BusinessMagazin

Tag: contract

  • O companie deţinută de grupul francez Vinci modernizează străzile din Pantelimon cu 11 milioane de euro

    Contractul a fost atribuit luni, în urma unei licitaţii deschise unde au fost admise şase oferte, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe o lungime de aproximativ 29 kilometri şi lucrări de canalizare pluvială pe circa 19 kilometri.

    Proiectul, estimat la 40,8 milioane lei, a fost adjudecat pentru suma de 40,2 milioane lei. Sumele nu includ TVA.

    Investiţia este finanţată prin Programul Operaţional Regional.

    Compania franceză Eurovia, specializată în construcţii, infrastructură de transport şi construcţii edilitare, deţine Viarom Construct şi este parte a grupului francez Vinci.

    Viarom Construct a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 185,1 milioane lei şi un profit net de 1,2 milioane lei, având aproximativ 220 angajaţi, potrivit informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Vinci face parte, alături de Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), din asocierea selectată pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie sau rezilierea procedurii.

     

  • O companie deţinută de grupul francez Vinci modernizează străzile din Pantelimon cu 11 milioane de euro

    Contractul a fost atribuit luni, în urma unei licitaţii deschise unde au fost admise şase oferte, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe o lungime de aproximativ 29 kilometri şi lucrări de canalizare pluvială pe circa 19 kilometri.

    Proiectul, estimat la 40,8 milioane lei, a fost adjudecat pentru suma de 40,2 milioane lei. Sumele nu includ TVA.

    Investiţia este finanţată prin Programul Operaţional Regional.

    Compania franceză Eurovia, specializată în construcţii, infrastructură de transport şi construcţii edilitare, deţine Viarom Construct şi este parte a grupului francez Vinci.

    Viarom Construct a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 185,1 milioane lei şi un profit net de 1,2 milioane lei, având aproximativ 220 angajaţi, potrivit informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Vinci face parte, alături de Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), din asocierea selectată pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie sau rezilierea procedurii.

     

  • Metrorex va plăti Nei Guard peste 12 milioane euro pentru paza metroului

    Acordul a fost atribuit la 29 decembrie prin licitaţie deschisă, unde s-au înscris doi ofertanţi, potrivit unui anunţ al administratorului metroului bucureştean.

    Serviciile vor viza staţiile, trenurile şi depourile metroului.

    “Asigurarea serviciilor de pază, monitorizare şi intervenţie se va face după un program astfel stabilit încât să acopere atât intervalul orar în care staţiile şi trenurile de metrou sunt disponibile (conform orarului/ graficului de circulaţie) accesului publicului pentru efectuarea călătoriei, precum şi pe timpul nopţii, acolo unde analiza de risc la securitate fizică şi planurile de pază impun acest lucru”, potrivit caietului de sarcini aferent procedurii de achiziţie.

    Durata acordului este de 30 de luni, Metrorex estimând că va încheia minim 3 şi maxim 30 de contracte subsecvente.

    Proiectul este finanţat din subvenţie de la bugetul de stat şi veniturile proprii ale companiei Metrorex.

  • Anul grevelor în aviaţia europeană. Furtuna angajaţilor nemulţumiţi a scos la iveală puterea sindicatelor

    Piloţii şi însoţitorii de bord solicită creşteri salariale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne şi externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii şi sindicatelor să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloţilor declarau pentru Mediafax că protestul piloţilor a fost declanşat nemulţumirile privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor. Sindicatul personalului navigant anunţa în octombrie că îşi rezervă dreptul la noi acţiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluţionate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajaţi ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale şi a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creştere cu 3%.

    Tot pe piaţa locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajaţi, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înfiinţat un sindicat reprezentativ în relaţia cu şefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operaţională din Bucureşti, pe fondul scăderii cererii, şi nu sunt cauzate de vreo iniţiativă a angajaţilor.

    Grevele au ţinut la sol şi aeronavele Air France, 60% dintre piloţii companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunţa o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat şi o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

    Nemţii de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloţilor, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloţilor la vârsta de 55 de ani şi o creştere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloţilor la vârsta de 60 de ani şi o creştere salarială de 5,2%. Deşi greva piloţilor a paralizat traficul aerian din Germania şi Europa de Vest, protestul a fost susţinut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings şi apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectaţi.

