BusinessMagazin

Tag: control

  • Cum m-am îndrăgostit de o pereche de căşti – VIDEO REVIEW

    Agitaţia din redacţie şi toate vocile s-au topit. De „vină” era tehnologia noise-canceling a căştilor Sony MDR-1000x. Îmi place muzica (cui nu-i place?) şi sunt dependent de căşti pentru naveta zilnică, dar niciodată nu am căutat să investesc prea mult în echipament pentru muzică, însă MDR-1000x m-a făcut să-mi urăsc căştile actuale.

    Sony MDR-1000x este un produs premium cu care japonezii vor să atace segmentul de căşti high-end wireless şi implicit produsele Bose, concurentul numărul unu. Căştile wireless nu mai sunt doar un moft, având în vedere faptul că Apple, unul dintre cei mai mari producători de produse tech, renunţă la portul audio de 3,5 mm în favoarea unor căşti wireless. Pe casca din stânga se află trei butoane şi jackul pentru cablu, iar în dreapta un port pentru încărcare. Glisarea degetelor pe casca din dreapta, în sus sau în jos, este suficientă pentru controlul volumului, iar pentru a pune melodia pe pauză trebuie apăsat de două ori. Controlul este intuitiv, dar necesită puţin exerciţiu.

    MDR-1000x oferă posibilitatea de a controla muzica sau volumul melodiei prin intermediul unor atingeri pe casca din dreapta. Faptul că nu este nevoie de fir şi, în plus, că poţi controla melodiile fără să scoţi din buzunar smartphone-ul îţi dă un sentiment de libertate extraordinar. Sentiment de care te poţi bucura o perioadă îndelungată (producătorul susţine peste 20 de ore de funcţionare). Eu le-am putut folosi o săptămână fără încărcare.

    Nici după ce bateria „moare”, căştile nu devin inutile deoarece pot fi utilizate prin conectarea cablului (dacă nu cumva ai iPhone 7).
    Marele atu al MDR-1000x este tehnologia de anulare a zgomotului ambiental. Chiar şi fără muzică, căştile „îneacă” zgomotele destul de bine, iar odată ce ai şi pornit melodia, sunetele din jur dispar şi mai poţi auzi doar muzica aleasă. Totuşi, dacă nu doreşti o asemenea izolare, există alternative ce permit pătrunderea sunetelor ambientale.

    Pe oriunde am purtat căştile, nu am avut probleme cu zgomotul din jur şi în nicio situaţie nu mi-a fost întreruptă imersiunea în lumea muzicii (indiferent că a fost la metrou, în Piaţa Unirii sau la Universitate). Trebuie menţionat că atunci când MDR-1000X sunt legate prin cablu, anularea zgomotului de fundal nu este la fel de bună.

    O altă caracteristică impresionantă este Personal NC Optimizer, adică un mod prin care căştile calibrează sunetul în funcţie de purtător şi, potrivit Sony, ar lua în considerare forma capului, dacă porţi ochelari (se măreşte spaţiu dintre ureche şi cască) sau dacă ai părul mare. Apeşi pe buton, apoi se aud nişte sunete prin care căştile analizează datele şi ajustează sunetul în mod corespunzător.

    După cum spuneam, controlul prin intermediul gesturilor este binevenit, mai ales faptul că poţi atinge casca cu două degete, apoi muzica este estompată şi poţi vorbi cu cel de lângă tine fără să fii nevoit să-ţi dai jos căştile. Desprinzi mâna de pe cască şi muzica revine. Tot cu ajutorul gesturilor poţi răspunde la telefon, deoarece MDR-1000x are microfoane încorporate atât la interiror, cât şi la exterior. Conversaţiile sunt clare, iar microfonul detectează cu uşurinţă vocea. În general, experienţa utilizării căştilor prin intermediul gesturilor este una satisfăcătoare, având în vedere că uneori produsul interpretează greşit mişcările.

    După cum era de aşteptat, Sony a lucrat din greu la redarea sunetului şi a făcut o treabă excelentă: basul este destul de puternic, dar nu înăbuşă linia melodică. Calitatea sunetului este superbă, sunetul fiind precis, agil şi foarte detaliat, iar atunci când am ascultat melodia „Fantasy” de la The XX cu aceste căşti pe urechi am avut impresia că basul a pătruns în tot corpul, de la degetele de la picioare până-n creştetul capului.

