BusinessMagazin

Tag: concedieri

  • Retrospectiva 2010 – calendarul celor mai mari concedieri ale anului

    De la inceputul lui 2009, peste 400.000 de romani au intrat in
    randul somerilor. Este foarte mult, mai ales in conditiile in care
    ne apropiem rapid de momentul in care vom avea mai multi pensionari
    decat angajati. Cei mai loviti au fost bugetarii, care au fost
    eliminati pe rand din schemele de plata ale institutiilor de stat
    si care vor continua sa plece si in anul urmator.

    De altfel, anuntul autoritatilor romane de a disponibiliza, pana
    la finalul anului, peste 60.000 de angajati din sectorul public
    face ca numarul concedierilor anuntate sa fie de cinci ori mai mare
    decat cel al angajarilor la nivelul intregii Uniuni Europene,
    potrivit Raportului de monitorizare a pietei muncii, publicat de
    Comisia Europeana.

    Angajatii din Ministerul Transporturilor au avut anul acesta cel
    mai mult de suferit, in special cei de la CFR. Ei au fost printre
    primii care au fost anuntati ca vor ramane fara locul de munca, iar
    numarul vehiculat ramane impresionat chiar si pentru un an de
    criza, cand concedierile sunt un fenomen normal – 10.300 de oameni
    dati afara.


    Nici macar cea mai mare companie din Romania nu a fost ocolita
    de probleme. OMV Petrom a inceput anul cu un plan serios de
    disponibilizari – 3.000 de oameni. In top intra si Romtelecom, care
    este la al doilea val de plecari masive, dupa ce primul a avut loc
    acum doi ani, cand compania a renuntat la 2.500 de oameni. Compania
    a ales varianta negocierilor pentru incetarea colaborarii. Astfel,
    o parte a ales sa plece de bunavoie, in schimbul unor pachete
    compensatorii consistente, iar 400 de angajati au fost transferati
    catre Ericsson Romania inca din luna ianuarie.

  • Noul Cod al Muncii, in dezbatere publica pana la 20 decembrie. Vezi aici ce castiga si ce pierd angajatii


    Proiectul    , pentru care ministerul condus de Ioan Botis asteapta
    opiniile oamenilor inclusiv prin e-mail, liberalizeaza piata
    muncii in spiritul cerut de investitori, in special de cei
    reprezentati in Consiliul Investitorilor Straini, care considera ca
    printr-o flexibilizare a regulilor de angajare si concediere, a
    programului de lucru si a contractelor de munca va fi stimulata
    angajarea cu forme legale in randul companiilor, vor fi atrase noi
    investitii si vor fi create noi locuri de munca.

    Actuala forma a Codului
    Muncii    , pe care ministerul a introdus ulteior succesive

    modificari si completari    , dateaza din 2003, insa a suferit pana
    acum succesive modificari.

    Diferentele de baza introduse de minister in Codul Muncii sunt
    urmatoarele:

    ANGAJAREA

    – toti angajatorii au obligatia de a incheia contractul
    individual de munca, in forma scrisa, inainte de inceperea
    raporturilor de munca

    – se interzice incheierea unui contract de munca pentru
    prestarea unei activitati ilicite (in loc de “ilicite si imorale”,
    ca in vechea forma)

    – perioada de proba la angajare este de cel mult 45 de zile
    calendaristice pentru functiile de executie (in loc de 30) si de
    cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere
    (in loc de 90); este valabil si pentru absolventii nou-intrati in
    campul muncii; nu se mai interzice angajarea succesiva a mai mult
    de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

    DERULAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – la drepturile angajatorului se adauga si “sa stabileasca
    obiectivele de performanta individuala, precum şi criteriile de
    evaluare a realizarii acestora” pentru angajat

    – intre atributiile reprezentantilor salariatilor, in companiile
    unde nu exista angajat, intra si negocierea contractelor colective
    de munca

    – delegarea angajatilor poate fi dispusa pentru o perioada de cel
    mult 60 de zile si se poate prelungi, numai cu acordul
    salariatului, din 2 in 2 luni (in loc de “cu cel mult 60 de
    zile”)

    – de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a
    contractului individual de munca va interveni o cauza de incetare
    de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de
    drept va prevala

    – contractul individual de munca nu poate fi suspendat de angajator
    ca sanctiune disciplinara pentru angajat

    – in cazul reducerii temporare a activitatii, “pentru motive
    economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care
    depaşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reducerii
    programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu
    reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea
    situatiei care a cauzat reducerea programului”

    – daca din motive obiective este necesara reducerea sau
    intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an,
    cu obligativitatea reluarii ei, angajatorul poate acorda in aceasta
    perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a
    sindicatului.

    INCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – daca angajatorul persoana juridica este dizolvat, contractul
    individual de munca inceteaza de la data la care angajatorul şi-a
    incetat existenta conform legii

    – contractul individual de munca inceteaza la data indeplinirii
    cumulative a conditiilor de varsta standard şi a stagiului minim de
    cotizare pentru pensionare (in loc de “data comunicarii deciziei de
    pensionare”)

    – nulitatea contractului individual de munca si stabilirea
    efectelor ei se constata prin hotarare judecatoreasca definitiva
    (in loc de “sau prin acordul partilor”)

    – dispare interdictia pentru angajator de a face noi incadrari pe
    locurile de munca ale celor concediati timp de 9 luni de la data
    concedierii; angajatorul nu mai are nici obligatia de a-i reangaja
    pe cei concediati pe aceleasi locuri, daca intre timp a disparut
    situatia care a dus la concediere

    – preavizul la demisie nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare
    pentru salariatii cu functii de executie (in loc de 15), respectiv
    45 de zile lucratoare (in loc de 30) pentru salariatii cu functii
    de conducere

    – contractul individual de munca pe durata determinata poate fi
    prelungit sau reinnoit succesiv ori de cate ori este nevoie; un
    astfel de contract nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de
    36 de luni (in loc de 24); dupa terminarea unui astfel de contract,
    angajatorul nu mai este obligat ca pe postul respectiv sa faca o
    angajare cu contract pe durata nedeterminata.

    MUNCA TEMPORARA

    – misiunea de munca temporara nu poate fi mai mare de 24 de luni
    (in loc de 12) si poate fi prelungita de mai multe ori, pana la un
    interval total de 36 de luni (in loc de 18)

    – dispare precizarea ca intre doua misiuni de munca temporara,
    salariatul temporar beneficiaza din partea agentului de munca
    temporara de un salariu platit de agent; contractul de munca
    temporara poate inceta si inainte de incheierea unei misiuni, daca
    utilizatorul renunta la un moment dat la serviciile salariatului;
    daca utilizatorul beneficiaza de munca salariatului si dupa
    terminarea contractului, nu se mai considera automat aceasta drept
    contract de munca pe durata nedeterminata

    – perioadele de proba pentru misiunile de munca temporara cresc de
    la 2-5 zile pana la 2-30 de zile, ultimul caz fiind valabil pentru
    salariatii incadrati in functii de conducere pentru contracte de
    munca temporara mai lungi de 6 luni.

  • Functionarii publici ar putea fi concediati chiar daca sunt in concediu de crestere a copilului

    Ministerul Administratiei si Internelor a supus, joi, dezbaterii
    publice proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
    188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

    Potrivit proiectului de act normativ, dupa intrarea in vigoare a
    modificarilor la Statutul functionarilor publici va fi abrogat
    articolul 36 din Legea 188/1999, potrivit caruia “in perioada
    concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor
    pentru cresterea si ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu
    pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa
    functionarului public in cauza”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Peste 100.000 de bugetari au fost restructurati in acesti doi ani, insa “nu este un element de mandrie”

    “Nu este un element de mandrie, este un element de rigurozitate
    si de rationalitate de a avea un aparat bugetar atat cat isi poate
    permite Romania si de a face ceea ce trebuie pentru 22.000.000 de
    romani in acesta tara, astfel incat sa cheltuim atat cat ne
    permitem”, a comentat prim-ministrul pe marginea cifrelor privind
    concedierile, intr-un interviu la postul public de radio.

    El a spus ca, in privinta angajarilor in sectorul bugetar in 2011,
    Guvernul va continua politica de a ocupa doar un post din sapte,
    avand in vedere ca trebuie sa se incadreze in suma de 39 de
    miliarde de lei disponibili in fondul public de salarii pentru anul
    viitor.

    In ceea ce ii priveste pe disponibilizati, premierul a afirmat ca
    intentioneaza sa propuna ca, daca cineva refuza de doua ori
    oferirea unui loc de munca in urma discutiilor cu un consilier de
    la ANOFM, avand in vedere oferta actuala de peste 10.000 de locuri
    de munca disponibile, a doua oara sa nu mai primeasca ajutor de
    somaj. “Deci iti ofer un loc de munca, il refuzi o data, daca si a
    doua oara l-ai refuzat, atunci din ziua urmatoare nu mai primesti
    ajutor de somaj, inseamna ca nu te intereseaza munca in Romania si
    vrei sa faci altceva”, explica Emil Boc, apreciind ca oricum in
    Romania somajul “nu este foarte ridicat”, intrucat se situeaza sub
    media Uniunii Europene.

    In septembrie, rata medie a somajului in UE era de 9,6%, conform
    Eurostat. Datele ANOFM indica pentru septembrie un somaj de 7,35%,
    iar in octombrie a coborat la 7,08%.

