BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Percheziţii la APIA Botoşani, într-un dosar de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii din DNA Suceava fac cercetări într-un dosar privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, conexe infracţiunilor de corupţie şi privind obţinerea nelegală de fonduri europene.

    În această cauză, procurorii fac marţi16 percheziţii domiciliare, în judeţele Botoşani şi Suceava, “dintre care două la sedii de instituţii publice, iar restul la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice”, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde au loc percheziţii sunt Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Botoşani şi sediul unei primării din acelaşi judeţ.

    Procurorul şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că marţi ar urma să fie aduse la audieri zece persoane suspectate în acest caz şi 12 martori.

    Pocurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Un dosar de corupţie privind suspiciunea acordării ilegale de subvenţii a fost instrumentat de DNA Suceava, în ceea ce priveşte activitatea APIA Suceava, instituţie la care, la începutul lunii iunie, au fost făcute percheziţii.

    În acest dosar privind acordări ilegale de subvenţii agricole în judeţul Suceava sunt cercetaţi Dorel Gheorghe Benu, directorul general al APIA la data faptelor, Eugen Mogoş, fostul director al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, fostul director adjunct al APIA Suceava, şi alte cinci persoane.

    Cercetările în această cauză vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Din documentele anchetatorilor a reieşit că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013 alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava. Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • Cum arată corupţia de fiecare zi din România, dincolo de cazurile care ajung celebre

    1.617 persoane sunt bănuite de comiterea acestora, dintre care 633 de săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, 176 de săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, 31 de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi 777 de persoane sunt bănuite de săvârşirea unor infracţiuni conexe celor de corupţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Din numărul total de persoane implicate în fapte de corupţie cercetate cu sprijinul Poliţiei Române, 854 deţineau diferite funcţii de conducere în cadrul administraţiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite DNA.

    Faţă de 109 persoane au fost dispuse măsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, 8 arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reţinere şi au fost emise 46 de rechizitorii.

    Dintre cazurile instrumentate de către procurori cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a fraudelor ale Poliţiei Române pot fi exemplificate următoarele:

    @ Un medic gorjean este bănuit că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care le avea ca funcţionar public, a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap a mamei, soacrei şi socrului său, semnând, totodată, certificatele de încadrare în grad de handicap şi documentele de evaluare medicală.

    Prin încadrarea lor în grad de handicap, mama şi socrii persoanei bănuite au beneficiat de drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor. Astfel, mama sa a încasat prestaţii sociale în valoare totală de 28.869 lei (pentru perioada august 2012 – mai 2014), soacra sa, în valoare de 24.215 lei (pentru intervalul august 2011 – iulie 2012), iar socrul său suma de 18.110 lei (pentru perioada decembrie 2012 – august 2013).

    Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a persoanei bănuite, sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de conflict de interese.

    @ Un arădean este bănuit că, în perioada 2007-2012, în calitate de contabil în cadrul unei primării din judeţul Arad, a efectuat plăţi către o societate comercială administrată de acesta şi mama sa, obţinând un folos material injust în sumă totală de 1.219.532 lei.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a emis rechizitoriu şi l-a trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în formă continuată (373 de acte materiale), fals intelectual şi uz de fals.

    @ Un medic primar de expertiza medicală a muncii din Sălaj a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani. În cauză au fost audiate peste 150 de persoane, stabilindu-se că ar fi primit suma de aproximativ 20.000 lei (în lei şi valută) pentru confirmarea gradului de pensie de boală în cadrul reviziilor anuale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a emis rechizitoriu în dosarul penal întocmit, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.719 lei
    câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie, în creştere faţă de iunie cu 32 lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale (4.562 lei), iar cele mai mici în afacerile cu hoteluri şi restaurante (1.011 lei)

    4,8 mld. euro
    valoarea exporturilor în luna iulie, cu 12,7% mai mare decât în iunie şi cu 6,6% mai mare decât în iulie 2013, în timp ce importurile au ajuns la 5,29 mld. euro, cu 4% mai mari decât în iunie şi cu 10,6% mai mari decât în iulie 2013

