Defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde lei, din care 47,7 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal.
Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 52 miliarde de lei..
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noul buget, rectificat, de venituri şi cheltuieli al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), aferent activităţii de privatizare pe acest an, a fost aprobat, miercuri, de Guvern şi indică venituri totale estimate de 1,84 miliarde lei şi cheltuieli totale de 1,87 miliarde lei.
Pentru acest an, OPSPI prognoza venituri totale de 3,1 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei din privatizare, iar restul din dividende. Bugetul rectificat indică acum venituri totale de 1,84 miliarde lei, din care doar 448,8 milioane lei din privatizare.
În luna iulie, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va fi reorganizat prin divizare parţială şi transmiterea către Departamentul pentru Energie a unei “fracţii” din patrimoniul Oficiului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
PREMIERUL VICTOR PONTA A RELUAT IDEEA EX-MINISTRULUI RELU FENECHIU DE A INTRODUCE O TAXĂ PE PREŢUL BENZINEI ŞI AL MOTORINEI, SPRE A FACE ROST DE BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Calculul tuturor accizelor se va schimba la anul, în aşa fel încât cursul de schimb luat ca reper să nu mai fie cel de la 1 octombrie.
În acelaşi timp, ar urma să se mărească baza de impunere, astfel încât firmele şi particularii să plătească impozit pe parcări şi pe piscine şi probabil vor fi eliminate şi o serie de exceptări din codul fiscal, singura certitudine în acest moment fiind, conform ministrului Liviu Voinea, că „nu vom impozita nici nevasta, nici amanta„.
Cea mai şocantă ipoteză luată în discuţie în USL a fost majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22%, în paralel cu o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ipoteza a fost deocamdată respinsă cu succes de PNL, dar îşi va păstra în perioada următoare funcţia clară de sperietoare pentru opinia publică, astfel încât orice alte măsuri de majorare a fiscalităţii să pară de acum benigne. Ideea nu e nouă şi nu e specifică gândirii USL: în 2010, în plină recesiune, FMI a propus majorarea cotei unice la 20%, însă guvernul Boc a preferat tăierea salariilor şi a pensiilor, iar anul trecut, acelaşi FMI s-a opus atât reducerii CAS, cât şi planului USL de reintroducere a impozitului progresiv cu cote de 8-10-16%.
REAPARIŢIA IDEII DE MAJORARE A COTEI UNICE ACUM, când economia nu mai e în recesiune (toate prognozele actuale vorbesc de o creştere de peste 2% anul acesta şi în 2014), a venit însă ca o surpriză totală în raport cu certitudinea că, după ce din 2009 până în 2011 am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de cca 8% din PIB la cca 3%, România a cam terminat cu austeritatea şi a venit în sfârşit momentul să reducă taxele ca să stimuleze economia. Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România, a catalogat-o drept a doua cea mai importantă ştire a anului, după includerea României în indicele JP Morgan al pieţelor emergente, tocmai din cauza factorului surpriză.
„Atât politicienii, cât şi FMI au prezentat România ca pe o poveste de succes în privinţa ajustării fiscale„, arată Muscalu; după tăierea TVA la pâine ar fi urmat în 2014 o nouă tăiere de TVA la carne şi o scădere a CAS, iar în iunie, la întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel, premierul Ponta i-a spus că nivelul de 16% al cotei unice va fi păstrat pe durata mandatului său. În plus, nici înca-sările la buget nu păreau chiar aşa de rele, ţinând cont că pe primele opt luni, veniturile erau de 21,2% din PIB, faţă de 21,4% în acelaşi interval din 2012, deşi cam departe de planul Guvernului de a atrage pe tot anul venituri de 33,4% din PIB.
“Ţinta de deficit va fi de 2,2% în termeni cash anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât anticipasem în luna iulie. Principalul motiv pentru acest deficit uşor mai mare pentru anul viitor este angajamentul puternic de a accelera atragerea fondurilor europene, ceea ce înseamnă că trebuie să creăm mai mult spaţiu pentru cheltuielile de co-finanţare necesare şi noua ţintă de deficit acomodează acest imperativ”, a declarat marţi şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de prezentare a rezultatelor vizitei în România.
Ea a arătat că, pentru a se încadra în ţinta de deficit, Guvernul trebuie să ia măsuri în mai multe domenii, respecitv cheltuielile cu fondurile europene, dar şi alte majorări de cheltuieli, precum alinierea salariilor din sectorul public la nivelurile prevăzute în anumite hotărâri judecătoreşti, a doua parte a majorării venitului minim garantat, dar şi o creştere a pensiilor şi salariilor în 2014.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul a precizat că s-a prevăzut în datele de construcţie a bugetului ca investiţile să depăşească 6% din PIB pentru a da posibilitatea să continue creşterea economică.
Scenariu iniţial al FMI prevedea o creştere economică de 2,1%, în condiţiile unui deficit bugetar de 2% din PIB, au declarat anterior surse pentru MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.
Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.
Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Rezultatul net ar fi un plus de venituri la buget de 8,5 mld. lei. Ideea, iniţial avansată în USL ca o variantă de lucru de premierul Victor Ponta cu scopul de a găsi bani pentru majorarea în 2014 a salariilor şi a pensiilor, pentru cofinanţarea fondurilor europene şi pentru scăderea promisă a CAS, a fost întâmpinată cu refuz de PNL, spre iritarea premierului, care i-a cerut ministrului de finanţe liberal, Daniel Chiţoiu, să vină cu alte variante de creştere a încasărilor dacă liberalii vor scăderea fiscalităţii.
Analiştii financiari au început deja de câteva săptămâni să avertizeze că în condiţiile nerealizării veniturilor, în special din cauza ponderii mari a economiei subterane şi a scăderii investiţiilor capabile să crească absorbţia fondurilor europene, va fi greu ca statul să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 2,3% din PIB asumată cu FMI, mai ales că pârghia tradiţională folosită până acum pentru încadrarea în ţintă – reducerea continuă a investiţiilor – şi-a atins deja limitele. Guvernul urmează să facă în această săptămână a doua rectificare de buget din acest an, cu o reducere a cheltuielilor, întrucât încasările de până acum sunt mai mici cu cca 3,8 mld. lei.
Majorarea cotei unice ar putea fi evitată dacă FMI şi CE vor accepta pentru 2014 un deficit bugetar mai mare pe seama excluderii de la calculul deficitului a sumelor alocate de stat pentru cofinanţarea programelor cu fonduri UE. Comisia Europeană discută în prezent posibilitatea de a permite această măsură pentru statele care întâmpină dificultăţi în relansarea economiei din cauza cerinţei de încadrare în pragul general de deficit de cel mult 3% din PIB. Pentru anul în curs, estimarea oficială de creştere economică este de 2,2%.
Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.
Cu toate acestea, autorităţile au un program de bază pentru anul viitor care nu prespune majorări de taxe, dacă va fi acceptată de Comisia Europeană o rectificare bugetară pe ultimul trimestru ce încorporează o creştere economică de 2,2% pe acest an şi de aplicarea clauzei de investiţii pentru 2014. Comisia Europeană discută în prezent introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate investiţiilor de cofinanţare a programelor susţinute din fonduri UE pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.
Cu toate acestea, autorităţile au un program de bază pentru anul viitor care nu prespune majorări de taxe, dacă va fi acceptată de Comisia Europeană o rectificare bugetară pe ultimul trimestru ce încorporează o creştere economică de 2,2% pe acest an şi de aplicarea clauzei de investiţii pentru 2014. Comisia Europeană discută în prezent introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate investiţiilor de cofinanţare a programelor susţinute din fonduri UE pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro