BusinessMagazin

Tag: creare

  • Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar: “Despre redacţie şi ZF la viitor, cu actuali şi foşti jurnalişti”

    „În 1998, când am pornit cu ziarul, redacţia cred că avea în jur de 100 de oameni, acum mai are 25-30 de oameni. Deşi începutul a fost oarecum incert, în 2002 ZF şi-a găsit linia şi de la un ziar politic a schimbat direcţia spre un ziar de business. Noi am creat piaţa de ştiri economice. Nu eram primii care abordau economia, dar noi am venit cu o retorică pozitivă, am creat piaţa de companii, am devenit un reper. În această călătorie, ne-au ajutat mult companiile străine, pentru că noi ca mesaj am asociat venirea acestora cu un lucru pozitiv.

    La acel moment, antreprenorul era asociat cu patronul, dar noi am reuşit să aducem o semnificaţie pozitivă antreprenoriatului. Deschideam pieţe, veneam cu analiza datelor statistice. Meritul nostru a fost că am intuit schimbarea de trend din anii 2000, am simţit că se creează o nouă clasă, cea de corporatişti şi cea de antreprenori. Oricum, primii ani, până în 2003, au fost foarte dificili. Mereu eram la un milimetru de muchia de cuţit, pentru că în esenţă eram o curiozitate pentru acel moment.

    Dincolo de asta însă, munca de redacţie este ceva absolut fabulos. Este o profesie extraordinară, dacă ajungi să o înţelegi.

    Mai departe, relaţia pe care publicul nostru o are cu brandul este extrem de importantă. Oamenii au avut aceeaşi încredere în noi, iar această încredere va rămâne dincolo de noi, de echipa de acum, pentru că este legată de brand.”

  • Aici bălteşte arta

    În această din urmă categorie se înscrie artista americană Katherine Vetne, care a devenit cunoscută drept artista care distruge ca să creeze. Vetne cumpără articole de cristal de uz casnic pe care le topeşte până se transformă într-o mică băltoacă şi apoi realizează sculpturi reflectorizante formate dintr-una sau mai multe piese.

    Inspiraţia pentru lucrările sale, care constituie o explorare a relaţiei dintre oameni şi obiectele care le arată statutul social, după cum susţine artista, i-a venit văzând o untieră scumpă pe care şi-o dorise cineva cadou de nuntă şi care, în prezent, se regăseşte expusă în atelierul său.

  • Un parfum fără pereche

    Aceasta a creat un parfum de lux pentru care doritorii trebuie să plătească cel puţin 1,5 milioane de dolari şi pe care nu-l pot mirosi înainte de achiziţie decât cu programare.

    Parfumul, denumit Le Monde sur Mesure, va putea fi „văzut” cel mai curând în cadrul unui turneu la Los Angeles, scrie CNN. Pe lângă parfumul în sine, un element care ţine preţul ridicat este sticluţa în sine, aceasta fiind încrustată cu aur şi realizată după specificaţiile clientului, proces care poate dura chiar şi un an.

    Compania se laudă chiar că este în negocieri cu o familie care a solicitat ca sticluţa să fie bătută cu diamante şi rubine, fiind dispusă să plătească până la 10 milioane de dolari în acest scop. 

  • Povestea designerului care a revoluţionat industria modei

    Jean Paul Victor Raoul Gaultier s-a născut pe 24 apri­lie 1952, în Bagneux, într-o familie modestă din suburbiile pariziene, fiind singurul fiu al lui Paul Gaultier şi al Solangei Garrabé. Mama sa era secretară, iar tatăl său, contabil. În industria modei l-a introdus bunica, care l-a învăţat să coasă de la vârsta de 5 ani.

    Gaultier nu a urmat niciodată cursuri de designer; în schimb, el a început încă de la o vârstă fragedă să îşi trimită schiţele creatorilor de modă celebri. A trimis un dosar casei de modă Yves Saint Laurent, însă a fost respins. În cele din urmă, a fost remarcat de Pierre Cardin. Impresionat de talentul său, acesta l-a angajat ca stagiar în 1970, pe când Gaultier avea doar 18 ani.

    În următorii doi ani a lucrat cu alţi doi designeri  Jacques Esterel şi Jean Patou, apoi, în 1974, a revenit pentru a gestiona magazinul de modă al lui Pierre Cardin din Manila.