    Designul este premium şi cupele sunt învelite cu o piele sintetică fină ce învăluie urechile. Le-am purtat ore în şir, atât în interior, cât şi afară, şi nu am simţit niciun disconfort. Deşi în construcţia produsului se află în principal plasticul, căştile nu se simt ieftine.

    Acest produs este perfect pentru cei care fac naveta des sau poate călătoresc mult cu avionul şi nu vor să fie deranjaţi. Ce-i drept, căştile nu sunt ieftine, însă dacă aş găsi 400 de dolari uitaţi în buzunarul unor pantaloni mai vechi, m-aş gândi serios la Sony MDR-1000x.

    +noise-canceling excelent
    +calitate foarte bună a sunetului
    +autonomie îndelungată a bateriei
    +design premium; confortabile la purtat

    – controlul prin intermediul gesturilor nu este foarte precis

    CARACTERISTICI:

    Wireless
    Autonomie 20 de ore (NC activat) şi 22 de ore (NC dezactivat)
    Contact cu urechea – over ear
    Impedanţă nominală – 46 ohmi (1kHz) (când se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea pornită), 16 ohmi (1 kHz) (c`nd se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea oprită)
    Lungime cablu – 1,5 m
    Răspuns În frecvenţă – 4 şi 40.000 Hz
    Sensibilitate – 103 dB/mW  (1 kHz) (când se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea pornită), 98 dB/mW (1 kHz) (când se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea oprită)
    Greutate – 275 g (fără cablu)

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • Prima MARE SURPRIZĂ a Guvernului pentru firme. NOILE REGULI care vor fi aplicate la controalele ANAF

    După măririle de salarii şi pensii, Guvernul vine cu o surpriză şi pentru firme. O măsură anunţată din timpul campaniei electorale este la un pas să fie pusă în practică printr-o lege. Draftul de proiect a fost discutat deja în ultima şedinţo de guvern,  ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, prezentând principiile. Legea va fi adoptată până la data de 23 februarie a acestui an şi schimbă total regulile în cazul în care instituţiile de control, cum ar fi ANAF, fac verificări la firme. Noile reguli vin şi cu veşti bune pentru angajaţi. 

    Află aici care este prima MARE SURPRIZĂ a Guvernului pentru firme. NOILE REGULI care vor fi aplicate la controalele ANAF

     

     

  • Cum şi-a împărţit averea de 12 miliarde de dolari cel mai bogat om din Israel. Cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem

    După moartea celui mai bogat om din Israel, Sammy Ofer, cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem de management al averii – fiecare a primit jumătate din averea familiei, fiind divizată în cel mai obiectiv mod de către manageri externi. Fiecăruia i-a revenit circa 6 miliarde de dolari. Până astăzi, unul şi-a mărit averea până la 8,6 miliarde, iar celălalt a pierdut aproape jumătate, arată Bloomberg.

    După ce au fost împărţite în mod egal sute de tancuri, numeroşi operatorii de transport, nave de marfă de transport, în două grupe de valoare egală, fii magnatului Sammy Ofer, Idan şi Eyal, au ales fiecare, prin tragere la sorţi, partea care îi va reveni. În mod similar şi-au împărţit şi tablourile scumpe, de Picasso sau Van Gogh, cât şi restul colecţiei de artă a tatălui lor. Celelalte bunuri ale familiei, precum imobiliare, acţiuni bancare, o participaţie importantă în cea mai mare companie de produse chimice din Israel – au fost împărţite în mod egal, în funcţie de implicarea celor doi fraţi în diversele tipuri de afaceri. Eyal, în vârstă de 66 de ani, a preluat acţiunile lui Sammy din cadrul Mizrahi Tefahot Bank Ltd din Israel, dezvoltatorul imobiliar Melisron Ltd., afacerile imobiliarele din întreaga lume şi o participaţie la Royal Caribbean Cruises Ltd. Pe de altă parte, Idan a preluat controlul celui mai mare holding din Israel şi diverse afaceri în tehnologie.

