BusinessMagazin

Tag: executiv

  • A pierdut milioane de dolari pentru că nu a reuşit să-şi demonstreze inteligenţa în faţa judecătorilor

    Este vorba despre apelul într-un proces de divorţ care viza câştigarea procentului majoritar dintr-o avere de 225 de milioane de dolari. Randy Work a eşuat să convingă un juriu format dintr-un panel de trei judecători că a avut o ”contribuţie specială” în perioada în care a fost căsătorit cu soţia sa, astfel că merita să aibă o cotă mai mare din avere la despărţire decât practica clasică prin care la partaj, aceasta era împărţită în mod egal între cele două părţi, potrivit Bloomberg.

    Work şi Mandy Gray erau căsătoriţi de mai bine de 20 de ani atunci când s-au despărţit – un judecător a spus în 2015 că averea lor de mai multe milioane de dolari ar trebui să fie împărţită în mod egal fiindcă în timp ce Work lucra din greu, averea era rezultatul ”existenţei la momentul potrivit, în locul potrivit şi că era beneficiarul unei perioade de boom”, nu a strălucirii sale la nivel profesionaş.
    Judecătorii unde a făcut apel au spus că folosirea ”cuvântului genius nu era de ajutor”, iar Work a eşuat să demonstreze că decizia judecătorului anterior era greşită, scrie Bloomberg.

    ”Cuvântul <geniu> tinde să fie folosit prea des şi ar trebui să caracterizeze doar nume precum Leondardo Da Vinci, Mozart, Einstein şi alţii ca ei”, a spus judecătorul Edward Holman atunci când şi-a motivat decizia din 2015, respingând argumentele aduse de Work.
    Work ceruse 61% din activele deţinute şi a aplicat ”metodologii revoluţionare” în piaţa japoneză, în timp ce conducea birourile de acolo, generând profituri imense. ”Fără îndoială, avea un succes imens, dar nu a pus bazele Lone Star”, au spus judecătorii, citând decizia din 2015.

     

  • Cum a pierdut un executiv ”genial” o bătălie de milioane de dolari în favoarea fostei sale soţii

    Este vorba despre apelul într-un proces de divorţ care viza câştigarea procentului majoritar dintr-o avere de 225 de milioane de dolari. Randy Work a eşuat să convingă un juriu format dintr-un panel de trei judecători că a avut o ”contribuţie specială” în perioada în care a fost căsătorit cu soţia sa, astfel că merita să aibă o cotă mai mare din avere la despărţire decât practica clasică prin care la partaj, aceasta era împărţită în mod egal între cele două părţi, potrivit Bloomberg.

    Work şi Mandy Gray erau căsătoriţi de mai bine de 20 de ani atunci când s-au despărţit – un judecător a spus în 2015 că averea lor de mai multe milioane de dolari ar trebui să fie împărţită în mod egal fiindcă în timp ce Work lucra din greu, averea era rezultatul ”existenţei la momentul potrivit, în locul potrivit şi că era beneficiarul unei perioade de boom”, nu a strălucirii sale la nivel profesionaş.
    Judecătorii unde a făcut apel au spus că folosirea ”cuvântului genius nu era de ajutor”, iar Work a eşuat să demonstreze că decizia judecătorului anterior era greşită, scrie Bloomberg.

    ”Cuvântul <geniu> tinde să fie folosit prea des şi ar trebui să caracterizeze doar nume precum Leondardo Da Vinci, Mozart, Einstein şi alţii ca ei”, a spus judecătorul Edward Holman atunci când şi-a motivat decizia din 2015, respingând argumentele aduse de Work.
    Work ceruse 61% din activele deţinute şi a aplicat ”metodologii revoluţionare” în piaţa japoneză, în timp ce conducea birourile de acolo, generând profituri imense. ”Fără îndoială, avea un succes imens, dar nu a pus bazele Lone Star”, au spus judecătorii, citând decizia din 2015.

     

  • Ilya Kretov, eBay: „Exportaţi! Luaţi în serios cererea existentă în toată lumea pentru produsele româneşti!”

    Transmiterea de mesaje simple este unul dintre principiile după care se ghidează în carieră executivul Ilya Kretov şi pe care le comunică în continuare şi studenţilor săi de la RMA Business School din Moscova: „Poziţionaţi-vă bine în companie şi transmiteţi mesaje simple!”. Activitatea de lector este însă una dintre cele secundare pe care Kretov le desfăşoară; el ocupă, de câteva luni, funcţia de general manager pentru Rusia şi ţările emergente din Europa al platformei de vânzări online eBay. Din această funcţie, el coordonează şi activităţile operaţionale ale eBay pentru 120 de ţări şi teritorii.

