În urma unei decizii a conducerii Rezervaţiei Biosferă Delta Dunării, plajele Midia, Vadu, Corbu, Portiţa, Sfântul Gheorghe şi Sulina sunt scoase de sub statutul de arie protejată, informează Urban-Constanta.
Ele vor trece în administrarea autorităţilor locale care împreună cu alţi investitori se vor ocupa de dezvoltarea viitoarelor staţiuni turistice. Astfel turişti se vor putea bucura de peste 20 de hectare de plajă.
În „laboratorul de genii“ de la Constanţa, anul acesta a adăugat la palmares noi premii obţinute la competiţiile NASA. 13 echipe sunt laureate ale concursurilor gândite de americani pentru colonizarea spaţiului. Cel mai complex proiect este cel al elevilor de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, prin care a fost conceput un oraş spaţial, scrie Adevărul
“Oberth Space Project“, al unor elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“: Marina Cozma, Matei Popovici, Costin Dobrin, Bianca Burtoiu, Diana Andreea Catană, Andreea Stanciu, Dalia Stoian, Răzvan Ursu. Toţi au 17 ani, cu excepţia lui Răzvan, care are 15 ani.
Proiectul „Oberth“ al elevilor constănţeni a impresionat juriul prin originalitate şi prin caracterul ştiinţific care depăşeşte nivelul unor cunoştinţe de liceu. „Oberth Space Project“ nu se axează doar pe construirea unei singure staţii, ci a unui sistem de staţii interdependente.
În urma cu 5 ani, România Liberă scria despre elevii Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi premiile obţinute de aceştia: “pentru al optulea an consecutiv, colegiul din Constanţa a obţinut cu cele mai multe premii dintre şcolile participante. Este vorba de 9 premii şi menţiuni (2 premii I, 4 premii II, 1 premiu III şi 2 menţiuni).”.
Elevii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” nu se află la prima performanţă. De mai bine de opt ani, proiectele lor ştiinţifice au adus în palmares nenumărate premii şi menţiuni. Ideile adolescenţilor sunt folosite cu brio de către inginerii NASA.
Autostrada A2, între Lehliu şi Feteşti, şi 18 drumuri naţionale din zece judeţe din estul şi sud-estul ţării sunt în continuare închise, luni, din cauza zăpezii şi a viscolului.
Circulaţia rutieră este, în continuare, întreruptă pe autostrada A2, pe sectorul Lehliu -Feteşti, sectorul Bucureşti – Lehliu fiind redeschis traficului luni, la ora 07.00, pentru toate categoriile de vehicule, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Conform Centrului Infotrafic din Poliţia Română, nu se circulă, luni dimineaţă, din cauza vremii, pe mai multe tronsoane ale unor drumuri naţionale: DN23A Gologanu – Ciorăşti (judeţul Vrancea); DN11A Bârlad (judeţul Vaslui) – Podu Turcului (judeţul Bacău); DN24A Murgeni – Berezeni – Huşi (judeţul Vaslui); DN26 Murgeni – Blăgeşti (judeţul Vaslui); DN22D Măcin – Cerna (judeţul Tulcea); DN22F Horia – Nalbant (judeţul Tulcea); DN22A Topolog (judeţul Tulcea) – Hârşova (judeţul Constanţa); DN22, pe tronsoanele Râmnicu Sărat (judeţul Buzău) – Brăila şi Baia (judeţul Tulcea) – Sibioara (judeţul Constanţa).
De asemenea, sunt închise DN2B Buzău – Brăila, DN2A Hârşova (judeţul Constanţa) – Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa), DN21A Bărăganul (judeţul Brăila) – Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), DN2 Buzău – Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), DN2C Costeşti (judeţul Buzău) – Griviţa (judeţul Ialomiţa), DN23B Măicăneşti – Ciorăşti (judeţul Vrancea), DN2N Bogza – Dumbrăveni (judeţul Vrancea), DN3A Lehliu-Gară (judeţul Călăraşi) – Feteşti (judeţul Ialomiţa), DN3B Feteşti – intersecţie cu DN2A, DN24D Cuca – Tuluceşti (judeţul Galaţi),
Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.
Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.
Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.
Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.
Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată pentru că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte.
Potrivit procurorilor DNA, fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale), transmite corespondentul MEDIAFAX.
Alături de fostul edil al Constanţei, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, deputatul PSD Eduard Martin şi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa, precum şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, acesta din urmă sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită
De asemenea, în acest dosar au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, deputatul Eduard Martin, asociat al SC Polaris M Holding S.R.L, dar şi SC Polaris M Holding S.R.L, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, precum şi pentru dare de mită.
În acelaşi dosar vor mai fi judecaţi Gabriel Stan, viceprimar al municipiului Constanţa, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa, la data faptelor, pentru abuz în serviciu.
Potrivit unui comunicat DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi a primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.
“Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de inculpatul Mazăre Radu Ştefan atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel. Acesta din urmă a transmis solicitarea inculpatului Mazăre Radu Ştefan către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contractele fictive de publicitate încheiate între acestea şi firma pe care o administra, contracte în baza cărora au fost ulterior primite sumele de bani”, se arată în comunicatul DNA.
De asemenea, în perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Sorin Strutinsky, a primit de la S.C. Polaris M Holding S.R.L., al cărei asociat şi administrator în fapt era Eduard Martin, peste şapte milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.
Potrivit DNA, în anul 2008, între S.C. Polaris M Holding S.R.L şi Primăria Constanţa a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu zece milioane de lei.
“Şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între S.C. Polaris M Holding S.R.L. şi aceeaşi firmă controlată de inculpaţii Mazăre Radu Ştefan şi Strutinsky Sorin Gabriel. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771,57 lei. Ca urmare a încheierii acestui contract a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei, din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului”, susţin procurorii anticorupţie.
DNA precizează că principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale şi crearea, în consecinţă, a acestui prejudiciu a fost primarul Radu Mazăre.
Alături de acesta, la comiterea faptei au mai participat Gabriel Stan, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, angajaţi ai Primăriei care, prin încălcarea mai multor dispoziţii legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preţ supraevaluat.
“Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile inculpatului Mazăre Radu Ştefan, referitoare printre altele la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim de trei participanţi, tariful de salubritate”, mai precizează comunicatul DNA.
Totodată, în perioada noiembrie 2006 – 2013, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între Primărie şi o societate controlată de el şi de Sorin Strutinsky, în valoare totală de peste şase milioane lei.
“Aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care inculpatul Mazăre Radu Ştefan a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale”, au menţionat procurorii DNA.
Până în prezent Primăria municipiului Constanţa nu a comunicat dacă doreşte să se constituie parte civilă.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a fi menţinute măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.
Pentru al şaptelea an consecutiv, Dow Jones Sustainability Index (DJSI) a recunoscut Roche ca fiind cea mai sustenabilă companie din industria farmaceutică.
Pe baza rezultatelor solide din primele noua luni ale anului, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni.
Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic. Roche este cea mai mare companie de biotehnologie la nivel mondial, ce ofera medicamente diferenţiate clinic în domeniul oncologiei, imunologiei, bolilor infecţioase, oftalmologiei şi afecţiunilor sistemului nervos central.
În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni.
Potrivit reprezentanţilor Universităţii “Ovidius” din Constanţa, depunerea cererilor de cazare în cămine s-a făcut, în premieră în acest an, exclusiv online, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Numărul total de locuri în cele patru cămine ale universităţii este de 1.327, dar din acestea se scad 371 de locuri speciale – destinate bursierilor statului român, studenţilor familişti, persoane cu dizabilităţi etc, astfel că numărul total de locuri care se repartizează conform criteriilor de ierarhizare în anul universitar 2015-2016 este de 956. Pentru acestea, în prima etapă, s-au înscris 1.321 de studenţi.
“Lista preliminară va fi afişată miercuri, iar clasamentul final validat cu studenţii care au obţinut un loc de cazare va fi publicat la data de 27 septembrie, până la ora 23.59″, a spus purtătorul de cuvânt al universităţii, Daniel Citirigă.
