă. Surpriza a venit când Digi a comunicat cât a fost valoarea tranzacţiei – 625 de milioane de euro, o sumă la care nu se aşteptau analiştii, foarte mare, mai ales că tot grupul Digi, listat la Bursa de la Bucureşti, are o capitalizare de aproape 800 de milioane de euro. Întrebarea este ce va face Digi cu aceşti bani.

    8. Superbet a cumpărat, cu aproape 400 de milioane de euro, un operator de pariuri din Belgia – Operatorul de pariuri Superbet, fondat la Bucureşti de Sacha Dragic, şi unde Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume este acţionar, a realizat cea mai mare achiziţie a unei companii româneşti în străinătate, preluarea celui de-al treilea operator de pariuri din Belgia, Mozart, pentru aproape 400 de milioane de euro.

    9. Cel mai mare faliment din asigurări, City Insurance – căderea celui mai mare jucător de pe piaţa de asigurări RCA, City Insurance, era lucrurl pe care îl ştiau toţi pentru că era doar o chestiune de timp. Compania a fost lăsată în viaţă, să se extindă, astfel încât paguba, estimată la 500 de milioane de euro, să fie cât mai mare. Sunt foarte multe semne de întrebare legate de cum s-a ajuns aici şi cine sunt vinovaţii, dar până acum nu prea există răspunsuri ci doar sumele care trebuie plătite. Câteva sute de milioane de euro au „plecat” din compania de asigurări de-a lungul anilor, fără ca cineva să oprească din timp acest lucru, chiar dacă toată piaţa de asigurări ştia ce se întâmplă acolo. Să sperăm că Euroins, compania care a devenit acum lider, să nu aibă aceeaşi soartă ca City Insurance.

    10. Preluarea guvernului de către monstruoasa coaliţie PNL-PSD – Acum un an PNL, care a pierdut alegerile de la finalul lui 2020, s-a aliat cu USR şi UDMR pentru a forma Guvernul Cîţu care însă nu a rezistat nici un an. După declanşarea crizei politice, la putere a venit un guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput acum un an, alianţă susţinută de către preşedintele Klaus Iohannis, deşi PSD era duşmanul politic. La Palatul Victoria a venit un general, Nicolae Ciucă, care a preluat conducerea guvernului, care are o majoritate confortabilă în Parlament, având peste 60% din voturi. Mai rămâne ca această coaliţie să înceapă să deruleze programul de finanţare PNRR de 29 de miliarde de euro care ar trebui să asigure României trecerea de la creştere economică la dezvoltare economică. Dar aici sunt multe semne de întrebare având în vedere capacitatea administrativă slabă a guvernului, a ministerelor, a administraţiei publice, de a derula proiectele cu bani europeni.

    11. Explozia preţurilor la energia electrică şi gaze, apariţia inflaţiei şi începutul de creştere a dobânzilor – La începutul lui 2021 nimeni nu se aştepta ca revenirea economiilor occidentale după COVID să antreneze o explozie a preţurilor la energie şi gaze, acest lucru fiind speculat de către pieţe şi de către Rusia, care controlează piaţa furnizării de gaze în Europa. Preţurile la gaze şi energie au crescut de 3-5 ori, iar acest lucru începe să se resimtă în businessurile şi facturile de plată. În România, guvernul a plafonat creşterea preţurilor la energie şi gaze până în aprilie 2022, când se speră că piaţa se va linişti iar preţurile vor scădea. Încă nu se ştie cine va acoperi pierderile companiilor care furnizează energie şi gaze. Această creştere a preţurilor la utilităţi a dus la reînvierea inflaţiei, care în America a atins aproape 7%, cel mai ridicat nivel din anii 1970 încoace. În Germania inflaţia a depăşit 6%, un nivel care era în anii 90. Băncile centrale îşi fac curaj să crească dobânzile şi să înăsprească politica monetară, un eveniment care se petrece şi în România. De la 1,25%, BNR a ridicat dobânda de politică monetară de două ori, de la 1,25% la 1,75% acum, dar pare prea puţin pentru nivelul la care a ajuns inflaţia în România de 7,8%. Dacă nu ar fi fost această plafonare a preţurilor la energie şi gaze, inflaţia s-ar fi dus spre 10%. Dobânzile din piaţă au început să crească, iar ROBOR, indicatorul folosit de către bănci şi companii în acordarea de credite, a ajuns la aproape 3%, fiind doar o chestiune de câteva zile până va depăşi şi acest nivel. Economişti de la JP Morgan, cea mai mare bancă americană, cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 5,5%, dacă nu chiar peste, în încercarea de a controla şi reduce inflaţia.

    12. Octombrie 2021 a fost luna cu cele mai multe decese de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace – La fiecare nou-născut, 3 români au murit în octombrie 2021, luna cu cele mai multe decese de la cel de-al doilea război mondial încoace, conform tolo.ro. În octombrie au murit 44.595 de români, dublu faţă de o lună normală, şi s-au născut numai 15.613 copii, România pierzând astfel, 29.000 de români. Demografia este un dezastru pentru România, pentru că în acest ritm vom ajunge la 12 milioane de locuitori peste 30 de ani. Iar guvernul, indiferent de numele lui şi de componenţă, nu face nimic ci, dimpotrivă, face tot posibilul să le demonstreze românilor că nu au de ce să stea aici şi să-şi crească copiii în ţară. Liderii politici sunt cei pe care îi avem şi nimeni nu are vreun plan pe termen lung ca să încetinim cât se poate trendul de prăbuşire demografică a României.

    Cam acestea au fost evenimentele care mi-au atras atenţia.