    Ilya Kretov a început să lucreze pentru giganul american, cu venituri nete de 8,2 miliarde de euro în 2016, în funcţia de deputy general manager responsabil cu activitatea de marketing. Anterior, a dobândit o experienţă de peste zece ani în marketing şi dezvoltarea de branduri internaţionale în cadrul unor giganţi mondiali, precum Google (pentru care piaţa din Rusia este una atipică, în care competiţia locală este lider, spre deosebire de majoritatea altor ţări, în care gigantul american domină piaţa) şi Mars (pentru dezvoltarea unor branduri precum Snickers, Mars, Das etc.).

    Decizia ca Ilya Kretov să coordoneze dezvoltarea operaţiunilor companiei din peste 120 de ţări a fost luată, potrivit presei internaţionale, după sesizarea unei diferenţieri clare între piaţa din Rusia faţă de cele tradiţionale ale eBay. Dacă în SUA, de pildă, utilizatorii americani tind să se axeze pe vânzări şi achiziţii domestice, iar în Germania germanii vând produse mai ales către germani, în Rusia, vânzările făcute de companii în afara graniţelor prin eBay au crescut cu 50% anul trecut. Biroul din Moscova al companiei a devenit astfel responsabil de la începutul acestui an de replicarea acestui model în pieţele cu prezenţă redusă a market place-ului american – este o „echipă pentru jumătate de lume. Dacă te uiţi la glob, aceasta include: de la Norvegia până la Africa, inclusiv”, explică Kretov. El vrea ca şi în aceste ţări percepţia istorică faţă de eBay, a unui site de licitaţii pentru obiecte vechi, să fie schimbată: în prezent, peste 80% dintre obiectele listate pe platformă sunt noi şi peste 80% dintre acestea au preţ fix.

    Planurile lui Kretov vizează dezvoltarea acestor pieţe pe care eBay este puţin dezvoltată, prin intermediul sporirii vânzărilor din fiecare dintre acestea. „Sunt toate pieţe relativ noi, slab penetrate pentru eBay şi cu potenţial mare în majoritatea lor. Ne-am propus să aducem mai mulţi clienţi astfel. În mod cert, avem o listă scurtă şi alta lungă de ţări, este imposibil să faci managementul tuturor; România este cu siguranţă una dintre ţările care se află pe lista noastră de priorităţi din punctul de vedere al dezvoltării afacerii”, descrie Kretov planurile în ceea ce priveşte aceste pieţe. Compania şi-a început procesul de reorganizare la începutul anului, iar vizita executivului rus în România este prima în acest sens. În cadrul acesteia, Kretov spune că se va concentra pe discuţiile cu potenţialii vânzători de pe piaţa locală. „Lucrăm şi pentru câştigarea mai multor cumpărători în aceste ţări, dar scopul principal al vizitei noastre aici este să creştem şi să vedem cum să aducem mai mulţi vânzători pentru vânzările transfrontaliere (cross-border sales)”.

    În ceea ce priveşte mesajul transmis pieţei locale („Exportaţi! Luaţi în serios cererea existentă în toată lumea pentru produsele româneşti!”), Kretov îl adresează în contextul în care România se află printre primele în care eBay şi-a propus să crească numărul de vânzători. Strategia eBay este axată pe atragerea de companii mici şi mijlocii pe platforma de vânzări internaţionale. „Mă surprinde că doar 2% din întreprinderile mici şi mijlocii din România vând cross-border. În mod cert, există o oportunitate acolo, în mod cert eBay este unul dintre potenţialii jucători care pot genera o schimbare în acest sens. Vânzătorii sunt motivul principal pentru care mă aflu aici. Când lucrezi cu ei, lucrezi de cele mai multe ori cu IMM-uri, câteodată şi cu firme mari. Un marketplace precum eBay are 160 de milioane de cumpărători activi – de departe mai mulţi decât populaţia mai multor ţări la un loc”, a spus Ilya Kretov.

  • Noua eră CEZ în România

    „Poate nu este «din cărţi», dar cred în continuare că una dintre valorile de bază ar trebui să fie distracţia; eu cred că oamenii ar trebui să se bucure, ne petrecem o perioadă importantă a vieţii la muncă şi nu cred că ar trebui să fie plictisitor”, descrie, la întrebarea publicului de la Meet the CEO, una dintre valorile după care se ghidează în carieră Martin Zmelik, executivul de origine cehă care conduce grupul CEZ în România. Aceasta se leagă şi de menţinerea armoniei din interiorul companiei, mai ales în contextul în care, în domeniul pe care activează, de multe ori aceasta nu se regăseşte în afara companiei. „Suntem totuşi o corporaţie, astfel că este uşor de spus, greu de implementat. Dar am avut atât de multe provocări pe piaţă încât trebuie să limităm conflictele interne, cred că trebuie să existe o anumită armonie şi echilibru în echipă. Sunt destule provocări în afară, de ce să creezi şi unele interne; dar gândirea pozitivă este foarte importantă şi valoroasă.”