    49 mld. euro
    valoarea la finele lunii iunie a depozitelor totale atrase de bănci de la populaţie şi companii, cu aproape 11 mld. euro mai mare decât la finele anului 2008

    43
    sporul natural al populaţiei în luna iulie, în premieră pentru acest an, fiind înregistrate 19.305 naşteri, cu peste 3.200 mai multe faţă de iunie, şi 19.262 de decese, cu 22 mai puţine

    31,2%
    ponderea economiei subterane din Bulgaria, comparativ cu o medie a UE de 18,5%, conform unui sondaj Vitosha Research care arată că 30% dintre bulgari au o a doua slujbă nedeclarată, iar 16% cumpără bunuri de pe piaţa neagră

    0,2%
    creşterea economică a UE în T2 faţă de T1, după o creştere de 0,3% în T1, cele mai mari avansuri fiind înregistrate în Malta (1,3%), Slovenia (1%), Lituania, Ungaria şi Marea Britanie (0,8%), în timp ce România (-1%), Danemarca şi Cipru (ambele -0,3%), Germania şi Italia (ambele -0,2%) au înregistrat scăderi

  • HP a fost amendat cu aproape 60 milioane dolari pentru un caz de corupţie din Rusia

    Procurorii americani au acuzat divizia HP din Rusia pentru oferirea unei mite de 2 milioane de dolari pentru obţinerea unui contract.

    “Subsidiara HP din Rusia a încălcat legea federală privind bunele practici şi a folosit milioane de dolari pentru a da mită autorităţilor ruse, cu scopul de a-şi asigura un contract guvernamental foarte profitabil”, a declarat un oficial al Curţii din California, unde s-a desfăşurat procesul.

    Sentinţa care prevede plata unei amenzi de 58,7 milioane de dolari de către grupul american face parte dintr-o înţelegere mai extinsă la care au ajuns HP şi autorităţile americane în aprilie. Atunci, HP a fost de acord să plătească 108 milioane de dolari pentru mituirea unor oficiali din Rusia, Mexic şi Polonia.

    Un reprezentant al companiei americane, John Schultz, a explicat în aprilie că doar un număr mic de angajaţi a fost implicat în aceste acte de corupţie şi că respectivele persoane nu mai lucrează pentru HP.

  • Opinie Claudiu Pândaru, director editorial Mediafax Group: Fă, Revoluţie!

     Suntem o naţiune blocată? Oprită în timp, sortită unui veşnic “la noi nu se poate”?

    Suntem o naţiune coruptă? În care dacă nu dai, nu primeşti? Suntem ţara de zece? Zece la sută şpagă?

    Zece ani cu executare?

    Chiar toţi cei 19 milioane alcătuim o naţiune care-şi fură pădurile?

    În care drumurile noastre toate se întâlnesc, dar niciodată nu se transformă în autostrăzi?

    Suntem o naţiune în care cel mai bun medic e norocul?

    Norocul de a nu ajunge în spital.

    Oricum ai lua acest popor, când îl cauţi în măruntaie e unul în care Google e un motor de avansare?

    În care golul umple plinul paharului, iar paharul înlocuieşte cartea?

    Suntem o naţiune de nostalgici? Suntem o naţiune care trăieşte în trecut, incapabilă să-şi schimbe viitorul?

    Care votează răul cel mai mic? Atât de aproape întotdeauna de răul cel mai mare? Sau dimpotrivă, suntem naţiunea care nu votează, pentru că oricum nu contează?

    Orice am face suntem o naţiune condusă de politruci căzuţi cu paraşuta, care strigă “fă, revoluţio”?

    După 25 de ani e timpul să ne amintim cine face Revoluţia: oamenii, noi.