    Pierderile cauzate de protestele angajaţilor din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea preţului petrolului cu 40%, determinând şi ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.

  • Siveco face parte dintr-un consorţiu care va furniza CE servicii IT de 100 mil. euro în patru ani

    “Siveco este singura companie românească selectată pentru a furniza Comisiei Europene servicii IT pe o perioadă de 4 ani în cadrul contractului cadru ESP-DESIS III – cel mai mare contract al Comisiei în domeniul IT. Bugetul alocat contractului este de aproape 100 milioane de euro, pentru un volum global de efort estimat la 550 de specialişti implicaţi – manageri de proiect, arhitecţi, dezvoltatori software, specialişti web, consultanţi IT etc”, se arată într-un comunicat al companiei remis MEDIAFAX.

    Siveco România a participat la procesul de selecţie în cadrul consorţiului DeSIS, alături de IBM, Deloitte şi Steria.

    Serviciile vor fi prestate tuturor directoratelor generale ale Comisiei Europene şi unui număr de agenţii ale Comisiei cu sediile principale la Bruxelles, Luxemburg şi Ispra, şi includ dezvoltare software, analiză şi design, studii, suport tehnic şi formare pentru utilizarea de sisteme informatice.

    Directoratele Generale ale Comisiei vor lansa proiecte în execuţie în cadrul acestui contract începând cu 2014.

    “Este pentru prima oară când o companie românească este aleasă să furnizeze servicii tuturor Direcţiilor Generale din Comisia Europeană. Selecţia a fost una extrem de exigentă şi trebuie să mulţumesc colegilor noştri care au muncit enorm pentru acest rezultat. Din 2009 participăm constant la licitaţiile care au loc la Comisia Europeană şi am demonstrat că avem o echipă excepţională care poate îndeplini toate cerinţele beneficiarilor noştri. Acest nou contract este cel mai mare şi cel mai important de până acum şi sperăm să avem ocazia să demonstrăm în continuare expertiza pe care am câştigat-o în peste două decenii de muncă”, a declarat preşedintele şi directorul general Siveco România, Florin Ilia.

    Siveco România oferă din 2009 servicii IT instituţiilor europene.

    Printre beneficiari se află Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei, Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori şi Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori, Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Oficiul de cooperare EuropeAid, Banca Europeană de Investiţii.

    Serviciile furnizate sunt de dezvoltare de sisteme financiare, management de documente şi conţinut, aplicaţii administrative, sisteme informatice geografice (GIS), portaluri web, sisteme eLearning.

    Siveco România a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintrei cei mai mari producători locali de aplicaţii software.

    Conform datelor Registrului Comerţului, valabile la 14 august, acţionarii societăţii erau Siveco Netherlands BV (Olanda) – 42,7365%, Siveco International SA – 32,9167%, Irina Socol – 11,1168%, Alexandru Mihail Rădăşanu – 7,7184%, Florian Gabriel Ilia – 2,7189%, Siveco România SA – 2,5155%, Aurora Ecaterina Crusti – 0,1386% şi Daniela Bichir – 0,1386%.

  • Lucrări suplimentare de peste 15 milioane euro la magistrala 5 de metrou

    Lucrările au fost adjudecate la 1 octombrie, prin negociere fără anunţ de participare, potrivit unui companiei care administrează metroul bucureştean.

    Valoarea contractului, fără TVA, este de 54,41 milioane lei.

    Un alt contract pentru lucrări suplimentare la acest proiect, în valoare de 69 milioane lei fără TVA, a fost atribuit acestei asocieri la jumătatea anului trecut. Acordul viza lucrări de deviere a reţelelor edilitare.

    Asocierea Astaldi (Italia) – FCC (Spania) – Delta ACM (România) – AB Construct (România) realizează lucrările de rezistenţă a secţiunii Râul Doamnei – Opera (Haşdeu), cu o lungime totală de 6,2 kilometri şi 9 staţii, în baza unui contract atribuit în martie 2011, pentru 918,9 milioane lei, fără TVA.