    A doua valoare pe care se bazează este dezvoltarea continuă şi constantă: „keep moving” (continuaţi să vă dezvoltaţi), dacă te opreşti din dezvoltare, rezistenţa şi calitatea muncii pe care o faci se pierd pe termen lung. „Gândeşte-te cum poţi face lucrurile mai bine ziua următoare. Discuţia nu este despre a fi cel mai bun în prezent şi să ai cele mai bune rezultate, ci este mai bine să vedem cum putem îmbunătăţi ce am realizat până acum; este, de altfel, mottoul după care se ghidează compania.” A treia valoare pe care o punctează este integritatea: „Cred că ar trebui să fii capabil să te vezi în oglindă în fiecare dimineaţă şi să îţi placă să te uiţi în ochii tăi pentru ceea ce faci, lucru care nu este uşor”.

    Martin Zmelik vorbeşte deschis audienţei de la evenimentul Meet the CEO, de altfel acesta este al doilea la care participă; executivul spune că, alături de sport, discuţiile de acest tip, cu oameni care nu fac neapărat parte din domeniul lui de activitate, îl inspiră şi reprezintă una dintre modalităţile preferate de el de petrecere a timpului liber. A precizat de la începutul evenimentului că preferă un dialog liber cu participanţii, şi nu un monolog: „în fiecare zi aici învăţ, aflu lucruri care mă inspiră”.

    Ei au acceptat provocarea, astfel că Zmelik a răspuns la toate curiozităţile auditoriului. Discursul lui dezvăluie o fire introspectivă, preocupată de autoanaliză; CEO-ul CEZ România face pauze scurte înainte de a răspunde întrebărilor diverse ce vin din partea audienţei, de la modul de funcţionare a grupului, atât în România, cât şi pe plan internaţional, până la modul în care îşi organizează agenda zilnică şi tributul plătit pentru conducerea unui business de aproximativ jumătate de miliard de euro (485 milioane de euro în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii financiare disponibile). Iar dacă la primul eveniment Meet the CEO la care a participat, în urmă cu aproximativ doi ani, spunea că este prea tânăr pentru a oferi 10 sfaturi de carieră tinerilor, la finalul acestei discuţii a simţit chiar nevoia să îl ofere pe al 11-lea: „Nu evitaţi luarea unei decizii, această situaţie vă va urmări”.

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, care la vremea aceea avea 31 de ani, decidea să accepte responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca manager al portofoliului internaţional al

    CEZ, astfel că la momentul achiziţiei din România era responsabil de punerea bazelor companiei şi de administraea a 15 pieţe şi

    50 de companii ale grupului în regiune, potrivit informaţiilor anterioare oferite Business Magazin. Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). A început „cu mânecile suflecate, cu Exceluri şi numere”. Una dintre companiile în care a lucrat anterior a trecut printr-un proces de privatizare când se afla în prag de faliment. După doi ani, compania a fost salvată şi privatizată cu succes; „la vremea aceea, să ai un astfel de proiect reprezenta foarte multă adrenalină, presupunea multă muncă”. Tot de aici a pornit şi curiozitatea sa legată de activităţile internaţionale: „Am fost preluaţi de companii internaţionale, am avut o oportunitate unică prin care să înţeleg ce activităţi generează valoare şi apoi m-am alăturat unei alte industrii”.

    În România a venit în 2010, iar parte din mandatul lui Zmelik s-a suprapus peste perioada în care CEZ a luat decizia să investească 1,1 miliarde de euro în cel mai mare proiect eolian din România şi din Europa. Comunele Fântânele şi Cogealac din Constanţa aveau să ţină titlurile ziarelor din întreaga Europa; în perioada 2009-2013, proiectele eoliene au atras mai bine de 4,5 miliarde de euro în România, fiind de departe cel mai important business care a prins avânt, la propriu şi la figurat, în anii crizei. CEZ a finalizat această investiţie în 2012, dar parcul a apucat să funcţioneze doar un an, iar povestea eoliană de succes a durat puţin pentru că, la presiunea industriei, guvernul s-a văzut forţat să reducă schema de sprijin pentru a proteja locurile de muncă. Din vara anului 2013, investiţiile au îngheţat, iar de la număratul banilor făcuţi din bătaia vântului investitorii au început să contabilizeze pierderile. În 2014, de pildă, CEZ a înregistrat o pierdere de 871,6 milioane de lei din operaţiunile locale, aproape 744 de milioane de lei venind doar din reevaluarea proiectului eolian. Deşi este discret în ceea ce priveşte rezultatele recente obţinute de grupul ceh în România, spune că 2016 „a fost unul dintre cei mai buni ai companiei în România”.