Potrivit acestuia, niciun student care doreşte şi alege să stea într-unul dintre căminele universităţii nu va rămâne fără loc de cazare, pentru că, deşi se înscriu pe liste, unii studenţi renunţă la cămin, astfel că apar locuri libere.
“Cei care nu prind acum un loc de cazare mai au o şansă pe 3 octombrie, când are loc a doua etapă de repartizare. Studenţii care nu ocupă un loc în cămin după primul clasament sau după clasamentul final validat, vor avea statusul «în aşteptare» şi ar putea ocupa locurile lăsate libere de către studenţii care, deşi s-au înscris la cazare, nu au plătit taxa de cămin pentru luna octombrie, nu au semnat contractul de cazare ori şi-au exprimat opţiunea de a renunţa la locul obţinut”, a precizat Citirigă.
Reprezentanţii instituţiei au spus că în această lună au fost făcute lucrări de renovare acolo unde a fost necesar, au fost zugrăvite camerele mai murdare, s-a reparat sau schimbat mobilierul deteriorat şi au fost înlocuite instalaţiile sanitare defecte, astfel că studenţii se vor putea caza în camere în condiţii bune.
Universitatea “Ovidius” din Constanţa dispune de aproximativ 1.300 de locuri de cazare, în patru cămine, două pe Aleea Studenţilor nr. 1 şi două în incinta complexului universitar de pe Bulevardul Mamaia nr. 124. Camerele destinate studenţilor în cele patru cămine sunt în sistem garsonieră, cu bucătărie la capătul culoarului, în fiecare cameră putând locui până la patru persoane.
Tarifele sunt la fel ca anul trecut, adică 280 de lei pentru studenţii la forma de învăţământ cu taxă şi 165 de lei pentru studenţii la forma de învăţământ fără taxă.
Pe de altă parte, cei care nu reuşesc să prindă un loc în cămin sau nu doresc să locuiască în campus, pot alege dintre numeroasele oferte de la particulari. Preţurile de cazare sunt cuprinse între 50 de euro/persoană/ lună pe cameră şi ajung până la 350 de euro/ apartament, în funcţie de dotările locuinţelor şi de zona în care se află acestea. La mijloc se află preţurile pentru grasoniere, care pot fi închiriate cu aproximativ 150-200 de euro pe lună.
Povestea Casei cu lei din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.
Mediafax vă prezintă povestea Casei cu lei.
Impozanta clădire de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român Ion Berindei, între anii 1895 şi 1898. Numele clădirii, Casa cu lei, provine de la existenţa celor patru lei sculptaţi care tronează pe coloanele imobilului.
Clădirea este amplasată în zona veche a Constanţei, în apropiere de Moscheea Carol I şi de Biserica Catolică, unde se află mai multe clădiri vechi, majoritatea fiind însă în stare avansată de degradare. Nici Casa cu lei nu face excepţie, clădirea fiind închisă de mai mulţi ani şi având nevoie de reparaţii capitale.
Casa cu lei a aparţinut negustorului armean Dicran Emirzian.
“Casa cu lei a aparţinut unui negustor armean bogat, Dicran Emirzian, şi a fost construită la începutul secolului trecut după planurile arhitectului Ion Berindei. Iniţial, autorul era necunoscut, dar una din căile prin care am identificat autorul, pentru că planurile nu ne-au parvenit, este că are leii, care sunt un însemn specific al lui Berindei. Unde se văd nişte lei, acolo este Berindei, de exemplu, Muzeul Muzicii, Casa Cantacuzino, de pe Calea Victoriei. Asta este marca arhitectului Berindei. Am găsit planurile semnate de Berindei la arhive şi pentru Palatul Manissalian din Constanţa, construit după planurile lui Berindei. I-am recunoscut stilul şi Casa cu lei este făcută de el”, spune istoricul de artă Doina Păuleanu.
Casa cu lei, realizată în stilul Neorenaşterii italiene, cu elemente neoclasice, a fost ridicată de armeanul Dicran Emirzian pentru familia sa. El era un membru marcant al comunităţii armene şi avea, în centrul Constanţei, un magazin cu mărfuri de lux – “La Luvru”.
