BusinessMagazin

Tag: credite

  • Ţara din UE în care dobânzile la credite ajung şi la 800%. Decizia luată de Guvern

    Autorităţile daneze au decis să intervină şi să plafoneze dobânzile la creditele de consum, după ce dobânzile anuale percepute de unii furnizori de credite au urcat până la 800%, transmite Bloomberg.

    Guvernul de la Copenhaga şi o largă coaliţie de partide în Parlament au căzut de acord să impună un plafon de 35%, a anunţat ministrul pentru Industrie şi Afaceri, Simon Kollerup. Măsura este una ţintită pe produsele financiare catalogate drept “credite rapide”.

    Plafonarea reflectă înmulţirea semnalelor de alarmă cu privire la aceste credite rapide, care au devenit mai populare după ce instituţiile tradiţionale de credit au înăsprit accesul la creditare.

    Autoritatea de supraveghere financiară din Danemarca a reamintit joi tuturor instituţiilor de credit că nu ar trebui să acorde împrumuturi debitorilor care nu îşi permit să le ramburseze şi de asemenea să îşi revizuiască procedurile prin care stabilesc solvabilitatea debitorilor.
    “Avem acum o problemă serioasă cu aceste credite rapide, care blochează în special tineri şi cetăţeni vulnerabili cu datorii care nu pot fi gestionate”, a spus Simon Kollerup, potrivit Agerpres.

    Prin această măsură Danemarca se alătură altor state scandinave care au decis să pună presiuni asupra companiilor care percep dobânzi mari, pe fondul creşterii îngrijorărilor cu privire la gradul excesiv de îndatorare al gospodăriilor, scrie incont.ro

  • IRCC, noul indice de referinţă introdus din 2019 pentru creditele retail în lei, în locul ROBOR

    Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

    Creditele retail în lei cu dobândă variabilă contractate până în primăvara acestui an au rămas legate de ROBOR. Indicele ROBOR la trei luni a rămas în acest an peste nivelul dobânzii-cheie, oscilând prepon­derend în intervalul 3-3,2%.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (Ă17%), conform datelor BNR.

    Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei. Taxa bancară a fost în cele din urmă decuplată de ROBOR.

    În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din ultimul trimestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca referinţă în lunile mai şi iunie, următoarea valoare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea, iar valoarea de 2,66%, se foloseşte pentru creditele retail în lei luate în ultimul trimestru din 2019.

    Bancherii au solicitat revizuirea metodologiei de calcul al indicelui IRCC invocând, printre altele, lipsa exactităţii, relevanţei, decalajul temporal şi riscul volatilităţii.

    În viziunea Consi­liu­lui Patro­na­telor Bancare din România lipsa exactităţii, fiabilităţii, relevanţei, existenţa decalajului temporal şi riscul volatilităţii determinate de noul indice IRCC, care a înlocuit indicele de refe­rinţă ROBOR, vor conduce în cele din urmă la creşterea costurilor de creditare pentru consumatori şi o lipsă de pre­dictibilitate din partea acestora asupra obligaţiilor de plată lunare.

    Noul indice IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot să adauge o anumită marjă fixă. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară.

    Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, fiind aplicat de către fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

    Una dintre problemele invocate de bancheri pentru modalitatea de calcul a IRCC este faptul că tranzacţiile nu sunt suficiente şi corespunzătoare.

    O altă problemă în ceea ce priveşte IRCC este decalajul temporal de 4,5 luni.

    În al treilea rând, preponderenţa tranzacţiilor pe termen scurt, care antrenează volatilitate, este un alt neajuns al IRCC în viziunea Consiliului Patronatelor Bancare din România.

    O soluţie imediată propusă de bancheri pentru metodologia de calcul a IRCC este reducerea decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacţiile pe baza cărora se determină IRCC şi perioada pentru care se aplică acest induce. Iar măsura prioritară este constituirea unui grup de lucru cu participarea tuturor actorilor relevanţi din piaţă pentru definirea unui set de indici de referinţă pe scadenţe mai lungi care să adreseze într-o măsură  cât mai adecvată particularităţile pieţei româneşti – studiu de impact care să identifice şi să evaluezeo număr de soluţii de modificare a metodologiei de calcul al IRCC – preluarea bunelor practice internaţionale.

