Tag: dolar

  • Dolarul a atins un nou record, iar referinţa BNR pentru euro este sub cotaţia din piaţă

    Cursul pentru dolar a atins vineri al treilea maxim consecutiv, ca urmare a deprecierii semnificative a monedei unice în faţa dolarului pe pieţele internaţionale, în contextul temerilor privind sectorul bancar spaniol şi creşterii costurilor de finanţare plătite de Spania spre niveluri percepute drept nesustenabile, precum şi îngrijorările ieşirii Greciei din zona euro.

    În sesiunea precedentă, cursul pentru dolar s-a plasat la 3,5939 unităţi, iar pentru euro la 4,4652 unităţi.

    Totodată, pentru francul elveţian, rata de schimb a crescut vineri cu 0,2 bani, de la 3,7159 lei/franc la 3,7179 lei/franc.

    Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    În debut, euro era cotat la 4,4790 – 4,4810 lei, peste nivelul de la finalul sesiunii locale de joi, când băncile schimbau euro la 4,4730 – 4,4750 lei. Potrivit dealerilor, cursul a continuat să urce însă după închiderea pieţei de la Bucureşti şi a atins 4,49 lei/euro pe pieţele externe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Euro, în creştere puternică faţă de dolar, datorită sondajelor privind alegerile din Grecia

    Euro a crescut cu 0,6% faţă de dolar, la 1,2588 dolari/euro.

    Vineri, moneda a atins cel mai redus nivel din iulie 2010 după ce preşedintele Cataloniei, cea mai bogată regiune autonomă a Spaniei, a declarat că nu are prea multe variante de refinanţare a datoriilor care ajung la scadenţă în acest an, în valoare de peste 13 miliarde euro.

    Moneda unică europeană a fost sub presiune după alegerile din Grecia din 6 mai, în urma cărora forţele politice nu au reuşit să stabilească o coaliţie de guvernare. Câştigătorii de facto ai scrutinului din 6 mai au fost partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul de finanţare externă cu UE şi FMI, astfel că temerile privind falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro s-au amplificat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a urcat puternic faţă de dolar, după ce Bundestagul a ratificat acordul pentru Grecia

    Cancelarul german Angela Merkel a bifat luni noapte o victorie importantă în parlament, legislativul ratificând cu majoritate largă cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, de 130 miliarde euro.

    Pachetul a fost aprobat cu 496 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri, toţi cei 591 de membri ai Bundestagului fiind prezenţi la sesiunea specială dedicată acestui vot.

    Numărul foarte ridicat de voturi pentru se datorează în principal social-democraţilor şi “verzilor” din opoziţie, care au optat în bloc în favoarea acordului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro scade sub 1,28 dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni

    La 14:07 GMT (16:07 ora României), euro se tranzacţiona la 1,2797 dolari, cel mai scăzut nivel din 13 septembrie 2010. În raport cu yenul, euro s-a depreciat până la 98,84 yeni, nivel înregistrat ultima dată în decembrie 2000. “Temerile legate de datoriile suverane din Europa nu sunt niciodată departe, iar azi (joi, n.r.), piaţa valutară a fost influenţată de vânzarea de obligaţiuni a Franţei”, a declarat Kathleen Brooks, analist la UK-Forex.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Speculatorii au pariat 19 mld. dolari pe scăderea euro, sumă record pentru ultimii cinci ani

    Suma, care reprezintă diferenţa dintre contractele care mizează pe o viitoare depreciere şi cele care mizează pe o apreciere a euro în perioada 7-13 decembrie, este mai mare cu 18% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones. Numărul contractelor care mizează pe o depreciere este mai mare cu 116.457 decât al celor care au în vedere o creştere de valoare a monedei europene.

    “Investitorii cred că valoarea euro ar trebui să scadă”, a declarat Shaun Osborne de la TD Securities din Toronto. Firma lui de brokeraj prevede că euro va atinge 1,22 dolari până la jumătatea lui 2012, mult sub nivelul de 1,30 dolari din aceste zile.

    În schimb, investitorii s-au arătat mult mai optimişti în privinţa perspectivelor dolarului, valoarea contractelor care pariază pe o apreciere fiind mai mare cu 15,9 miliarde de dolari decât a celor care anticipează o pierdere de valoare a monedei americane. Suma este mai mare cu 11% faţă de cea consemnată în săptămâna precedentă.

    Speculatorii au mizat şi pe o depreciere a francului elveţian, însă suma netă a contractelor respective a scăzut cu 8% faţă de săptămâna anterioară, la 1,4 miliarde de dolari, însemnând 10.481 contracte.