    Prima sa colecţie individuală a fost lansată în 1976, iar stilul care i-a caracterizat piesele, original şi ireverenţios, l-a transformat într-un enfant terrible al modei franceze. Cu toate că majoritatea oamenilor au considerat ţinutele sale ca fiind decadente pentru acele vremuri, mulţi editori notabili de fashion au fost impresionaţi de creativitatea şi măiestria de a croi, aşa că l-au ajutat să îşi dezvolte cariera.
    În 1985, Gaultier a revoluţionat industria modei prin lansarea unei colecţii de fuste şi kilturi pentru bărbaţi. A urmat un nou şoc când, în prezentările colecţiilor, designerul a folosit modele neconvenţionale, bărbaţi în vârstă sau femei corpolente, precum şi manechine cu tatuaje şi piercinguri sau cu părul grizonat. În pofida criticilor, acest lucru i-a adus o popularitate enormă.

    Pe lângă colecţia de ready-to-wear, în 1988 Gaultier şi-a extins brandul cu o nouă  linie de haine dedicate pieţei de tineret, cu preţuri mai scăzute  Junior Gaultier.

    Începând cu 1993, timp de cinci ani, designerul a fost coprezentator al show-ului francez de televiziune Eurotrash. Între 2003 şi 2010, el a deţinut funcţia de director creativ al Hermès. A proiectat, de asemenea, o serie de piese de mobilier pentru compania franceză Roche Bobois, iar în 2012 a creat rochia reprezentantei Franţei la finala Eurovision din Baku, Azerbaidjan. Colecţiile sale au ajuns inclusiv în Columbia, în cadrul unei expoziţii de la Cali. Gaultier a fost şi primul designer de modă invitat să ocupe un loc pe scaunul juraţilor la Festivalul de Film de la Cannes, în 2012.

    Paul Gaultier a lansat şi o linie de parfumuri în colaborare cu compania Puig. Primul parfum – Classique –, pentru femei, a fost introdus în 1993, urmat de Le Mâle pentru bărbaţi doi ani mai târziu. Ambele au avut un mare succes, iar în 2012 Le Mâle a fost ales parfumul masculin numărul unu în Uniunea Europeană ca vânzări; a deţinut, de asemenea, o poziţie puternică pe piaţă în Australia şi Statele Unite.

    De-a lungul anilor, Gaultier a creat ţinute pentru o multitudine de artişti, printre care se numără actriţele Marion Cotillard, Nicole Kidman şi Cate Blanchett, dar şi cântăreţele Madonna, Lady Gaga, Rihanna şi Beyoncé sau rockerul Marilyn Manson. De asemenea, el a fost designerul din spatele garderobei multor filme celebre, ca The Fifth Element, The Skin I Live In sau The City of Lost Children. Potrivit site-ului therichest.com, averea designerului se ridică în prezent la 100 de milioane de dolari.

  • Elegant şi pufos

    Aşa se face că, în acest sezon, au apărut genţile pufoase, realizate total sau parţial din blană artificială, scrie The Independent. Acestea sunt fie mai delicate, fie mai voluminoase, cu baiere de blană sau de lanţ, viu sau discret colorate, printre casele de modă care au ţinut să lanseze astfel de modele numărându-se Dolce & Gabbana, Oscar de la Renta, Balenciaga, ori brandul britanic de lux specializat pe articole din blană artificială Shrimps. 

  • Microsoft a construit căsuţe în copaci pentru angajaţii companiei de la sediul central din Redmond, Washington – VIDEO

    Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.

    Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.

    Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.

  • Microsoft a construit căsuţe în copaci pentru angajaţii companiei de la sediul central din Redmond, Washington – VIDEO

    Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.

    Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.

    Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.

  • ​Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume: Fermieri trebuie să exploateze specificitatea laptelui

    “Acum cinci ani olandezii erau retincenţi, dar acum sunt companii care exploatează specificitatea laptelui. Atât fermieri din România, cât şi din alte ţări, ar trebui să exploateze specificitatea produsului lor din ferme, pentru a crea un produs vandabil”, spune Bas de Groot. În Româia, preţul laptelui la uşa fermei a fost de circa 1,2 lei în acest an, potrivit datelor colectate de ZF de la crescătorii de vaci.

    El este legumicultor, dar lucrează de cinci ani ca somelier de lapte, periodă în care a cutreierat lumea pentru a degusta diferite tipuri de lapte. El a adăugat că de mic îi plăcea să bea lapte, iar în prezent consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

    “Laptele de vacă nu este doar lichidul gustos ce însoţeşte cerealele la micul dejun, cât o băutură complexă şi diversă. Fiecare pahar de lapte degustat este o experienţă în sine”, a explicat Bas de Groot.