    Suntem conduşi de indivizi care au toate defectele, lipsurile şi lipsa de caracter ce fac toate întrebările de mai sus să fie mai degrabă retorice. E vina noastră – a ta, a celui care citeşti, a mea, a celui care scriu. Ca naţiune, românii au un defect istoric: memorie scurtă.

    În goana prezentului, a creditului care trebuie plătit, a copilului care trebuie dus la şcoală, suntem complici în uitare.

    După 25 de ani e timpul să ne amintim că atunci când am vrut am luptat, noi sau părinţii noştri! Ne-am schimbat destinul.

    Ne-am câştigat dreptul la libertate, dreptul de a ne găsi fericirea, dreptul la viaţă şi dreptul de a vota liber.

    Am câştigat şi o obligaţie: să nu ne mai întoarcem în trecut!

    Haideţi să nu ne mai văicărim şi să ne amintim perfect ce vrem în singura zi din an în care noi ne-am câştigat dreptul să fim la putere.

    După 25 de ani de evoluţie şi reformă, a rămas o singura revoluţie neconfiscată de întrebări retorice:

    Revoluţia prin vot.

  • Oamenii de afaceri braşoveni şi angajaţii Ministerului Agriculturii, reţinuţi joi de DNA, au fost arestaţi

    Decizia a fost luată de magistraţii Tribunalului Bucureşti, putând fi contestată la Curtea de Apel.

    Oamenii de afaceri Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, Florin Brezeanu, însărcinat cu efectuarea controalelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Generală Control şi Antifraudă (MADR-DGCA), şi Gabriel Potcovaru, din cadrul OJPDRP Braşov, au fost reţinuţi joi de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 27 de percheziţii în judeţul Braşov.

    Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârşirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracţiuni de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene.

    Cei doi oameni de afaceri din Braşov sunt suspectaţi că au dat mită unor funcţionari, inspectori, experţi şi şefi din cadrul OJPDRP, oferindu-le bani, cadouri şi sejururi la pensiuni din zona Braşovului, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    În schimb, oamenii de afaceri ar fi fost ajutaţi să obţină finanţări europene nerambursabile, în baza unor documente false. Cei doi oameni de afaceri s-ar fi folosit de angajaţi ai OJPDRP pentru a dezvolta o fermă de găini şi pentru a extinde şi moderniza o fermă de curci.

    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost prejudiciat astfel cu peste 3 milioane de euro, au mai arătat sursele judiciare citate.

    DNA a anunţat joi că Gheorghe Dudu şi Florin Macovei sunt cercetaţi pentru dare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru sunt cercetaţi, la rândul lor, pentru luare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, sub forma complicităţii.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2011 – 2014, Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, oameni de afaceri din judeţul Braşov, au urmărit obţinerea de finanţare comunitară nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu depăşirea plafoanelor legale maxime. Cei doi sunt prieteni foarte apropiaţi, astfel că au folosit acelaşi plan infracţional.

    În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se prevede că, în cadrul măsurii “Modernizarea exploataţiilor agricole”, în sectorul zootehnic valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% (maxim 800.000 euro). În acelaşi timp, prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 65/2011 (document cu aplicabilitate directă în statele membre), se prevede că nu se efectuează nici o plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

    Pentru a eluda aceste prevederi şi pentru a beneficia de fonduri nerambursabile în valoare mai mare decât plafonul legal (adică de aproape dublu faţă de valoarea maximă de 800.000 de euro), cei doi oameni de afaceri au folosit societăţi pe care le controlau prin faptul că, în cadrul acestora, aveau calitatea de administrator şi reprezentant, iar asociaţi erau diverse persoane interpuse, membri ai familiilor celor doi.

    Gheorghe Dudu a folosit SC Romagrafeed 2009 SRL şi SC Romagra Otis SRL, iar Florin Macovei – Andrasel Spaco 2011 SRL şi Casiopeia Spaco SRL. Folosindu-se de aceste societăţi, cei doi au divizat artificial proiectele lor de afaceri şi au formulat câte o cerere de finanţare în numele fiecărei societăţi, pentru a se situa, formal, sub plafonul impus de PNDR.