    Pariurile pe o scădere a yenului le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele vizând o creştere a monedei nipone, dar suma este cu 8% mai mică decât cu o săptămână în urmă, reprezentând 35.600 de contracte.

    Anticipaţiile speculatorilor merg, de asemenea, spre o scădere a dolarului canadian şi o creştere a dolarului australian şi a celui neozeelandez.

    Marele pariu negativ al ultimei săptămâni pentru care CFTC a primit datele este însă lira sterlină, cu un total net de 1,3 miliarde de dolari în contracte short, sumă mai mică totuşi cu 10% decât în perioada 30 noiembrie – 6 decembrie.

  • Sfaturi pentru cine are bani de investit

    O apariţie bonomă şi lipsită de orice morgă de finanţist, Mikio Kumada a venit de la Singapore la Bucureşti în cadrul unui turneu european de căteva săptămâni, ca să susţină în calitate de consilier de investiţii activitatea LGT Bank, instituţia grupului financiar LGT specializată în private banking. Greco-japonez de origine, licenţiat la Viena în ştiinţe politice şi studii japoneze, fost reporter la Bloomberg, apoi director în cadrul Egnatia Securities din Atena, Kumada lucrează pentru LGT din 2002, unde primii cinci ani i-a petrecut ca senior market strategist la LGT Bank, iar următorii trei ca senior market analyst la LGT Capital Management. Grupul financiar, deţinut de casa princiară de Liechtenstein, are birouri în 13 ţări din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu şi administrează active de aproape 74 mld. euro, profitul la jumătatea anului curent fiind de aproape 70 mld. euro.

    Între clienţii LGT Capital Management, divizia de management a activelor, cel mai mare client e chiar LGT Bank, la care se adaugă clienţi instituţionali, de la alte bănci la fonduri de pensii, alţi administratori de active, asigurători “şi sperăm să avem şi fonduri suverane de investiţii”. În private banking, unul dintre segmentele cu creştere mare este cel al clienţilor cu averi noi, îndeosebi din Asia, dar şi din Rusia ori Estul Europei, printre aceştia fiind şi clienţi din România, unde grupul LGT operează prin biroul de la Viena. Ce sfaturi le-ar da Kumada? “Poate eventualilor noi clienţi din România le-aş putea părea prea sceptic, dar cred că e important de transmis mesajul că e bine să-ţi asumi riscuri – asta faci oricum ca antreprenor, şi mulţi clienţii est-europeni sunt antreprenori – dar e bine ca o parte dintre active să-ţi fie administrate conservator, cu ideea de a lăsa ceva pentru familie şi generaţiile viitoare.”

    Dintre clienţii de private banking din pieţele emergente, “les nouveaux riches” sunt mult mai înclinaţi spre risc, urmărind profit mare şi rapid, ceea ce e o consecinţă a faptului că şi-au acumulat banii repede, cu preţul asumării inclusiv a unor riscuri politice, iar mentalitatea lor de a juca dur se transpune mai departe în comportamentul investitorilor şi al pieţelor. “Desigur, e decizia lor cum şi unde investesc. Dar dacă eu aş fi consilier de investiţii al unui astfel de client, i-aş recomanda ca măcar o parte din avere să fie plasată în active sigure”, spune Kumada.

    Explicaţia apelului la prudenţă e că, în opinia lui, “suntem într-o situaţie globală unde toate ţările industrializate din G7, SUA, Europa de Vest, Japonia au problema structurală a supraîndatorării, a supraexpunerii, care declanşează acum o perioadă cu caracteristici opuse, de reducere a expunerilor, nu numai la nivelul guvernelor, dar şi la nivelul sectorului privat şi al consumatorilor. Această perioadă nu e bună pentru creşterea economică”. Există mai multă creştere acum în economiile emergente decât în cele dezvoltate, şi mai ales în economiile mari emergente – China, Rusia, Brazilia. Dar unele dintre ele (China) au şi ele deja probleme – nu de ordin structural, ci de ordin ciclic, pentru că, spre a contracara criza din 2008, au stimulat masiv economia şi acum încă mai au marjă s-o facă, dar nu atât de mult ca atunci, spune analistul. Pe de altă parte, Europa şi SUA nu prea mai au spaţiu fiscal de manevră, ci doar spaţiu monetar, însă problema e că stimulentele monetare au loc tocmai într-un moment când băncile îşi reduc expunerile peste tot. “Or, în aceste condiţii, toată lumea trebuie să treacă printr-o fază de restructurare şi creştere a economisirii, care va compune un mediu economic dificil.”