    În construcţia acestei magistrale de metrou este implicat şi grupul german Max Bogl, selectat în aprilie 2011 pentru realizarea staţiei şi depoului Valea Ialomiţei, printr-un contract în valoare de 231,6 milioane lei, fără TVA.

    Tronsonul Drumul Taberei – Eroilor al magistralei 5 va fi finalizat în al doilea semestru din 2016, iar întregul proiect are ca termen de finalizare 2020, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene şi de la stat.

  • Luptă între masculii alfa la vârful OMV. Directorul general ar putea pleca de la conducerea companiei

    La întâlnirea de marţi a conducerii OMV se va pune în discuţie şi posibilitatea ca angajamentul lui Roiss să înceteze mai devreme decât era stabilit.

    Roiss a devenit CEO al companiei în 2011, iar anul trecut grupul austriac i-a extins contractul până în martie 2017.

    Totuşi, de atunci şi până în prezent, compania a înregistrat rezultate financiare slabe, profitul operaţional înjumătăţindu-se în al doilea trimestru din acest an, pe fondul crizei din Libia, care a determinat grupul să crească producţia de petrol în ţări unde costurile sunt mai mari, precum Norvegia.

    De asemenea, divizia de gaze naturale nu a consemnat un avans important, aşa cum a sperat conducerea companiei. În aceste condiţii, Roiss a încercat să reducă divizia, ceea ce a determinat apariţia unor neînţelegeri între el şi şeful unităţii, Hans-Peter Floren, potrivit surselor citate de Reuters.

    În 2013, divizia de gaz şi energie a contribuit cu doar 1 milion de euro la profitul grupului, înainte de dobânzi şi taxe, care a înregistrat o valoare de 2,7 miliarde de euro.

    “Pe de o parte, problemele de la OMV sunt determinate de piaţă. Există, însă, şi probleme în ceea ce priveşte atmosfera şi cooperarea din cadrul companiei”, a declarat una dintre surse.

    O altă sursă apropiată situaţiei a explicat că Roiss şi Floren, pe care i-a numit “masculi alfa”, poartă o luptă pentru putere în interiorul companiei.

    De altfel, acţionarii principali ai OMV, şi anume compania de stat austriacă OIAG (cu o participaţie de 31,5%) şi International Petroleum Investment din Abu Dhabi (cu o participaţie de aproape 25%), le-a cerut celor doi să ajungă la un acord.

    Săptămâna trecută, ziarul austriac Die Presse a anunţat că OMV ar putea încheia contractele lui Roiss şi Floren înainte de termen, citând surse din conducerea companiei.

    “Dacă plecarea lui Roiss se întâmplă, ar putea fi percepută ca o îmbunătăţire de către piaţă şi investitori. Sunt atât de multe zvonuri legate de el”, a declarat un analist care se ocupă de OMV.

    În cazul în care Roiss şi Floren vor părăsi OMV, board-ul companiei va pierde trei dintre membrii existenţi, şi anume Manfred Leitner (director de Marketing), David Davies (directorul de Finanţe) şi Jaap Huijskes (directorul diviziei de explorare şi producţie).

    De altfel, în septembrie, OIAG a anunţat că OMV şi-ar putea schimba conducerea şi strategia de afaceri în urma unei evaluări începute în primul trimestru al anului.

    Acţiunile OMV au coborât, vineri, la minimul ultimilor doi ani, valoarea acestora scăzând cu aproape o treime de la începutul anului până în prezent.

    În România, compania OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, administrează o reţea de 545 staţii de distribuţie a carburanţilor, din care 392 operate sub brandul Petrom şi 153 sub brandul OMV.

    OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de 66 milioane de barili echivalent petrol (bep). Grupul are o capacitate de rafinare de 4,2 milioane tone anual şi deţine o centrală electrică de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe pieţele din România şi ţările învecinate, prin intermediul a circa 800 benzinării.

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • AXA: Contractul privind vânzarea operaţiunilor din România către Astra a încetat

    “Contractul de vânzare a operaţiunilor de asigurări AXA Life Insurance România către Astra Asigurări, anunţat în data 29 noiembrie 2013, a încetat. AXA continuă să evalueze opţiunile strategice, luând în considerare interesul clienţilor şi al angajaţilor săi din România”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    AXA Life Insurance România a încheiat anul 2013 cu subscrieri de 33,8 milioane de lei şi o cotă de 2,7% din piaţa asigurărilor de viaţă.