La un moment dat, Dicran Emirzian a decis să închirieze locuinţa lui Lazăr Munteanu, un magistrat pasionat de artă, care făcea parte din celebra familie Kalinderu şi care a fost prieten cu mulţi pictori români importanţi. Acesta şi-a expus la parterul casei o impresionantă colecţie de artă, care putea fi admirată din stradă de către trecători.
De altfel, într-o zi, Krikor Zambaccian, cel care avea să devină unul dintre cei mai importanţi colecţionari de artă din România, a văzut, prin ferestrele deschise ale casei, tablourile din colecţia magistratului, fapt care a constituit punctul de plecare al pasiunii lui Zambaccian pentru obiectele de artă.
“În Casa cu lei a locuit la un moment dat un magistrat, Lazăr Munteanu, care era un mare colecţionar din Bucureşti. El a fost magistrat la Constanţa vreo 20 de ani şi a început să colecţioneze obiecte de artă pe care le avea etalate la parterul Casei cu lei. La un moment dat, Zambaccian trece prin zonă, vede tablourile, intră, le admiră, iar acest fapt declanşează pasiunea care va îl va duce către crearea celei mai mari colecţii de artă din România. Zambaccian povesteşte în însemnările lui cum, văzând această colecţie, s-a îndrăgostit de artă”, mai spune Doina Păuleanu.
După primul război mondial, Casa cu lei a devenit, pentru scurt timp, sediu de bancă, documentele vremii indicând că acest lucru s-a întâmplat în 1921.
Apoi, în Casa cu lei a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, până în 1941, când s-a mutat la Bucureşti. Imobilul a avut apoi mai mulţi chiriaşi, iar în 1950 a fost naţionalizat.
În anii ’70, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformată într-un restaurant celebru la vremea aceea, care a funcţionat până în primii ani după Revoluţia din 1989.
Acum, Casa cu lei, care de câţiva ani este în proprietate privată, fiind deţinută de unul dintre cei mai bogaţi constănţeni, este închisă întrucât are nevoie de reparaţii importante pentru putea fi din nou funcţională.
Acest articol face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia Colegiul Pro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), ce se pierd însă în zgomotul cotidian.
În cadrul proiectului a fost recent lansată şi aplicaţia Poveste Urbană”, un ghid modern şi simplu de folosit dedicat celor interesaţi să descopere poveştile clădirilor cu valoare arhitecturală din cele mai mari şapte oraşe ale României.
Aplicaţia oferă informaţii despre foştii proprietari ai caselor, clădirilor sau conacelor boieresti, poveştile familiilor care au trăit acolo sau le-au trecut pragul. Totodată, oferă date despre anul construcţiei, precum şi numele arhitectului. Informaţiile au fost culese şi verificate de o echipă de istorici şi arhitecţi.
Aplicaţia „Poveste Urbană” poate fi descarcată gratuit din magazinele PlayStore şi AppStore. Mai multe detalii pot fi găsite şi pe website-ul dedicat proiectului, aplicatiapovesteurbana.gandul.info.
Divizia de Diagnostic a înregistrat, de asemenea, creşteri semnificative în special datorită testelor de imunologie şi produselor de diagnostic molecular.
Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 5% în primele şase luni ale anului 2015, la o rată de schimb constantă, ajungând la 18.350 miloane de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – creştere de 21%, mai mare cu un procent faţă de anul trecut – şi a vânzărilor medicamentelor pentru astm, artrită reumatoidă şi pentru hematologie. Vânzările au înregistrat o creştere de 7% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 2% în Europa.
Divizia de Diagnostic a înregistrat vânzări în creştere cu 7% în prima jumătate a anului, ridicându-se la 5.235 milioane de franci elveţieni, în principal datorită cererii susţinute pentru produsele de diagnostic imunologic. Vânzările Diabetes Care au crescut cu 1%, în timp ce Molecular Diagnostic şi Tissue Diagnostic au înregistrat creşteri de 12% fiecare.
Estimări pentru anul 2015
Pentru anul 2015, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni.
Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic.
În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche.