BusinessMagazin

Tag: energie

  • Anunţ crucial venit din partea JPMorgan: „Lumea trebuie să se trezească la realitate în ceea ce priveşte reducerea utilizării combustibililor fosili. Acest proces poate fi măsurat doar în decenii sau chiar generaţii”

    Lumea are nevoie urgentă de o „trezire la realitate” în ceea ce priveşte trecerea de la combustibilii fosili la energia regenerabilă, a avertizat JPMorgan, afirmând că ar putea fi nevoie de „generaţii” pentru a atinge obiectivele de zero emisii nete imaginate de autorităţile occidentale, raportează FT.

    Într-un raport privind strategia energetică globală trimis clienţilor în această săptămână, banca de investiţii americană a afirmat că eforturile de reducere a utilizării cărbunelui, petrolului şi gazelor au fost întârziate de ratele mai mari ale dobânzilor, de inflaţie şi de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    „În timp ce ţinta de a ajunge la zero emisii este încă la mare distanţă, trebuie să recunoaştem realitatea că variabilele s-au schimbat”, a declarat pentru Financial Times Christyan Malek, şeful strategiei energetice globale a JPMorgan şi principalul autor al raportului. „Ratele dobânzilor sunt mult mai mari. Datoria guvernamentală este semnificativ mai mare, iar peisajul geopolitic este diferit din punct de vedere structural. Cele 3 sau 4 miliarde de dolari care vor fi necesare în fiecare an pentru susţinerea tranziţiei energetice vin într-un mediu macro complet diferit”. 

    Malek a prezis că nivelurile de investiţii necesare vor exercita presiuni asupra guvernelor pentru a reduce politicile energetice agresive. Guvernul scoţian a renunţat joi la planul său ambiţios de reducere a emisiilor de carbon cu 75% până în 2030, recunoscând că obiectivul nu poate fi atins.

    În raportul său, JPMorgan a afirmat că schimbarea sistemului energetic mondial „este un proces care ar trebui să fie măsurat în decenii sau generaţii, nu în câţiva ani”.

    Acesta a adăugat că investiţiile în energia regenerabilă „oferă în prezent randamente sub aşteptări” şi că, în urma unei potenţiale creşteri agresive a preţurilor la energie, există chiar riscul unor tulburări sociale semnificative.

  • Gabriela Cacerea, NNDKP: Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc aşa. Trebuie să discutăm mai mult despre problemele care nu sunt doar specifice României, ci perioadei pe care o traversăm

    România are biblioteci de strategii sau de memorandumuri privind inves­tiţii majore în energie, dar realitatea din teren arată de fapt că cele mai mul­te dintre acestea au rămas doar „macu­latură.“ Iar acest lucru are la bază mai mulţi factori, dar de cele mai multe ori este vizibilă lispa de corelare între idee şi paşii necesari pentru im­ple­mentarea acesteia, dar şi un obicei în a lansa proiecte fără o analiză în spa­te, a spus Gabriela Cacerea, partener în cadrul firmei de avocatură NNDKP, în intervenţia sa de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie la Bucureşti.

    „Este nevoie de o mai mare cola­borare, şi de o colaborare în sens real, între mediul de business şi autorităţi, pentru a creşte gradul de implemen­ta­re a proiectelor din toate zonele eco­no­miei, inclusiv din energie. Să transmiţi pur şi simplu propuneri către auto­rităţi şi să nu fie luate în conside­rare, nu este neapărat un dialog. În mod real, ar trebui să se discute mai mult şi problemele care nu sunt specifice României, ci perioadei pe care o trăim“, a spus Gabriela Cace­rea la ZF Power Summit 2024.

    Mai departe, această nevoie de co­re­lare, dincolo de adaptarea la tendin­ţele internaţionale, este foarte nece­sară pe plan local, acolo unde adesea sunt desincronizări între strategiile care de fapt ar trebui să lucreze îm­pre­ună. Un exemplu foarte clar este dife­renţa de abordare dintre două docu­men­te cheie pentru România, PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) şi Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisii­lor de gaze cu efect de seră, intitulată „România neutră 2050“, unde părţile direct implicate sunt aceleaşi, Minis­terul Energiei şi Ministerul Mediului. De exemplu, dincolo de creşterea pro­ducţiei de energie verde, una dintre cele mai importante direcţii de creşte­re din PNIESC este producţia de e­nergie pe bază de gaze, unde România ar trebui să ajungă la o capacitate de 4,4 GW, de la 2,9 GW în prezent. De asemenea, până în 2030, o­biectivul României este să con­struiască cen­tra­le nuclearoelec­trice folosind tehnolo­gie de tip Small Mo­dular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. Dar în timp ce PNIESC vorbeşte despre creşterea producţiei de energie pe gaz natural, România neutră în 2050 are cu totul alte obiec­tive.