    Acesta a adăugat că laptele provenit de la o vacă hrănită 100% cu iarbă va avea un gust uşor fructat, în timp ce, laptele colectat de la animale hrănite cu nutreţ, va avea o textură mai cremoasă şi o aromă migdalată. De asemenea, el a spus că şi mirosul este foarte important.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar MedLife – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
    ¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
    ¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
    de 623 milioane de lei şi
    3.400 de angajaţi
    ¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
    ¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • Povestea copilului care la doar 6 ani învăţa codare si pe care toate companiile mari precum Google sau Microsoft vor să-l angajeze

    Samaira Mehta, o fată în vârstă de 10 ani care trăieşte în Silicon Valley, a devenit un copil-minune după ce, la doar 8 ani, a creat un board game (joc de masă) numit CoderBunnyz pentru ai ajuta pe alţi copii să înveţe codarea, pe care ea a învăţat-o încă de la vârsta de 6 ani.
     
    Ea este fondatorul şi CEO-ul companiei CoderBunnyz, care a câştigat recunoaşterea în mass-media naţională şi i-a atras o serie de invitaţii la conferinţe susţinute în Silicon Valley.
     
    După ce a creat jocul, Mehta a câştigat locul II şi suma de 2.500 de dolari în cadrul competiţiei Think Tank Learning’s Pitchfest din 2006. Asta a atras atenţia unor producători de la Cartoon Network, care erau în căutarea unor “Powerpuff Girls” (Fetiţele Powerpuff) reale, aşa că Mehta a fost invitată să apară în unele video-uri ale acestora. “Am vândut deja 1.000 de cutii, deci peste 35.000 de dolari, şi suntem pe piaţă doar de un an”, a declarat Mehta pentru Business Insider.
     
    Produsul nu a fost promovat la întâmplare. Când a lansat jocul, a urmat un plan de marketing extraordinar,pus la punct cu ajutorul tatălui său, Rakesh Mehta (inginer Intel şi absolvent al Sun Microsystems şi Oracle). Ea a folosit jocul pentru a crea ateliere în care copiii de vârstă şcolară să poată învăţa codare.
     
    A lansat totodată şi iniţiativa  Yes, 1 Billion Kids Can Code (Da, 1 miliard de copii pot coda), prin intermediul căreia oamenii puteau dona cutii cu jocul creat de ea şcolilor. Apoi, a organizat ateliere în care i-a ajutat pe copii să înveţe cum să stăpânească jocul. La începutul acestui an şcolar, 106 şcoli foloseau deja jocul, potrivit Mehtei.
     
    A lansat de atunci un nou joc numit CoderMindz, pe care îl condiseră ca fiind primul joc de masă AI (artificial intelligence – inteligenţă artificială). Cu ajutorul CoderMindz, copiii pot învăţa principii de bază ale AI. Ea a conceput jocul cu ajutorul fratelui său, Aadit, în vârstă de 6 ani – vârsta la care tatăl său a început să o înveţe codarea.
     
    Până în prezent, Mehta a organizat peste 60 ateliere în Silicon Valley, cu peste 2.000 de copii, o parte din ele fiind susţinute la sediul Google din Mountain View, California. Acolo a întâlnit-o pe Stacy Sullivan, directorul de cultură al Google. Reprezentanta companiei Google a fost atât de impresionată, încât a rugat-o să aibă în vedere să lucreze pentru ei când va creşte. Mehta i-a spus însă lui Sullivan că nu ştie dacă ar vrea să lucreze pentru Google, deoarece îi place să fie antreprenor. Între timp, Sullivan şi cei de la Google au ales-o în calitate de speaker principal la conferinţa Diversity in Tech, care a avut loc în luna august, găzduită la Google Launchpad, acceleratorul de start-up-uri al companiei din San Francisco.
     
    Mehta a avut multe alte discursuri, inclusiv la un festival organizat de Microsoft. De la debutul jocului CoderBunnyz, ea a întâlnit şi numeroase personalităţi. Unul dintre momentele sale cele mai îndrăgite a fost atunci când a primit o scrisoare de încurajare de la fosta primă doamnă Michelle Obama. L-a întâlnit şi pe Mark Zuckerberg de Halloween, cu care a avut o discuţie interesantă despre codare, iar acesta i-a spus să îşi continuie munca, deoarece este minunat ceea ce face.
     
    Acum a lansat seria de interviuri proprii pe site-ul său, CoderBunnyz, în care vorbeşte cu oamenii din sectoarele de robotică, jocuri şi educaţie. Chiar dacă a reinvesteit toţi banii din afacere în fabricarea mai multor jocuri CoderBunnyz şi în crearea noului joc AI, a organizat deja o acţiune caritabilă pe care o sponsorizează atunci când generează profituri: PATH, pentru ajutorarea oamenilor fără adăpost.