    Probabil ghinionul, cât şi apetitul diferit pentru risc au dezechilibrat, însă, valoarea averii celor doi. Contul lui Idan a fost afectată de o criză a mărfurilor, de pariuri pe investiţii inoportune şi un control sporit în Israel. Eyal, prin contrast, a adăugat la averea sa diverse clădiri de birouri şi hoteluri din întreaga SUA şi Europa. Când a fost finalizată diviziunea, în 2013, ambii fraţi aveau circa 6 miliarde de dolari. Averea lui Idan a scăzut, în trei ani, până la 3 miliarde de dolari, în timp ce averea lui Eyal a crescut la 8,6 miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaiers.

    Singurul lucru mai riscant decât să împartă imperiul tatălui lor ar fi fost să îl conducă împreună, consideră specialiştii. Se spune că Idan şi Eyal sunt apropiaţi, dar nu discută afaceri. „Câţi fraţi bogaţi conduc afacerile împreună fără să se certe? Fratele meu şi cu mine suntem foarte liniştiţi cu privire la aceast lucru. Fiecare trăieşte liniştit cu partea sa”, a declarat Idan. 

  • Ce greşeli fac românii în trafic iarna

    7 din 10 şoferi români au pierdut controlul maşinii cel puţin o dată, derapând pe gheaţă sau zăpadă, potrivit unui sondaj menit să reflecte gradul de informare a şoferilor cu privire la condusul pe timp de iarnă. Sondajul face parte din campania naţională de prevenţie şi siguranţă rutieră ”Iarna, la volan”, realizată de compania de asigurăi Generali România cu sprijinul Asociaţiei pentru promovarea Asigurărilor. La acest sondaj au participat 5.269 de respondenţi, din care 4.959 şoferi. Un motiv pentru rezultatul menţionat ar putea fi şi faptul că circa 3 din 10 români au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea.
     
    Astfel, întrebaţi dacă au pierdut vreodată controlul autovehiculului pe gheaţă sau pe zăpadă, 67% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu ”da”, reuşind însă să redreseze maşina fără niciun incident, în timp ce 4% au derapat şi în urma acestui lucru au fost implicaţi într-un accident uşor (doar cu pagube ale maşinii, fără victime).
     
    De asemenea, 3 din 10 participanţi la sondaj au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea şi recomandaseră şoferilor să nu circule. Mai mult decât atât, 8% dintre şoferi au declarat că au rămas, la un moment dat, blocaţi cu maşina în viscol, în afara localităţii, pentru câteva ore, iar 1% pentru mai mult de o zi.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte măsurile de pregătire a maşinii pentru iarnă, şoferii români cunosc unele recomandări importante. Astfel, 79% dintre participanţii la sondaj au declarat că îşi duc maşina în service pentru o verificare tehnică a acesteia, înainte de a începe vremea friguroasă, 94% folosesc anvelope de iarnă (sau all season) în sezonul rece, iar 64% ţin în maşină o lopată şi/sau nisip/sare pentru cazurile în care rămân înzăpeziţi. De asemenea, întrebaţi dacă iarna adoptă un alt stil de condus decât de obicei, 92% au afirmat că îşi iau mai multe măsuri de precauţie. 
     
    Nu în ultimul rând, 76% curăţă complet de zăpadă toate geamurile, oglinzile, farurile şi stopurile, precum şi toată zăpada de pe maşină înainte de a pleca la drum. Cu toate acestea, 22% nu îşi fac timp să îndepărteze complet toată zăpada de pe autovehicul şi curăţă complet doar geamurile, luminile şi oglinzile.
     
    Întrebaţi care cred că este cea mai importantă măsură de condus pe care trebuie să o adopte iarna, 66% au precizat că trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum în permanenţă, iar 23% – să utilizeze frâna de motor mai mult decât de obicei.
     
     
    1 din 10 participanţi la sondaj (10%) a declarat că i s-a întâmplat să aţipească la volan. De asemenea, 14% dintre respondenţi nu poartă centura de siguranţă atunci când conduc în oraş, iar 5% aleg să nu poarte centura pe drumurile din afara localităţilor. Sondajul desfăşurat în cadrul campaniei „Iarna, la volan!” a inclus şi câteva întrebări care au vizat comportamentul pietonilor. Conform rezultatelor, 27% dintre respondenţi au alunecat la un moment dat pe gheaţă/ zăpadă şi au căzut pe carosabil, pentru 9% dintre aceştia un astfel de incident fiind ceva frecvent.
     