    Astfel, Româ­nia îşi propune să devină neutră din punct de vedere cli­matic în 2050, ajun­gând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, com­parativ cu nivelul din 1990. Primul pas este atingerea jalonului din 2030, adică 78% reducere a emisiilor nete faţă de nivelul din 1990, scop pentru care, în cazul unor sectoare economice, este nevoie mai întâi de oprirea tendinţei de creştere a emisiilor, urmată de iniţierea şi derularea procesului de scădere a lor.

    „Cele mai importante reduceri de emisii privesc sectorul energetic, ceea ce presupune decarbonizarea accelerată a producţiei de energie electrică şi termică. Al doilea cel mai mare efort de reducere a emisiilor trebuie realizat în sectorul industriei, care include atât emisiile din domeniul industrial, cât şi pe cele din domeniul proceselor industriale şi utilizării produselor. Transportul, clădirile (sector care include atât domeniul rezidenţial, cât şi cel comercial şi al serviciilor), deşeurile şi agricultura vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă la reducerea emisiilor. Pe de altă parte, sectorul LULUCF (silvicultura – n. red.) este singurul cu absorbţii nete şi creşterea nivelului său de absorbţii e crucială pentru atingerea neutralităţii climatice în 2050, deoarece LULUCF echilibrează emisiile tuturor celorlalte sectoare.“ În energie, emisiile provin, în principal, de la centralele pe cărbune şi gaz natural. Dacă însă energia electrică nu va mai fi produsă pe bază de cărbune începând din 2027 şi nici pe bază de gaz natural începând din 2036, emisiile din acest sector vor fi reduse la zero, arată strategia României, contrar faţă de creşterea de capacitate a centralelor pe gaze din PNIESC sau faţă de declaraţiile Ministerului Energiei potrivit cărora cărbunii nu vor ieşi din funcţiune decât atunci când se va pune ceva în locul lor. Pe scurt, în timp ce PNIESC vorbeşte despre creşterea producţiei de energie pe gaz natural de la 2,9 GW de capacitate la 4,4 GW până în 2030, Strategia România neutră în 2050 are cu totul alte obiective şi prevede eliminarea producţiei de energie care are ca sursă gazul începând din 2036.

    „Cred că atunci când implementăm lucruri trebuie să avem grijă ca ele să fie corelate. Dacă facem CfD-uri şi în paralel facem o procedură pentru interconectare, ar fi bine să le şi corelăm. Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc aşa. Trebuie să gândim un pic mai mult de la început la un nivel la care să funcţioneze“, a mai spus Cacerea.

  • Consiliul Concurenţei dă undă verde tranzacţiei prin care Emma Lambda, fond de investiţii ceh controlat de miliardarul Jiří Šmejc, vrea să preia producătorul local de gaze Stratum Energy. În 2023, fondul a preluat indirect şi CEZ Vânzare

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Emma Lambda Limited, Cipru, fondul de investiţii ceh controlat de miliardarul Jiří Šmejc,  intenţionează să preia producătorul local de gaze Stratum Energy.

    Tranzactia vizează achizitia firmelor Stratum Energy România LLC SUA, împreună cu Stratum Energy Romania LLC Wilmington, Sucursala Bucureşti şi subsidiarele acesteia, respectiv Stratum Construct RO S.R.L. România şi Stratum Production Romania, LLC, SUA.

    Fondul Emma Lambda face parte din Grupul Emma, activ în sectorul energetic, al jocurilor de noroc, sectorul serviciilor medicale, farmaceutic, servicii comerciale digitale etc, în state precum Cipru, Republica Cehă, Republica Moldova, Serbia sau Ungaria.

    În România, Grupul Emma controlează o serie de companii ce desfăşoară activităţi de furnizare şi distribuţie de gaze naturale, producţie, furnizare şi distribuţie de energie electrică şi producţie de energie de surse regenerabile (eolian şi solar).

    La finele anului trecut, o companie din portofoliul Emma Capital, Premier Energy, a preluat furnizorul de energie CEZ Vânzare, care are 1,2 milioane de consumatori. Premier Energy a devenit unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate din România, în total, pe plan local fiind circa 9 milioane de consumatori. Premier Energy gestionează o reţea de 2.500 de kilometri de conducte de gaze.

    Stratum Energy România  este un producător de gaze naturale ce operează perimetrul de gaze şi ţiţei din Poduri, delimitat de concesiunea Moineşti EV-1, în judeţul Bacău. 

    Datele de pe platforma Termene.ro arată că în 2022 cifra de afaceri a Stratum Energy România a fost de 280 de milioane de lei şi compania a avut pierderi de circa 55 de milioane de lei.

    Consiliul Concurenţei a constatat că această achzitie nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

  • Cum vrea Franţa să ajungă să producă un milion de pompe de căldură pe an

    Ministrul francez al economiei şi energiei Bruno Le Maire a prezentat recent planul guvernului de revitalizare a industriei pompelor de căldură, notează Euractiv.

    Acesta are două elemente.

    Mai întâi, procesul administrativ pentru instalarea pompelor va fi simplificat.

    Mai apoi, guvernul va oferi susţinere directă producătorilor.

     

  • Teofil Mureşan, Electrogroup: Preţurile plafonate astăzi la energie s-ar putea să fie înşelătoare. Vă recomand să căutaţi oferte care sunt deja în piaţă sub preţul plafonat atât pentru consumatorii casnici, cât şi industriali pentru că sunt preţuri garantate pentru 3, 6, 12 luni

    Piaţa energiei a avut parte de anumite mişcări, dar un lucru foarte important, care trebuie menţionat este că preţurile plafonate astăzi la energie s-ar putea să fie înţelătoare pentru că sunt oferte în piaţă sub preţul plafonat, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali, care sunt garantate pentru 3, 6, 12 luni, a spus Teofil Mureşan, acţionar, Electrogroup, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

    “Au fost mişcări mari în piaţa energiei. Un lucru foarte important este că preţurile plafonate astăzi la energie s-ar putea să fie înşelătoare. Vă recomand să căutaţi oferte care sunt deja în piaţă sub preţul plafonat atât pentru consumatorii casnici, cât şi industriali şi sunt preţuri garantate pentru 3,6, 12 luni.  Ca o dovadă, ultima săptămână pe BRM, contractele la energie electrică şi gaze pe 12 luni au fost toate sub preţurile plafonate. De multe ori companiile sau chiar şi consumatorii casnici, obişnuiţi din trecut, nu caută ofertele care se potrivesc şi rămân cumva în zona în care era în trecut”, susţine Teofil Mureşan.

    Ce a mai spus Teofil Mureşan, acţionar, Electrogroup:

    ♦ Al doilea lucru pe care vreau să îl spun, în energie la fel ca şi în alte industrii, liberalizarea s-a făcut resimţită şi la bine şi la rău . Ciclurile de business cu creşteri şi cu scăderi au fost abrupte şi pe creştere, la creşterea energiei de acum 2 ani după o perioadă în care a scăzut în pandemie. Acum este o perioadă de scădere. Ar fi bine să ne uităm la aceste trenduri şi s ănu aşteptăm până când va fi din nou o creştere a preţurilor la energie.

    ♦ Sunt foarte multe proiecte de investiţii în România şi Europa, energie regenerabilă în primul rând. Odată cu scăderea preţului la energie devine o ameninţare pentru că planul de business ar putea să nu mai fie atragător pentru finanţatori. Probabil în jurul a 20-30% dintre proiecte ar putea vedea şi faza de implementare. Deşi în momentul acesta, dacă privim astăzi pentru anul acesta consumul redus ar putea fi înşelător pentru că Europa va reveni cu capacităţi de producţie. Germania, motorul economiei, o să revină odată cu celelalte ţări, iar consumul o să crească din nou. România se plasează într-o zonă în care poate oferi un preţ mic la energie şi va fi un driver, un element care va putea atrage investiţiile în zona de producţie de energie electrică, mai ales dacă aceste unităţi de producţie, fabrici, vor fi în apropierea centralelor electrice.