    Pentru a stabili aceste bugete estimative pentru cele patru societăţi, cei doi oameni de afaceri au folosit o serie de oferte falsificate, provenite de la aceiaşi producători/furnizori. În aceste oferte preţurile au fost stabilite în aşa fel încât valoarea totală a cheltuielilor eligibile astfel rezultată să se situeze cât mai aproape de limita maximă şi să permită o valoare cât mai mare a fondurilor nerambursabile accesate (de aproape 800.000 de euro în fiecare caz).

    Întrucât, potrivit PNDR şi Ghidului solicitantului, beneficiarii proiectelor sunt obligaţi să asigure cofinanţarea, cei doi oameni de afaceri au depus extrase de cont emise de unităţi bancare din care rezultă că au împrumutat cele patru societăţi (fiecare om de afaceri pentru societăţile controlate de el) cu sumele corespunzătoare. În realitate, din datele existente în cauză, a rezultat că aceste documente nu sunt corespunzătoare adevărului, întrucât aceeaşi sumă de bani a fost depusă consecutiv în numele fiecărei societăţi comerciale, la cele două unităţi bancare, suma staţionând în acel cont doar până la primirea extrasului de cont necesar dovedirii disponibilului, după care era retrasă şi virată în numele altei societăţi.

    Ulterior, după încheierea contractelor de finanţare, în faza de implementare a proiectelor, Gheorghe Dudu Gheorghe şi Florin Macovei au beneficiat de ajutorul acordat de Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru, persoanele însărcinate cu efectuarea controalelor din cadrul MADR – DGCA şi, respectiv, din cadrul OJPDRP Braşov. Acest ajutor a avut la bază relaţia de prietenie existentă între cei doi oameni de afaceri şi reprezentanţii organelor de control, precum şi diverse avantaje materiale obţinute de aceştia din urmă. În consecinţă, în cadrul controalelor efectuate de cei doi funcţionari, nu au fost evidenţiate nici elementele din care rezulta divizarea artificială a proiectelor de afaceri şi nici suspiciunile de fals privind documentele folosite pentru accesarea fondurilor europene.

    Ajutorul dat de Florin Brezeanu celor doi oameni de afaceri a constat în: furnizarea de informaţii în legătură cu stadiul cererilor formulate de cei doi, “consultanţă” cu privire la neregulile existente în cadrul proiectelor celor doi şi cu privire la modul în care aceste nereguli puteau fi acoperite. În schimbul acestui ajutor, Dudu şi Macovei i-au asigurat lui Brezeanu cazare în cadrul deplasărilor lui în zona Braşovului, i-au dat produse alimentare şi sume de bani.

    Ajutorul dat de Gabriel Potcovaru celor doi a constat în crearea condiţiilor artificiale de eligibilitate pentru două proiecte. În acest scop, în cadrul verificărilor preliminare aferente cererilor de plată solicitate de cei doi titulari de proiecte, a consemnat în date nereale, pentru deblocarea tranşelor de plată în favoarea acestora. În schimbul sprijinului acordat Potcovaru a fost recompensat de Gheorghe Dudu cu o sumă de bani disimulată într-un plic. Există indicii rezonabile conform cărora Potcovaru percepea un “tarif” de circa 300 de euro.

  • Şefa FMI, Christine Lagarde, a fost pusă sub acuzare pentru neglijenţă în serviciu într-un scandal de corupţie

    Lagarde a declarat pentru AFP că nu îşi va da demisia de la conducerea FMI, dar că va informa board-ul instituţiei în legătură cu situaţia actuală.

    Cazul de corupţie în care Lagarde este inculpată datează de pe vremea în care directorul FMI ocupa funcţia de ministru al Finanţelor şi Economiei. Atunci, statul francez a plătit despăgubiri în valoare de 400 de milioane de euro omului de afaceri Bernard Tapie, în urma unui arbitraj dispus de către Lagarde.