    De asemenea, 65% dintre pietoni traversează neregulamentar: 58% fac acest lucru ocazional, iar 7%, zilnic. Nu în ultimul rând, aproape jumătate dintre pietoni sunt atenţi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă, fie scriind mesaje, fie jucându-se sau desfăşurând alte activităţi: 40% fac acest lucru ocazional, însă 6% fac acest lucru foarte des.
     
    54% dintre participanţii la sondaj au avut vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 22% – între 26-34 de ani, 21% – între 35-55 de ani, iar 3% au avut peste 55 de ani. 77% dintre participanţi au fost bărbaţi. Dintre şoferii care au participat la sondaj, 47% au carnet de peste 5 ani, 23% conduc de 1-3 ani, 16% deţin carnetul de mai puţin de un an, iar 13% conduc deja de 3-5 ani. De asemenea, 76% dintre respondenţi au declarat că şofează zilnic, 17% conduc de câteva ori pe săptămână, 5% de câteva ori pe lună, iar 2% mai rar de o dată pe lună.
     
     
     

  • Ce greşeli fac românii în trafic iarna

    7 din 10 şoferi români au pierdut controlul maşinii cel puţin o dată, derapând pe gheaţă sau zăpadă, potrivit unui sondaj menit să reflecte gradul de informare a şoferilor cu privire la condusul pe timp de iarnă. Sondajul face parte din campania naţională de prevenţie şi siguranţă rutieră ”Iarna, la volan”, realizată de compania de asigurăi Generali România cu sprijinul Asociaţiei pentru promovarea Asigurărilor. La acest sondaj au participat 5.269 de respondenţi, din care 4.959 şoferi. Un motiv pentru rezultatul menţionat ar putea fi şi faptul că circa 3 din 10 români au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea.
     
    Astfel, întrebaţi dacă au pierdut vreodată controlul autovehiculului pe gheaţă sau pe zăpadă, 67% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu ”da”, reuşind însă să redreseze maşina fără niciun incident, în timp ce 4% au derapat şi în urma acestui lucru au fost implicaţi într-un accident uşor (doar cu pagube ale maşinii, fără victime).
     
    De asemenea, 3 din 10 participanţi la sondaj au plecat la drum în afara localităţii iarna, chiar dacă autorităţile emiseseră avertizări de vreme rea şi recomandaseră şoferilor să nu circule. Mai mult decât atât, 8% dintre şoferi au declarat că au rămas, la un moment dat, blocaţi cu maşina în viscol, în afara localităţii, pentru câteva ore, iar 1% pentru mai mult de o zi.Cu toate acestea, în ceea ce priveşte măsurile de pregătire a maşinii pentru iarnă, şoferii români cunosc unele recomandări importante. Astfel, 79% dintre participanţii la sondaj au declarat că îşi duc maşina în service pentru o verificare tehnică a acesteia, înainte de a începe vremea friguroasă, 94% folosesc anvelope de iarnă (sau all season) în sezonul rece, iar 64% ţin în maşină o lopată şi/sau nisip/sare pentru cazurile în care rămân înzăpeziţi. De asemenea, întrebaţi dacă iarna adoptă un alt stil de condus decât de obicei, 92% au afirmat că îşi iau mai multe măsuri de precauţie. 
     
    Nu în ultimul rând, 76% curăţă complet de zăpadă toate geamurile, oglinzile, farurile şi stopurile, precum şi toată zăpada de pe maşină înainte de a pleca la drum. Cu toate acestea, 22% nu îşi fac timp să îndepărteze complet toată zăpada de pe autovehicul şi curăţă complet doar geamurile, luminile şi oglinzile.
     
    Întrebaţi care cred că este cea mai importantă măsură de condus pe care trebuie să o adopte iarna, 66% au precizat că trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum în permanenţă, iar 23% – să utilizeze frâna de motor mai mult decât de obicei.
     