    ♦ Componenta de transport şi distribuţie din preţ va avea o pondere tot mai mare în preţul final pentru că vas cădea componenta energiei electrice şi plasându-te în parcurile industriale care sunt lângă centralele electrice sau în apropierea lor, preţul final va fi mai mic.

    ♦ Cifrele macro arată bine. Avem creştere economică în România. România nu a intrat în recesiune, este un semn bun. Suntem printre primele ţări din Europa ca şi creştere economică. Sunt domenii care suferă, dar din perspectiva mea şi din perspectiva faptului că preţul la energie va scădea continui să fiu optimist.

  • Poate producţia de ambalaje de carton să fie sustenabilă?

    An de an, prin parteneriatele pe care le încheiem noi, E.ON Energie România, susţinem şi contribuim la decarbonizarea industriilor şi oraşelor, tranziţia spre energia verde, durabilă şi atingerea obiectivelor Uniunii Europene. Proiectele încheiate în 2023 au însemnat implementarea a 360 CEF (centrale electrice fotovoltaice), cu o producţie generată de 85 GWh/an.

    Unul dintre proiectele cu care ne mândrim din 2023 este implementat cu THIMM, companie multinaţională prezentă în 5 ţări europene, al cărei obiect de activitate este producţia de carton şi ambalaje din carton ondulat.

    „Componenta de mediu este extrem de importantă, investiţia în energiile verzi este cea mai potrivită soluţie pentru un business construit pentru generaţiile următoare. La nivel de grup, unul din punctele Strategiei 2030, este producţia cu 0 emisii de carbon.”, afimă Vasile Sărac, Director General THIMM.

    Investiţia în sistemul fotovoltaic pentru producţia de energie electrică s-a ridicat la aproximativ 613.000 de euro şi înseamnă 931,84 KWp cu panouri montate pe acoperişul unităţii de producţie.

    Prin urmare, parteneriatul cu E.ON ajută imediat după punerea în funcţiune la:

    • reducerea costurilor cu utilităţile cu cel puţin 30%, cât acoperă CEF din necesarul de energie al companiei
    • şi reducerea emisiilor de CO2 cu aproape 254 de tone, anual.

    „Această investiţie vine cu un dublu beneficiu: economic şi sustenabil. Emisiile de CO2 într-un an de zile vor fi reduse cu 250 de tone. Reducerea consumului de energie electrică estimată va fi de 30%, dar în lunile de vară vom acoperi chiar şi 50-60% din consumul nostru din reţea.” afirmă Mihai Radu, Plant Manager THIMM.

    Ce urmează? Pentru susţinerea partenerului nostru THIMM în atingerea obiectivului „producţie 100% cu 0 emisii de carbon”, în prezent discutăm implementarea de alte soluţii integrate pentru eficienţă energetică. În plus, sistemul fotovoltaic va fi extins, odată ce THIMM finalizează construcţia unui depozit pentru produsele finite, în proximitatea unităţii de producţie.

    Fiecare parteneriat B2B al E.ON Energie România porneşte de la deschidere, transparenţă, personalizare pe nevoile de business şi soluţii la cheie care să contribuie atât la obiectivele financiare ale partenerilor noştri, cât şi a obiectivelor de mediu.

    Împărtăşirea unor valori comune transformă clasicele colaborări în poveşti de succes pe termen lung, pentru business, societate, dar şi pentru mediul în care activăm.

    Soluţia pentru independenţă energetică E.ON Photovoltaic este configurabilă integral, pentru a răspunde nevoilor indiferent de dimensiunea businessului şi aduce imediat optimizarea costurilor cu energia, iar pe termen lung contribuie la un mediu mai verde.

  • Grupul energetic CEZ, prezent în România de 19 ani, îşi schimbă de astăzi numele pe piata locală şi devine EVRYO

    Grupul energetic CEZ, prezent în România de 19 ani, îşi schimbă de astăzi numele pe piata locală şi devine EVRYO.