    Arbitrajul viza rezolvarea litigiului dintre Tapie, un apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarcozy, şi banca Credit Lyonnais asupra vânzării de către aceasta a unei participaţii deţinute de omul de afaceri la compania de echipament sportiv Adidas.

    Lagarde a fost interogată timp de mai multe ore marţi de către magistraţi de la Curtea de Justiţie din Franţa, singura instanţă judiciară ce poate ancheta şi judeca un membru al guvernului pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului.

    Directorul FMI a susţinut întotdeauna că a acţionat “conform legii” în situaţia respectivă, după ce în 2013 a fost pusă de către instanţa franceză sub statutul de martor asistat, situaţie intermediară între cea de martor şi cea de persoană investigată.

    Până în prezent, FMI a susţinut-o pe Lagarde, însă lucrurile s-ar putea schimba, în condiţiile în care aceasta a fost inculpată pentriu neglijenţă, un delict pedepsit de legea franceză cu un an de închisoare şi o amendă de 15.000 de euro.

    Lagarde este director general al FMI din 2011, când a preluat conducerea instituţiei de la Dominique Strauss-Kahn.

     

  • Percheziţii la Oficiul de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală Braşov, într-un caz de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă, că percheziţiile au loc la 27 de adrese din judeţul Braşov, printre care şi la sediul unei instituţii publice.

    Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârşirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracţiuni de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia publică unde au loc percheziţii este Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri cinci persoane, printre care şi doi oameni de afaceri, au precizat sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Bernie Ecclestone a plătit 100 de milioane de dolari, iar procesul de corupţie a fost închis

    Britanicul în vârstă de 83 de ani a plătit în termenul de o săptămână, stabilit de instanţă, 99 de milioane de dolari Landului Bavaria şi un milion de dolari unei fundaţii pentru ajutorarea copiilor, se arată într-un comuniact al tribunalului, dat publicităţii miercuri, informează AFP.

    Judecătorii au anunţat oficial închiderea procesului pentru “corupţie şi instigare la abuz de încredere”, deschis la 24 aprilie. Ecclestone, care a negat acuzaţiile, risca zece ani de închisoare.

    “Această decizie nu poate fi atacată cu recurs“, a precizat un purtător de cuvânt al tribunalului.

    După ce a scăpat de procesul penal, Ecclestone se poate confrunta cu un proces civil, deschis de banca germană BayernLB. Prima tentativă a britanicului de a ajunge la o înţelegere şi cu instituţia bancară s-a soldat cu un eşec. Ecclestone le-a propus oficialilor băncii 25 milioane de euro, dar a fost refuzat. El poate propune o altă sumă băncii, iar aceasta poate deschide un proces civil dacă nu acceptă oferta.

    Tribunalul din Munchen a anunţat, la 5 august, un acord pentru încheierea procesului de corupţie în care era judecat Bernie Ecclestone, în schimbul achitării sumei de o sută de milioane de dolari de către omul de afaceri britanic, un record în Germania.

    Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record.

    Justiţia germană prevede posibilitatea de a retrage acuzaţiile în schimbul achitării unei sume de bani, chiar şi după ce a început procesul.

    Ecclestone a scăpat astfel de o eventuală condamnare, rămânând cu cazierul nepătat. El risca să facă închisoare dacă era găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.

    Gerhard Gribkowsky, fost angajat al BayernLB, a fost condamnat, în luna iunie 2012, la opt ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, abuz de încredere şi evaziune fiscală. După un an şi jumătate de detenţie preventivă şi opt luni de proces, Gribkowsky a recunoscut, în faţa instanţei, că a primit bani de la Ecclestone pentru a convinge banca de stat la care era angajat să accepte vânzarea către CVC Partners.