     
    1 din 10 participanţi la sondaj (10%) a declarat că i s-a întâmplat să aţipească la volan. De asemenea, 14% dintre respondenţi nu poartă centura de siguranţă atunci când conduc în oraş, iar 5% aleg să nu poarte centura pe drumurile din afara localităţilor. Sondajul desfăşurat în cadrul campaniei „Iarna, la volan!” a inclus şi câteva întrebări care au vizat comportamentul pietonilor. Conform rezultatelor, 27% dintre respondenţi au alunecat la un moment dat pe gheaţă/ zăpadă şi au căzut pe carosabil, pentru 9% dintre aceştia un astfel de incident fiind ceva frecvent.
     
    De asemenea, 65% dintre pietoni traversează neregulamentar: 58% fac acest lucru ocazional, iar 7%, zilnic. Nu în ultimul rând, aproape jumătate dintre pietoni sunt atenţi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă, fie scriind mesaje, fie jucându-se sau desfăşurând alte activităţi: 40% fac acest lucru ocazional, însă 6% fac acest lucru foarte des.
     
    54% dintre participanţii la sondaj au avut vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 22% – între 26-34 de ani, 21% – între 35-55 de ani, iar 3% au avut peste 55 de ani. 77% dintre participanţi au fost bărbaţi. Dintre şoferii care au participat la sondaj, 47% au carnet de peste 5 ani, 23% conduc de 1-3 ani, 16% deţin carnetul de mai puţin de un an, iar 13% conduc deja de 3-5 ani. De asemenea, 76% dintre respondenţi au declarat că şofează zilnic, 17% conduc de câteva ori pe săptămână, 5% de câteva ori pe lună, iar 2% mai rar de o dată pe lună.
     
     
     

  • Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Pentru a fluidiza şi controla mai bine fluxul de documente în cadrul firmei de logistică şi din dorinţa de a economisi hârtie, în cadrul Lagermax s-a conturat ideea unei arhive electronice, corelată direct cu platforma Lagermax de TMS şi WMS.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:
    Arhiva electronică, corelată direct cu platforma Lagermax. Orice document intră în companie este acum etichetat cu un cod de bare, iar prin scanarea acestuia, cei din departamentul IT au reuşit să „lege” documentul de lotul de marfă sau cursa în urma căreia a fost generat.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Timpul alocat de coordonatorii de trafic pentru facturare, transmiterea dovezilor de livrare, copierea documentelor a scăzut cu mai bine de 50%.  „Impactul asupra cantităţii de hârtie folosită este extraordinar; dacă înainte foloseam lunar 75 de topuri de hârtie lunar doar în filiala din Arad, care a fost pilot pentru proiectul de scanare a documentelor, acum folosim 40 de topuri de hârtie lunar”, spune Rareş Măcinică, director general al Lagermax România.

    Tot el spune că impactul asupra cantităţii de hârtie folosită putea să fie mult mai mare, dar din pricina birocraţiei şi a cerinţelor instituţiilor financiare de control, sunt foarte multe documente pe care firma este încă obligată să le păstreze şi să le transmită clienţilor din România pe suport de hârtie. Ca impact financiar, în filiala Lagermax Arad, costul cu hârtia a scăzut de la 800 de lei plus TVA la 420 de lei plus TVA, nefiind luate în calcul costul cu alte consumabile implicate în proces (copiatoare, toner).

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Rareş Măcinică spune că una din cele mai importante preocupări în lumea businessului, la nivel global, este inovarea. Într-o lume în continuă schimbare, într-o acută nevoie de a folosi resursele existente cât mai eficient, inovarea este obligatorie. „În cadrul Lagermax AED România suntem cu toţii conştienţi de aceste aspecte, iar mediul de lucru şi ierarhia simplificată în cadrul companiei dau posibilitatea oricărui angajat să-şi facă auzite ideile, pentru a le pune în practică împreună cu colegii.”
    În opinia şefului Lagermax România, inovaţiile se nasc în urma anumitor nevoi, iar în cazul firmei de logistică, nevoile identificate au fost de a fluidiza şi controla mai bine fluxul de documente în cadrul companiei şi dorinţa de a economisi hârtie. Discutând cu toţi cei implicati în munca de zi cu zi, s-a conturat ideea unei arhive electronice, dar noutatea a constat în faptul că aceasta a fost gândită în aşa fel încât să fie corelată direct cu platforma Lagermax de TMS şi WMS.