    Reunind companiile Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, TMK Hydroenergy Power şi EVRYO Power, Grupul EVRYO administrează şi operează cel mai mare parc eolian operaţional de pe uscat din România, produce energie verde prin sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa şi operează primul sistem plutitor de energie solară fotovoltaică din România.

    În acelaşi timp, prin compania Distribuţie Oltenia, EVRYO gestionează şi investeşte în reţeaua de distribuţie care asigură alimentarea cu energie electrică pe un sfert din teritoriul ţării, în regiunea Olteniei şi a Munteniei.

    “Suntem mândri să facem parte dintr-o industrie atât de activă şi să contribuim la evoluţia accelerată a acesteia către un viitor verde, în beneficiul tuturor oamenilor. Suntem prezenţi în România de 19 ani şi producem energie verde cu cele mai mari capacităţi de generare private din ţară. Distribuim energie într-un sfert de Românie, în regiunea Olteniei. Stăpânim forţa creatoare a tehnologiei, o forţă care schimbă acum lumea. Şi credem că, dincolo de posibilităţile infinite ale tehnologiei, cea mai importantă formă de energie este energia oamenilor.”, a declarat Ondrej Safar, CEO Grupul EVRYO.

    Procesul de dezvoltare a strategiei de brand, noua identitate şi campania de rebranding au fost realizate în colaborare cu agenţia Rogalski Damaschin, partenerul de comunicare al Grupului de 10 ani.

    „Contextul zilelor noastre este marcat de schimbări rapide, continue. Azi trăim noi înşine o schimbare. Noul nostru nume exprimă realitatea de a fi un jucător important în producţia de energie verde, cât şi misiunea noastră de a lucra în beneficiul tuturor oamenilor: colegi, comunităţi, întreaga ţară. Avem atât obiective clare de sustenabilitate şi un target de zero emisii pentru anul 2040, cât şi planuri concrete prin care acestea vor deveni realitate. Rămânem alături de oameni, de fiecare dintre ei şi continuăm toate proiectele noastre.”, a spus Angelica Barbu, Chief People and Brand Officer EVRYO.

    Compania cehă are în România peste 1,4 milioane de consumatori de energie, cel mai mare parc eolian local, 600 MW în Dobrogea, şi cel mai mare număr de prosumatori deja conectaţi la reţeaua administrată de compania care acoperă regiunea Olteniei.

     

  • România nu are absolut nicio soluţie pentru a relansa consumul de energie, dar injectează 3 mld. euro pentru a-i sprijini pe verzi să facă investiţii pe care şi le permit oricum. Ironia? Panourile solare sunt mai ieftine ca niciodată, tehnologia este matură

    ♦ Cu un consum tot mai deprimat de energie electrică, România merge pe repede înainte să îi susţină, din nou, pe producătorii de energie verde cu o schemă de sprijin pe 15 ani de zile, când foarte mulţi spun că de fapt proiectele lor se susţin oricum ♦ Guvernul a aprobat ieri schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), dar nu pune pe masă nicio soluţie pentru a stimula consumul de energie şi pentru a accelera investiţiile în stocare ♦ Ironia este că în timp ce verzii primesc iar un sprijin substanţial, tehnologia în solare este mai ieftină ca niciodată ♦ Practic, schema va avea aceeaşi durată ca a certificatelor verzi, subvenţiile cu care România şi-a hrănit primul val de regenerabile, din perioada 2009-2014 ♦ Diferenţa majoră este că atunci tehnologia costa atât de mult încât proiectele nu erau rentabile ♦ Acum tehnologia este matură, iar alte proiecte, cum este cazul stocării, SMR nuclear sau hidrogen, bat pasul pe loc în lipsa fondurilor.

    „Operaţionalizăm azi şi cea mai mare inves­tiţie pentru tranziţia energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanţată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creş­terea producţiei de energie din surse rege­nerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro şi nucleare, hidrogen. Foarte impor­tant este că finanţăm şi tehnologia pentru stocarea energiei. Finalizarea acestor inves­ti­ţii va conduce la un preţ mai mic pe termen mediu şi lung şi o producţie mai mare de energie verde“, a precizat premierul Marcel Ciolacu înainte de şedinţa de guvern de ieri. În cadrul şedinţei, a fost adoptată hotărârea de guvern care stabileşte cadrul general de funcţionare a schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD).