    În ce priveşte o “aterizare dură” a economiei chineze, dată ca iminentă de ani buni de o mulţime de analişti, Mikio Kumada se arată sceptic. “Nu credem că China va avea un <hard landing>, pentru că dacă sectorul privat sau piaţa imobiliară sunt un pic supraîncălzite, statul are încă spaţiul fiscal să limiteze aceasta”. Problema e că dacă statul trebuie să intervină spre a echilibra o criză a creditării sau a pieţei imobiliare, atunci China va intra şi ea în jocul supraîndatorării, însă şanse pentru un <soft landing> există şi se vor materializa într-o creştere economică ceva mai scăzută decât până acum, în jur de 7-8%, în timp ce ţările dezvoltate vor avea creşteri mult mai mici. “O creştere foarte rapidă nu mai poate veni acum de nicăieri, iar această criză trebuie folosită pentru a face ajustări în economie menite să asigure în viitor o rată mai sustenabilă de creştere.”

    Cel mai important factor apt să influenţeze viitorul climatului economic şi de investiţii la nivel global ţine de deciziile pe care le vor lua liderii politici europeni în următoarele săptămâni şi luni pentru depăşirea impasului datoriilor. În ipoteza că se va ieşi cu bine din această perioadă, efectul pozitiv va fi ieşirea din epoca afacerilor nesustenabile de până acum, caracterizate de creştere pe credit, suprafinanciarizare, volatilitate prea mare şi lipsă a reglementărilor. “Mai bine o creştere mai redusă, dar din care poţi extrage valoare într-un mod mai echilibrat, deşi pe un termen mai lung”, afirmă Mikio Kumada, care pariază pe economiile emergente, ca având prima şansă de relansare în epoca post-criză.

    În Europa, analistul se declară un adept al implicării Băncii Centrale Europene, dar nu sub forma transformării ei într-o simplă tiparniţă de bani care să preia imediat toate riscurile (iar soluţia tiparniţei nu funcţionează de una singură, aşa cum a dovedit-o prăbuşirea din august a pieţelor, când Rezerva Federală lansase programul de relaxare cantitativă, dar în Congresul SUA era ceartă “ca într-o republică bananieră”), ci sub forma presiunii asupra autorităţilor europene de a face reformele instituţionale şi fiscale necesare. Singurul caz în care o intervenţie rapidă a BCE ar fi necesară ar fi dacă scenariul dominant ar deveni cel de recesiune şi deflaţie, pentru că misiunea BCE prin statut este de a apăra stabilitatea preţurilor. “Dar acum nu suntem (încă) într-un asemenea punct; economia este ameninţată de recesiune, dar e încă pe creştere.”

    Pe termen mai lung însă, cu o bază de reforme făcută şi cu nişte autorităţi de reglementare puternice, poate vom crea şi nişte pieţe în care “investitorii să se comporte ca nişte investitori în loc de traderi”, dar asta sună ca şi cum ai crea un “om nou”, cum a încercat Ceauşescu, glumeşte Kumada. Teoretic e posibil, însă practic e nevoie de câţiva ani buni şi de eforturi mari, din partea unor lideri foarte puternici, pentru că reglementarea pieţelor întâmpină o opoziţie solidă din partea lobby-ului financiar. Aşa cum o dovedesc însă iniţiativele unui Paul Volcker în SUA, este posibilă promovarea unor reforme care să accelereze reglementarea pieţei CDS-urilor şi a produselor derivate sau separarea activităţii de bancă de investiţii de cea de bancă comercială şi, mai departe, să coordoneze această reformă cu autorităţile europene.

  • Speculatorii care mizează pe aprecierea dolarului au pariat cu 13,7 mld. USD mai mult decât cei ce aşteaptă o depreciere

    Suma este mai mare cu 3% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones.

    În contractele pe yeni, sumele investite de cei care iau în calcul aprecierea monedei nipone le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele mobilizate de investitorii care anticipează o scădere.

    Pariurile pe o viitoare cădere a monedei europene au scăzut cu 9% faţă de săptămâna anterioară, însă valoarea lor continuă să rămână mai mare cu 12,6 miliarde de euro (corespunzătoare unui număr de 73.795 de contracte) decât a celor care reprezintă poziţii “long”, deschise de investitorii convinşi că euro se va aprecia.

    Speculatorii s-au arătat tot cu 9% mai puţin pesimişti în privinţa lirei sterline, dar există în continuare un plus net de 6,1 miliarde de dolari reprezentând poziţii “short” deschise pe moneda britanică.

    În privinţa francului elveţian, investitorii cu poziţii “long” i-au depăşit doar cu 1,8 milioane de dolari (13 contracte) pe cei ce aşteaptă o pierdere de valoare a monedei. Explicaţia constă în poziţia fermă a Băncii Naţionale a Elveţiei în apărarea plafonului de curs al francului, după excesele speculative din lunile precedente, care au dus la aprecierea necontrolată a monedei.