     

     

  • Creditarea privată totală a prins viteză în 2019, avansând cu circa 8%, iar românii s-au orientat şi spre credite cu dobânzi fixe. Creditele noi pentru populaţie au urcat în 2019 la maximul ultimului deceniu, de peste 27 mld. lei. BNR a limitat din 2019 gradul de îndatorare al populaţiei

    Ritmul de creştere al creditării private totale s-a mai revigorat în 2019, iar românii au continuat să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creştere medie de 7,7%, până la un sold de aproape 270 mld. lei, peste avansul din aceeaşi perioadă a anului 2018.

    Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală sur­prinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii fe­bruarie ritmul anual să încetinească uşor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creştere care s-a men­ţinut şi în aprilie şi mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, co­borând în luna iunie la 7,1%.

    După primele 9 luni din 2019, creditarea creştea cu un ritm mediu de 7,7%, iar după 10 luni creşterea medie a creditului privat a fost de aproape 7,8%, peste ritmul din aceeaşi perioadă din 2018, de circa 6,5%. Creditarea în lei a crescut în 10 luni din 2019 cu 10,7%, iar avansul creditelor în valută a fost de 2,4%.

    Luna noiembrie a adus o temperare a creşterii creditării private, la 7,2%, faţă de aceeaşi lună din 2018, soldul total ajungând la 268 mld lei. Ascensiunea a fost susţinută de avansul de 9,7% al împrumuturilor în lei, în timp ce creditele în valută cresc domol, cu  2,4%, conform celor mai recente date ale BNR. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creştere medie de 7,7%.

    Românii au continuat în 2019 să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depăşit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare şi s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă şi au continuat şi în 2018 şi în 2019.

    Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului au început să se aplice noile reguli privind restricţionarea creditării populaţiei prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum şi ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administraţie al BNR în toamna anului 2018.

    BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.

    În urma aplicării acestei limitării, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018, potrivit BNR.

    Comparativ cu anul precedent, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019.

    Creditele pentru populaţie în lei au fost în ultimii ani motorul principal al creditării, situaţie care a continuat şi după limitarea gradului de îndatorare.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (Ă17%), conform datelor BNR.

    Deşi împrumuturile ipotecare standard au cres­cut cu 12% în pe­rioa­da analizată, această evo­luţie a fost contra­balan­sată de dinamica segmen­tului Prima casă, care a scă­zut cu 34% în con­textul stra­tegiei guver­na­men­tale de re­ducere trep­tată a plafo­nului anual de garanţii alocate acestui program.

     

     

     

     

     

     

     

  • Banca Transilvania a raportat un profit net de 1,4 mld. lei după nouă luni, în creştere cu 41,5%. Ömer Tetik, directorul general: Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe creditare, tranzacţii şi operaţiuni

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară româ­nească, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 mi­liarde de lei, în creştere cu 41,5% compa­rativ cu aceeaşi perioadă din 2018.

    Câştigul a fost influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

    Banca Transilvania avea după nouă luni din 2019 venituri operaţionale de peste 2,9  mld. lei, cu 30,6% peste nivelul încasărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Planul Băncii Transilvania de a susţine economia, antreprenorii şi populaţia şi la bine, şi la greu dă roade. În continuare ne con­centrăm toate eforturile pe finanţarea Româ­niei, pe experienţa clienţilor, efi­cien­tizarea ope­raţiunilor şi pe investiţiile în teh­nologie. Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe cre­ditare, tranzacţii şi operaţiuni“, declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

    La nivelul întregului grup Banca Transil­va­nia, profitul net a urcat după primele nouă luni până la 1,57 mld. lei.

    Soldul creditelor nete acordate de Banca Tran­silvania înregistra la finele lunii septem­brie 2019 un salt de circa 6,5% faţă de finalul anului 2018, ajungând la 38,7 mld. lei. Întreg grupul BT gestionează în România credite de 40,3 mld. lei. Creşterea creditării a influenţat ascen­siu­nea acti­velor Băncii Transilvania până la 82,2 mld. lei.

    Cotaţia acţiunilor Băncii Transilvania a înregistrat ieri o scădere de circa 0,2%, până la 2,45 lei/acţiune, iar capitalizarea băncii din Cluj a ajuns la aproape12,8 mld. lei.