    Astfel, în câteva săptămâni, visul dez­vol­tatorilor de energie verde ar putea deveni realitate prin lansarea primelor licitaţii CfD, o altă schemă de sprijin pe care o pune statul la dispoziţia verzilor pentru ca aceştia să dea drumul la investiţii. Princi­pa­lul magnet pentru investitori legat de aceas­tă schemă este garantarea preţului la ener­gie pentru 15 ani. Negocierile vor începe de la 91 de euro/MWh pentru energia solară şi 93 de euro pentru energia eoliană, în con­textul în care preţul energiei spot se află pe o pantă descendentă. Un alt aspect foarte important legat de implementarea schemei este faptul că România va putea utiliza ba­nii din Fondul de Modernizare, 3 miliarde de euro, pentru a finanţa funcţionarea schemei pe timpul duratei sale de viaţă. Cu toate acestea, dacă banii nu vor ajunge, vor fi identificate alte surse, cel mai probabil facturile plătite de toţi consumatorii de energie.

    În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea unei contrapărţi. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către contraparte. În cazul de faţă, contrapartea va fi bursa de energie OPCOM.

    Potrivit unui comunicat dat ieri de Ministerul Energiei, tehnologiile eligible sunt cele care utilizează resurse eoliene onshore, resurse eoliene offshore, resurse solare fotovoltaice, resurse hidro, resurse nucleare, hidrogen, stocarea energiei. În realitate însă, licitaţiile se vor face numai pentru energie solară şi eoliană.

    „Ne dorim o primă licitaţie de succes pentru primele contracte pentru diferenţă: 1.000 MW capacităţi de producţie a energiei solare, respectiv 1.000 MW pentru energie eoliană. Toate procedurile se vor desfăşura în perioada mai-august a.c., cu semnarea contractelor – jalon în PNRR – prognozată pentru septembrie 2024. Împreună cu instituţiile abilitate, ministerul energiei va fi atent să existe proceduri pe deplin transparente şi competitive, pentru a rezulta cel mai bun preţ, proiecte solide şi o tranziţie verde accelerată a României“, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei. Potrivit acestuia, „în cazul epuizării prognozate sau efective a resurselor financiare alocate din Fondul de modernizare, Ministerul Energiei va identifica modalităţi de acoperire al deficitului CfD si va notifica Comisiei orice modificare a ajutorului existent.“

    Tranziţia verde a sectorului de producere de energie din România are loc în contextual în care oricum România are 70% din producţia de electricitate din surse lipsite de emisii de CO2.

    A doua licitaţie în cadrul CfD-urilor este programată pentru anul viitor, alţi 3.000 MW în energie solară şi eoliană urmând să fie scoşi la licitaţie.

    Aprobarea acestei noi scheme de sprijin pentru energia verde, după cea prin certificate verzi care încă se aplică, vine în contextul în care numeroşi investitori din domeniul energiei regenerabile au spus chiar ei că proiectele se susţin şi singure. Totodată, pe zona de energie solară, tehnologia nu a fost niciodată mai ieftină. De exemplu, în 2023, panourile solare chinezeşti, esenţiale pentru tranziţia energetică europeană, s-au ieftinit cu 42%, până la 0,15$/watt, nivel la care concurenţii europeni sau cei din State pot să tragă obloanele. Dar cea mai serioasă problemă este cea legată de evoluţia consumului la energie, care este în scădere constantă. Această scădere a consumului, dublată de lipsa investiţiilor în unităţi de stocare a energiei face foarte dificilă gestionarea energiei verzi, iar acest lucru se vede în piaţa de echilibrare. Pentru aceste aspecte însă, guvernul întârzie să pună pe masă soluţii concrete. Între timp, doar de la începutul acestui an au fost emise avize de conectare la reţea pentru 6.600 de proiecte de energie verde.

  • Ucraina creşte importurile de electricitate după atacurile Rusiei şi pierde capacităţi de producţie

    Ucraina a crescut puternic importurile de electricitate şi a oprit duminică exporturile după o serie de atacuri ale Rusiei asupra sistemului său energetic, în ultimele zile, în care principalul producător de energie, DTEK, a pierdut 50% din capacitatea sa, a arătat Ministerul Energiei de la Kiev.