  • Euro a scăzut la minimul ultimelor opt luni şi jumătate faţă de dolar

    Analiştii anticipează că presiunile asupra euro vor continua, din cauza divergenţelor dintre liderii europeni referitoare la soluţiile de ieşire din criză şi a riscurilor pentru economiile mari din zona euro şi sectorul financiar. La ora transmiterii ştirii, euro era în scădere cu 1%, la 1,32535 dolari pe unitate, pe platforma de tranzacţii alternative EBS, după ce a scăzut la 1,32372 dolari pe unitate, cel mai redus nivel de la jumătatea lui ianuarie. Faţă de moneda japoneză, considerată sigură, euro s-a depreciat cu 0,9%, la 102,205 yeni. Dolarul s-a apreciat faţă de majoritatea valutelor importante, cu excepţia yenului. Moneda americană a urcat cu 1% faţă de francul elveţian, la 0,91823 franci pe unitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a scăzut la minimul ultimelor şase luni faţă de dolar

    La ora 07:37 a.m., euro era tranzacţionat la New York în scădere cu 0,5%, la 1,3812 dolari pe unitate, după ce a coborât la 1,3789 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după 11 martie. Moneda unică s-a depreciat cu 2,8% în această săptămână, acesta fiind cel mai amplu declin după săptămâna încheiată pe 6 mai. Euro a scăzut vineri faţă de 12 din 16 valute importante analizate de Bloomberg, în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor germane a atins un minim record, iar dobânzile obligaţiunilor elene un maxim istoric. BCE a menţinut joi dobânda cheie la nivelul de 1,5% şi a redus estimările de creştere economică pentru acest an şi 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce restricţii va introduce BNR pentru limitarea creditelor în valută către populaţie

    Proiectul are în vedere definirea creditului de consum şi a celui pentru investiţii imobiliare, astfel încât să se asigure intrarea sub un regim restrictiv a acordării de credite garantate cu ipotecă imobiliară, dar care prin destinaţie sunt în fapt credite de consum.

    Va fi menţinut, de principiu, regimul actual în ceea ce priveşte accesul populaţiei la creditele cu destinaţie imobiliară şi garanţie ipotecară, respectiv stabilirea gradului maxim de îndatorare pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor solicitantului de credit.

    În plus faţă de regimul actual vor fi introduse însă niveluri maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea garanţiei, diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare. Valoarea unui astfel de credit nu poate depăşi 85% din valoarea imobilului pentru cumpărarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ, în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute. Aceste limite nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

    Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani şi doar cu condiţia prezentării de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea creditului. Pot face excepţie de la obligaţia de garantare facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale băncii.

    Banca analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% nivelul aferent anului anterior. La acordarea creditului, banca trebuie să se asigure că din documentele si informaţiile prezentate de client rezultă că pe întreaga perioadă de acordare a creditului, gradul total de îndatorare a solicitantului se încadrează în nivelul maxim admis.

    Banca va utiliza valori efective pentru elementele pe care se fundamentează nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare: pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD; în cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF; pentru şocul pe rata dobânzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit – 6%. Pentru creditorii care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR se introduce restricţia cantitativă a creditului de consum în valută acordat debitorilor neprotejaţi la riscul valutar (nivel maxim de îndatorare maxim – 10%).

    Excepţie de la noile reglementări fac creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii, începând de la aplicarea măsurilor de limitare a creditării.

    Creditele acordate exclusiv în scopul rambursării creditelor aflate în sold sunt exceptate de la prevederile privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

    Sucursalele instituţiilor de credit din statele membre UE vor fi incluse în aria de aplicare a reglementării privind creditarea populaţiei.

    Proiectul de Regulament va rămâne deschis dezbaterii publice până la 20 septembrie.

    MERSUL CREDITELOR PENTRU POPULAŢIE

    În perioada ianuarie-iulie, valoarea creditelor restante în lei a crescut cu 51,13%, iar valoarea creditelor în valută la care existau întârzieri la plată de minim o zi a crescut cu 81,2%.

    În sondajul din mai privind creditarea, efectuat în rândul băncilor, BNR constată că majoritatea acestora au semnalat o creştere a cererii populaţiei pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe şi terenuri. Populaţia a solicitat deopotrivă credite de consum garantate cu ipoteci şi carduri de credit în această perioadă. Pentru trimestrul al doilea, băncile anticipau continuarea tendinţei de majorare a creşterii, în special în segmentul creditelor de consum garantate cu ipoteci.

    Variaţia cererii de credite (procent net):

    Valorile pozitive ale procentului net din grafic indică o creştere a cererii de credite. Sursa: BNR.