    BayernLB intrase în posesia acţiunilor după falimentul din 2002 al grupului media patronat de Leo Kirch, care deţinea drepturile comerciale ale Marelui Circ. Banca a încercat să vândă acţiunile la cel mai bun preţ pentru a recupera cât mai mult din suma cu care a creditat grupul Kirch. Valoarea tranzacţiei finalizate în noiembrie 2005 cu CVC a fost de 839 de milioane de dolari.

    Banca germană a calculat că pierderea suferită în urma acestei tranzacţii se ridică la suma de 400 de milioane de dolari, din cauza faptului că angajatul său a subevaluat acţiunile.

    În noiembrie 2011, Ecclestone a recunoscut că i-a dat bani lui Gribkowsky, dar nu ca mită, ci pentru că bancherul l-ar fi şantajat cu false dezvăluiri către fiscul britanic privind neplata unor taxe.

  • Un motiv pentru care Guvernul nu vrea recompensarea celor ce relevă corupţia: “Scăderea veniturilor”

    Mai mulţi parlamentari au elaborat un proiect de lege privind înfiinţarea unui fond special pentru jurnalismul de investigaţie, care prevede ca persoanele care aduc la cunoştiinţa publică, prin utilizarea oricărui mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) sau prin plângeri adresate direct organelor de cercetare penală, orice act de corupţie, abuz în serviciu, delapidare, primire de foloase necuvenite, evaziune fiscală sau alte fapte ilegale care prejudiciază bugetul de stat cu o sumă mai mare sau egală cu 100.000 lei să primească din acest fond echivalentul a 2% din valoarea prejudiciului recuperat în baza unei sentinţe definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată.

    Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, a anunţat, luni, printr-un comunicat, că Guvernul a dat un aviz nefavorabil acestui proiect.

    “În timp ce premierul clamează pe reţele de socializare libertatea presei, guvernul respinge proiectul de lege ce susţine jurnalismul de investigaţie (…) Adevărata «susţinere» faţă de libertatea presei s-a văzut în urmă cu câteva zile în şedinţa de guvern. Guvernul «iubitor» de presă a şters pe jos cu jurnalismul de investigaţie dând aviz negativ proiectului de lege ce are drept obiective combaterea corupţiei prin sprijinirea oricărui demers făcut de jurnalişti în demascarea practicilor ce afectează bugetul statului”, se spune în comunicat.

    Deputatul a arătat că acest proiect de lege nu presupune cheltuieli bugetare şi nici crearea de instituţii speciale.

    În avizul negativ, unul dintre argumentele pentru care Guvernul a decis să respingă acest proiect este însă “diminuarea veniturilor bugetare”, cu solicitarea ca actul normativ să fie însoţit de “propuneri de măsuri de compensare” a impactului financiar respectiv, în condiţiile în care suma de 2% ar fi plătită din veniturile obţinute suplimentar de stat tocmai cu ajutorul persoanelor beneficiare.

    “Având în vedere că, prin crearea Fondului Special pentru Jumalismul de Investigaţie, prin relocarea unui procent de 2% din prejudiciul recuperat la bugetul de stat în urma unei sentinţe definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată pentru dezvăluirea actelor de corupţie, conduce la reducerea veniturilor bugetului de stat, este necesar, potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, ca în cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare să se elaboreze fişa financiară care trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
    a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor şi al Consiliului Fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu; b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare”, este argumentul Guvernului.

    Executivul mai arată că iniţiativa legislativă excedează cerinţelor privind regimul fondurilor speciale, pentru care proiectele sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite şi că veniturile bugetare (în cazul de faţă, cota parte de 2% din prejudiciile recuperate la bugetul de stat) nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor care au stabilite destinaţii distincte.

    Guvernul arată totodată că legislaţia interzice elaborarea de acte normative prin care este creat cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar.

    Pe baza tuturor acestor argumente, Guvernul a decis să nu susţină proiectul de lege pentru recompensarea persoanelor care ajută statul să recupereze venituri la buget din acte de corupţie, evaziune fiscală, abuz în serviciu, delapidare.