    „Avem astfel posibilitatea acum de a accesa informaţii şi documente într-un timp mult mai scurt, de a oferi clienţilor şi partenerilor acces direct la documentele de care au nevoie despre transporturile efectuate pentru aceştia.”
    Odată cristalizată ideea, lucrurile au decurs foarte rapid, povesteşte Rareş Măcinică: prima foaie a fost scanată la o lună după decizie. Peste încă o lună, departamentul IT împreună cu cei care folosesc platforma TMS au pus la punct detaliile şi procedurile pentru ca orice document să fie salvat corect şi exact acolo unde trebuie.

    Singura investiţie necesară a fost achiziţia unui scanner, care a costat 600 de euro. „Dacă luăm în considerare doar economiile cu hârtia, acest scanner va fi amortizat în aproximativ jumătate de an. Desigur, nu putem calcula exact costul şi profitul în urma acestei inovaţii, dar aşa cum spunea Napoleon Hill, «O idee bună nu are un preţ fix».”

  • Woogie, asistentul personal al copiilor

    Woogie este un robot, un asistent personal pentru copii, capabil să vorbească cu oamenii, să înţeleagă, să îi distreze pe cei mici, dar şi să-i ajute cu lecţiile. Robotul poate să răspundă la orice întrebare, să pună muzică, poate controla dispozitive smart, să stingă luminile sau să controleze volumul televizorului.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Robotul are algoritmi de învăţare şi inteligenţă artificială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că produsul învaţă, reţine preferinţele copilului.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Copiii se vor putea juca şi învăţa alături de o maşinărie dotată cu inteligenţă artificială, înlocuind produse tehnologice precum tableta sau calculatorul.

    DESCRIERE:

    În principal Woogie activează ca un companion al copilului, pe care-l ajută la lecţii, jucând diferite jocuri, interacţionând cu acesta şi alegând ştiri din domeniile de interes ale copilului: comic books, maşini, desene animate.

    Dispozitivul nu este mobil, trebuie să fie tot timpul în priză. „Vrem ca Woogie să facă parte din ecosistemul camerei, să fie un gardian, ce-l aşteaptă pe copil să vină de la şcoală. Vrem să fie ca un birou, ca o noptieră“, a spus Bogdan Coman, creatorul robotului.
    Woogie are algoritmi de învăţare, deci cu timpul va cunoaşte tot mai bine gusturile şi obiceiurile oamenilor. „Dacă o să-i spun lui Woogie: «Play some Metallica» de vreo 10 ori, a unsprezecea oară când îi zic: «Play some music» el o să-mi pună melodii de la Metallica, apoi alţi artişti din categoria rock“, spune fondatorul Woogie. Mai mult, dacă trupa a realizat o nouă melodie, Woogie are grijă să-şi informeze prietenul că formaţia preferată a mai lansat un cântec.

    Produsul românilor are două componente: partea văzută, device-ul fizic, unde se face procesarea sunetului, noise cancelling (eliminarea ecoului), şi partea nevăzută, cea de conţinut, care este stocată în cloud, Woogie având nevoie de o conexiune permanentă la internet pentru a funcţiona. Conţinutul este adunat dintr-un server şi este returnat sub formă de text pe care robotul îl citeşte. Este important de notat că robotul nu funcţionează şi nu ascultă tot timpul, ci doar când este pornit prin cuvintele cheie „Hi, Woogie“, aşa că discuţiile dintre părinţi nu sunt ascultate şi stocate undeva în server.

    Munca la proiect a început în toamna anului trecut, când Bogdan Coman a apelat la cercul de cunoscuţi pentru a forma o echipă. „Am zis să facem o echipă de 6-7 oameni, fiecare să ia câte un domeniu şi să construim ceva. Acum suntem 10 oameni în România şi mai lucrăm cu doi programatori din Ucraina. Lucrăm din pasiune, din dorinţa de a face un lucru tare şi credem în produs“, povesteşte Coman.

    Produsul se află în fază de testare. Românii au început să-l testeze pe Woogie cu ajutorul mai multor copii români, însă acum vor să-l ducă şi la Londra pentru a putea interacţiona cu vorbitori nativ de engleză, mai cu seamă pentru că produsul românilor se adresează în primul rând pieţelor vorbitoare de engleză. Dezvoltatorii discută cu fabricile despre producţie şi se pregătesc pentru campania de crowdfunding.

  • Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

    Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.