    La trei luni după anunţul privind vânzarea AXA Life Insurance România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit în luna februarie procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra Asigurări, a suspendat conducerea şi dreptul de vot al acţionarilor şi a numit firma KPMG Advisory ca administrator special.

    Prin instituirea procedurii de redresare financiară, ASF a solicitat asigurătorului să majoreze capitalul social cu 490 milioane de lei în următoarele 12 luni, din care 70 milioane de lei într-o primă fază.

    Astra Asigurări este controlată indirect de omul de afaceri Dan Adamescu prin The Nova Group Investments România SA – 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%.

    Anunţul AXA era previzibil după ce preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a afirmat într-o conferinţă de presă, în prima parte a lunii iunie, că Astra nu se califică pentru preluarea altui asigurător.

    “Când eşti în redresare financiară vinzi, nu cumperi”, a declarat Negriţoiu la 12 iunie într-o conferinţă de presă.

    Operaţiunile AXA în România vor fi conduse de Bruno Dufraisse, care îi va succede Violetei Ciurel, numită director general al operaţiunilor AXA din Portugalia, se mai spune în comunicat.

    Grupul AXA este unul dintre cei mai mari jucãtori internaţionali din domeniul asigurărilor şi administrării de active, cu 157.000 de angajaţi care deservesc 102 milioane de clienţi în 56 de ţări.

    Anul trecut, afacerile grupului au atins 91,2 miliarde de euro.

  • CNADNR a reziliat contractul cu firma care lucra la şoseaua de centură a Sucevei

    Nechifor a spus că a fost reziliat contractul cu firma SCT, selectată să execute lucrările de construcţie a şoselei de centură a Suceavei, întrucât nu a fost respectat nici termenul de 15 septembrie pentru finalizarea lucrării.

    El a arătat că şoseaua de centură trebuia terminată în 2012, dar au fost extinse termenele, pentru noiembrie 2013 şi apoi iulie 2014, constructorul angajându-se ulterior să termine primul tronson la 15 septembrie 2014.

    “Suntem în 16 septembrie şi nu s-au ţinut de cuvânt”, a declarat Nechifor, care a menţionat că a fost foarte deranjat de dezinteresul total al acestei firme faţă de un contract şi faţă de banii publici.

    “Rar vezi aşa ceva. Ai o amărăciune când vezi cum eşti desconsiderat”, a spus preşedintele CJ Suceava.

    Potrivit acestuia, după rezilierea contractului CNADNR urmează să găsească soluţia pentru finalizarea lucrărilor, cel mai probabil urmând să fie executată garanţia de bună execuţie pentru finanţarea investiţiei.

    Nechifor a spus că o situaţie similară a fost şi în cazul modernizării DN 18, pentru care a fost reziliat contractul pentru lucrările la un tronson al drumului, iar din execuţia garanţiei de bună execuţie se repară drumul.

    Premierul Victor Ponta declara, în urmă cu o lună, că în cazul finalizării lucrărilor la şoseaua de centură a Sucevei sunt două variante, ambele proaste: una de reziliere a contractului cu firma care execută lucrarea sau continuarea lucrărilor cu această firmă.

    El spunea că problema la şoseaua de centură a Sucevei nu vine de la Guvern, care a alocat fondurile necesare, ci de la constructor, care nu lucrează suficient de bine.

    Lucrările la şoseaua de centură a municipiului Suceava au fost reluate în acest an abia la sfârşitul lunii mai, în dimineaţa în care şantierul a fost vizitat de ministrul de atunci al Transporturilor Dan Şova, care a avertizat firma de construcţii că din luna iulie intră pe penalităţi dacă nu finalizează lucrarea.

    El i-a cerut constructorului să se mobilizeze şi să angajeze personal suficient, în condiţiile în care pe şantier se aflau 25 de angajaţi, fiind nevoie de 90-120 de muncitori.

    Lucrările la şoseaua de centură a municipiului Suceava au început în 2008 şi ar fi trebuit să fie terminate în 12 iulie 2012, dar firma de construcţii a obţinut extensii de finalizare până în noiembrie 2013, iar apoi până în iulie 2014.