    Instalaţiile de generare şi de transport au fost atacate vineri de Rusia, provocând pene de curent semnificative în multe regiuni din Ucraina.

    Instalaţii energetice din trei regiuni ucrainene au fost, de asemenea, atacate şi duminică dimineaţă.

    “Pierderile din atacul de vineri au fost deja evaluate, iar grupul DTEK a pierdut 50% din capacitatea sa de generare”, a declarat şeful firmei de distribuţie Yasno, Sergei Kovalenko, potrivit Reuters.

    Acesta nu a oferit mai multe detalii. DTEK, cea mai mare companie privată de producere a energiei electrice din Ucraina, nu a comentat aceste informaţii.

    Kovalenko a declarat că ruşii au atacat două părţi ale sistemului energetic – generarea şi distribuţia -, lovind atât centrale termice, cât şi hidroelectrice. “Inamicul a lovit puternic la nodurile de reţea şi la transformatoare”, a spus el.

     

  • Gerke Witteveen, NN Pensii: Ne dorim mai multă diversitate în rândul companiilor listate. Băncile şi energia cântăresc mult pe piaţa de capital şi ar fi bine dacă ar intra şi alfel de companii

    Investitorii instituţionali au nevoie de mai multă diversitate pe piaţa de capital pentru a miza pe diversificare, în contextul în care bursa locală este dominată de jucători din energie şi din sectorul bancar în prezent, a explicat Gerke Witteveen, CEO NN Pensii, în cadrul ZF Capital Market Summit, 3rd edition.

    „Ne dorim de la piaţa românească un set mai diversificat de companii listate, inclusiv sectorial. Dacă te uiţi la cât cântăresc băncile şi energia în piaţa actuală de capital ar fi foarte bine dacă ar intra şi altfel de companii pe piaţă”.

    Pentru ca piaţa românească să rămână atractivă pentru investitorii instituţionali diversificarea este un element important.

    „Credem în continuare că România este un loc bun pentru a investi, dar ne uităm şi peste graniţă. Pentru ca piaţa românească să fie atractivă pentru noi trebuie să fie suficientă diversificare, suficient volum şi dacă ai diversitate şi volum, lichiditatea nu va fi o problemă”.

    Ce a mai declarat în cadrul ZF Capital Market Summit, 3rd edition:

    • Cred că în acest moment fondurile de pensii nu sunt prea mari pentru piaţa locală. Putem face proiectţii pe 3-5-10 ani în viitor şi ştim că sub legislaţia actuală fondurile de pensii vor continua să crească, iar acei bani trebuie investiţi profitabil. Deci dezvoltarea pieţei trebuie să ţină pasul cu ritmul nostru de creştere. Sub legislaţia actuală încă avem spaţiu să investim în dierite sintrumente, dar în viitor ar putea fi momente în care fondurile individuale de pensii ar putea devide să investească mai mult în pieţe europene.
    • Acum mai mult de 90% din fonduri sunt investite în România, dar dacă piaţa nu se dezvoltă destul de repede la un moment dat banii se duc în altă parte. Nu e o chestiune de aici şi acum, ci de viitor.
    • O piaţă financiară bună şi funcţională este una diversificată. Nu este doar despre sumă, ci mai mult depsre ce vine pe piaţă. Dacă e să comparăm creşterea freefloat-ului la Hidro versus o companie nouă ca eMAG care să vină pe bursă, vorbim de o propoziţie complet diferită pentru orice investitor. Pentru că vrei să poţi diversifica şi dacă vorbeşti despre creşterea freefloat-ului pe companii existente practic pescuieşti în acelaşi lac şi la un moment dat lacul e gol şi nu mai e peşte acolo şi îţi trebuie alt lac cu alt peşte.
    • Cred că trecem prin diferite etape în dezvoltarea pieţei de capital. Roma nu a fost construită într-o zi.
    • Cred că acum suntem într-o etapă în care fondurile de pensii au fost un susţinător foarte bun al pieţei de capital, au putut să faciliteze lucruri precum IPO-ul Hidroelectrica. Cred că acum mergem în etapa următoare, unde sunt mulţi antreprenori, multe companii care crescut. Ei trebuie să înceapă să vadă pieţele financiare, piaţa de capital, ca o sursă de finanţare pentru a-şi atinge potenţialul de creştere.