    Odată cu retragerea din marile proiecte, CEZ s-a concentrat pe activitatea de bază, pe distribuţia de energie şi pe recalibrarea costurilor. Din punct de vedere operaţional, CEZ alimentează cu energie regiunea Olteniei, respectiv 1,4 milioane de consumatori, împărţiţi în şapte judeţe. Pe segmentul distribuţiei de energie electrică, compania are o cotă de piaţă de 15-17%, iar în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cota de piaţă este de 7-8%.

    oua ediţie.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • Cum arată una dintre cele mai bogate femei din lume. Aceasta este văduva fondatorului Apple

    Laurene Powell Jobs, în vârstă de 53 de ani, este o femeie de afaceri din America, fondator şi executiv al companiei Emerson Collective şi, de asemenea, se ocupă de trustul Laurene Powell Jobs.

    Aceasta este  văduva lui Steve Jobs, co-fondatorul Apple Inc. şi se numără printre cele mai bogate femei din lume, deţinând o avere de 20 de miliarde de dolari. Publicaţia Forbes a realizat un top al celor mai bogate femei din lume, iar Liliane Bettencourt, în vârstă de 94 de ani, este cea care-l domină, cu o avere de aproape 40 de milioane de dolari.

    Citiţi mai multe şi vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Mutarea anunţată astăzi de Wizz Air

    Diederik Pen s-a alăturat companiei în ianuarie 2013 ca Chief Operations Officer şi a condus echipa de operaţiuni a companiei pentru a oferi cele mai bune servicii, cel mai mic cost şi operaţiuni de încredere pentru operator. Wizz Air continuă să înregistreze o rată de utilizare de top în industrie, peste 12 ore/zi, pentru flota sa de Airbus A320 şi A321, una dintre cele mai tinere din Europa şi cu una dintre cele mai mici rate de anulare din domeniu. Având biroul în sediul central al companiei din Budapesta şi raportând direct CEO-lui, noua poziţie face parte din conducerea executivă a companiei, iar Chief Flight Operations Officer, dar şi alţi membri ai echipei executive îi raportează direct.

    “Suntem încântaţi de promovarea lui Diederik Pen în poziţia de Vice-preşedinte Executiv şi Chief Operations Officer. În ultimii patru ani, Diederik a jucat un rol important în dezvoltarea şi creşterea cu succes a companiei. Promovarea sa reflectă importanţa unei echipe puternice pentru a oferi o creştere a capacităţii cu 20% în anul fiscal curent şi pentru a extinde operaţiunile în 28 de oraşe din 15 ţări în 2017, însă în acelaşi timp menţinând cea mai bună utilizare a aeronavelor şi siguranţa zborului. Suntem nerăbdători ca Diederik să continue să îşi aducă valoarea la contribuţia companiei din rolul lui de Vice-preşedinte Executiv şi Chief Operations Officer”, spune József Váradi, Wizz Air Chief Executive Officer.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Răsvan Radu, CEO şi preşedinte executiv al UniCredit Bank

    UniCredit Bank deţine poziţia a cincea în sistemul bancar românesc, având o cotă de piaţă de 8,1%, cu active de 30,6 miliarde de lei. Banca a raportat pentru primul semestru al acestui an un profit net consolidat de 226 de milioane de lei (50 de milioane de euro), în creştere cu 159% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

    Şeful UniCredit Bank devenea în 2000 vicepreşedinte al CEC, în 2001 vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2005 era numit, la 39 de ani, preşedinte al UniCredit România, care avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând UniCredit Ţiriac Bank.

    De formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001, Radu şi-a început cariera în banking în 1991, după un an petrecut în profesia de bază la Întreprinderea de Echipamente Periferice din Bucureşti, iar prima bancă în care a lucrat a fost BCR.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sergiu Manea, preşedinte executiv, preşedinte al comitetului executiv al BCR

    A preluat anul trecut conducerea de la Tomas Spurny, cel care în aprilie 2012 a fost adus personal de Andreas Treichl, preşedintele Erste, acţionarul majoritar al BCR, să restructureze cea mai mare bancă locală.

    Cariera şi-a început-o în 1994 la BRD la secţia Instituţii Financiare, diviza internaţională, apoi a mai trecut pe la bănci precum ING, Bank AustriaCreditanstalt sau ABN AMRO.

    În toamna lui 2005 s-a mutat la Viena în divizia pieţe internaţionale a Bank Austria, la 33 de ani fiind numit şef pe vânzările de produse fixed income şi derivative în Europa Centrală şi de Est şi Austria. După un an a avansat ca director executiv pe zona Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.

    În vara lui 2010 s-a retras la Ithuba Capital, unde a lucrat doi ani, iar apoi a fost numit vicepreşedinte executiv trezorerie în cadrul BCR.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.