    Taxa pe activele Băncii Transilva­nia, cal­cu­lată la sfârşitul primului semestru din acest an şi achitată în 25 august, a fost de 90,5 mil. lei.

  • Mai mulţi bani pentru IMM-uri

    Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.

    Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

    Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.

    Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.

    „Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”

    Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”

    Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.

    Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE. 

  • Ratele românilor cu credite cresc din nou pentru următoarele 3 luni. BNR a anunţat astăzi noua valoare a IRCC: 2,66%

    BNR a anunţat astăzi noul indice IRCC, care se va lua în considerare în calculul dobânzii variabile a creditelor nou acordate, pentru următoarele trei luni.

    Noul IRCC, calculat pe baza valorilor zilnice ale IRCC din T2 2019, este de 2,66%, peste nivelul anterior, calculat în baza valorilor din primul trimestru al anului.

    Noua valoare marchează a doua creştere consecutivă a indicelui IRCC de când a fost introdus. Valoarea iniţială era de 2,36%, ulterior a urcat la 2,63%, pentru ca acum să ajungă la 2,66%, reducând-se din diferenţa dintre Robor şi IRCC. 

    Între timp, Roborul, care este folosit în continuare în calculul dobânzii variabile pentru creditele în desfăşurare dinaintea introducerii IRCC, a rămas relativ stabil, cu variaţii zilnice nesemnificative în ultimele luni. Robor la 3 luni era cotat luni dimineaţă la 3,09%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Topul celor mai mici dobânzi la credite de nevoi personale din România

    Dobânzile la creditele de nevoi personale în lei rămân încă ridicate în piaţa bancară din România, chiar dacă ecartul dintre dobânda medie la credite şi dobânda la depozite a scăzut la cel mai redus nivel din ianuarie 2018, de 6,46%.

    Băncile din România prac­tică o dobândă anuală efec­tivă (DAE) ce poate va­ria între 7,49% şi 15,99% pentru creditele de nevoi personale în lei, potrivit datelor agregate de ZF în baza simulatoarelor de credite de pe site-urile băncilor din România.

    Dobânzile pot varia la fiecare bancă în funcţie de tipul de dobândă aleasă, fixă sau variabilă, precum şi în funcţie de alţi factori precum virarea salariului la banca respectivă – ce aduce de obicei după sine o reducere de dobândă -, ni­velul de risc prezentat de client, venitul realizat şi comportamentul de plată.

    Astfel, analiza ZF este realizată în baza unor simulări de credit de nevoi personale în lei cu dobândă fixă, fără virarea venitului clienţilor la respectiva bancă, în valoare de 20.000 de lei, pe o perioadă de cinci ani – repre­zentând creditul standard de nevoi personale.

    Banca Tran­sil­vania, cea mai ma­re bancă din România în topul după active din 2018, practică un DAE de 12,39%, care se poate schimba în baza informaţiilor prezen­tate de respectivul client.

    În continuare, BCR, a doua bancă din piaţă, practică o dobândă DAE de 10,74% în aceleaşi condiţii de creditare; Însă, în funcţie de oferta personalizată pe comportamentul de plată, istoric, sumă, perioadă, dar şi alte elemente, DAE la BCR poate varia între 7,49% şi 17,51%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unde locuiesc românii care iau cele mai multe credite. Mai mult de jumătate din creditele băncilor sunt concentrate în 6 judeţe

    Conform Ziarului Financiar, cele şase judeţe consemnau la finele lunii iulie finanţări de 96,5 mld. lei, reprezentând mai mult de jumătate (56,5%) din totalul împrumu­turilor în moneda naţională. Creditele analizate sunt doar cele în moneda naţională, în condiţiile în care ponderea acestora a crescut în ultimii ani şi a depăşit 66%, şi nu au fost luate în considerare împrumuturile restante. Totalul creditelor în lei acordate de bănci atât populaţiei, cât şi companiilor însumează circa 171 mld. lei.

    Bucureştiul (inclusiv Ilfov) se deli­mitează în topul judeţelor cel mai bine cre­ditate, cu un sold al finanţărilor acordate populaţiei şi companiilor de 58,2 mld. lei, reprezentând aproximativ 34% din valoarea totală a finanţărilor în lei acordate de bănci în toate judeţele din România. Creditele date în Bu­cureşti au o pondere de peste 60% din va­loarea totală a creditelor acordate în jude­ţelor din top 6 cele mai finanţate judeţe din România.

    Judeţul Cluj, care se află pe locul doi ca volum al finanţărilor în lei acor­date de bancheri populaţiei şi com­pa­niilor, avea la finele lunii iulie un sold al creditelor de aproape 9,5 mld. lei, repre­zentând 5,6% din valoarea îm­pru­muturilor în lei acordate în Ro­mânia.

    Locul trei revine judeţului Timiş, cu un volum al creditelor totale în lei acordate de către banci de circa 8,3 mld. lei, care reprezintă peste 4,8% din totalul finanţărilor în lei acordate de bancheri pe piaţa locală.

    Ultimele trei judeţe din clasamentul cu cele mai mari solduri ale creditelor în lei sunt Constanţa cu un sold al împrumuturilor de 7,4 mld. lei, Braşov cu credite de aproape 7 mld. lei şi Iaşi cu o valoare a creditelor de 6,1 mld. lei.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Ce sectoare creditează mai mult Banca Transilvania, liderul pieţei bancare locale: un sfert din creditele acordate au fost pentru comerţ, producţie şi imobiliare

    Creditele retail, de consum şi ipotecare acordate de Banca Transilvania însumează 21,7 mld. lei, fiind mai mari decât creditele pentru companii.

    Comerţul, producţia şi imobiliarele sunt cele mai creditate sectoare din portofoliul corporate al Băncii Transilvania, soldul cumulat al împrumuturilor acordate pentru cele trei domenii ajungând la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an până la 9,5 miliarde de lei, în creştere cu 2,2% faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2018.

    Volumul finanţărilor acordate de Banca Transilvania pentru comerţ, producţie şi imobiliare reprezintă circa 25% (un sfert) din totalul soldului creditelor nete ale băncii din Cluj.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Gigantul online din China care a dat credite de 290 miliarde dolari în ultimii patru ani şi care va schimba pentru totdeauna creditarea pentru companiile mici

    Banca online fondată de Jack Ma, fondatorul Alibaba, conduce pas cu pas o revoluţie în creditarea businessurilor mici din China, şi ţinteşte să rezolve o problemă care a ţinut cea mai mare economie din Asia pe loc în ultimele decenii, potrivit Bloomberg.

    Cu ajutorul datelor ce reflectă plăţile şi a unui sistem de risk-management care analizeaază peste 3.000 de variabile, MYbank – proiectul început de Jack Ma acum patru ani – a acordat până acum credite de 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici.

    Cei are vor să împrumute sunt doar la câteva atingeri de ecran distanţă de a primi banii aproape instant dacă sunt aprobaţi. Tot procesul durează trei minute şi nu implică niciun banker. Rata de nerambursare este de doar 1% până acum.

    Boomul financiar-tehnologic care a transformat China în cel mai mare procesator de plăţi electronice din lume schimbă în prezent modul în care băncile interacţionează cu companiile care conduc creşterea economică.

    Băncile din China urmează modelul MYbank şi devin mai deschise în faţa businessurilor mici, pe care le refuzau până acum când era vorba de creditare, în favoarea businessurilor mari deţinute de stat.

    Pentru economia de 13.000 miliarde dolari a Chinei care a înregistrat în trimestrul trecut cea mai slabă creştere economică din 1992 şi până în prezent, implicaţiile unei astfel de schimbări ar putea fi profunde.

    Firmele care nu sunt de stat – majoritatea businessuri mici – reprezintă circa 60% din creşterea economică, şi angajează 80% din forţa de muncă a ţării. În ciuda importanţei lor, acestea au fost puse la colţ de o acţiune amplă a guvernului de la Beijing prin care a încercat în ultimii doi ani să scoată din piaţă creditorii „gri”.

    „Întreprinderile mici şi mijlocii sunt de fapt motorul economiei. Până acum era un segment la care băncile se uitau şi considerau că era prea dificil şi prea riscant pentur creditare. Dar acum ele îşi folosesc modelele pentru a-şi da seama cât de mare este de fapt riscul şi dacă se simt confortabile”, spune Keith Pogson, senior partner, bănci şi pieţe de capital în cadrul Ernst & Young Hong Kong.