    In privinta reformelor facute pana acum pentru incadrarea in
    deficitul bugetar (6,8% anul acesta si 4,4% la anul),
    prim-ministrul a precizat ca Uniunea Europeana a confirmat ca nu
    mai este nevoie de alte masuri pentru a mentine Romania intr-un
    cadru de deficit fiscal care sa poata fi sustinut din resursele pe
    care le are. In acelasi timp insa, Boc a sanctionat votul din Senat
    in favoarea reducerii cotei unice de impozitare de la 16% la 10%,
    afirmand ca legea bugetului pentru 2011 nu se va schimba in functie
    de acest vot.

    “Desi reducerea cotei unice poate parea benefica, in momentul de
    fata Romania nu si-o poate permite”, afirma premierul. “Nu ne putem
    permite sa ne jucam, asa cum ne-au aratat foarte multi experti
    interni si internationali, cu o total lipsa de predictibilitate a
    sistemului financiar al tarii.” Din punctul lui de vedere, votul
    pentru reducerea cotei unice, initiat de un grup de senatori PDL,
    se explica printr-o particularitate “oarecum nefericita” a
    sistemului parlamentar romanesc, care face ca Senatul sa abordeze o
    serie de teme cu mai mare lejeritate, stiind ca decizia finala va
    fi luata de Camera Deputatilor, care este camera decizionala.

    “Sper insa ca in continuare parlamentarii nu vor mai da dovada de
    un asemenea exces de zel, pentru ca nu face decat sa ne aduca
    prejudicii interne si internationale din perspectiva relatiei cu
    mediul de afaceri, care are nevoie de decizii predictibile si fara
    prea multe schimbari”, a mai spus Emil Boc.

  • Bechtel concediaza 834 de angajati la Autostrada Transilvania

    Liderul Sindicatului “Transilvania” al angajatilor Bechtel de pe
    santierul autostrazii, Mihai Lup, a declarat vineri
    corespondentului MEDIAFAX ca Bechtel intentioneaza sa opereze
    concedierea colectiva in perioada 20 ianuarie – 28 februarie
    2011.

    “Am primit, vineri, notificarea din partea conducerii Bechtel
    prin care se anunta initierea procedurii de concediere colectiva a
    unui numar de 834 de angajati de la Autostrada Transilvania.
    Motivele invocate sunt lipsa unui front de lucru pentru continuarea
    lucrarilor la acest proiect si neplata datoriilor de 73 de milioane
    de euro, fara TVA, de catre stat, pentru lucrarile efectuate pana
    acum. Concedierea ar trebui sa aiba loc in perioada 20 ianuarie –
    28 februarie 2011”, a spus Lup.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finantelor: Pana la finele anului trebuie dati afara inca 26.000 de bugetari

    “Ne-am propus sa inchidem anul cu o cifra de 1,29 milioane de
    salariati in sistemul bugetar, fata de 1,316 milioane de bugetari,
    cati lucrau in sistem in luna septembrie”, a declarat oficialul. El
    a explicat ca reducerea anuntata are sanse mari sa fie pusa in
    practica, in conditiile in care sunt prevazute disponibilizari in
    mai multe institutii, conform unor acte normative deja aprobate.
    Este vorba de invatamant, primarii si administratia centrala, cum
    este cazul Ministerului Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Topul celor mai mari greseli ale angajatorilor

    Ca in orice conflict, adevarul se afla undeva la mijloc. Poate
    si angajatii au gresit, pentru ca nu au raspuns suficient de repede
    noilor cerinte ale angajatorilor, nu au reusit sa inteleaga ca
    vremurile bune au trecut si ca acum trebuie sa munceasca mai mult
    pe aceiasi bani sau chiar mai putini. Pe de alta parte, nici
    angajatorii nu au fost niste sfinti, ba chiar au profitat exagerat
    de noile conditii de pe piata muncii si au inceput sa-si exploateze
    angajatii, abordare care acum se intoarce impotriva lor si pentru
    care platesc cu varf si indesat. Fara sa cunoasca in amanunt Codul
    muncii sau fara sa le pese ca ar putea fi pusi sa dea socoteala,
    multi dintre angajatori au facut de la inceputul crizei o serie de
    greseli in relatia cu angajatii si mai ales in felul cum aleg sa
    puna punct acestei relatii.

    Multe dintre greseli ar putea fi usor evitate, spun avocatii
    specializati in astfel de litigii, iar aceasta ar trebui sa fie o
    preocupare serioasa a managerilor din companii, in special a
    managerilor de resurse umane, de vreme ce, din cauza acestor
    greseli, au ajuns sa faca de risipa de bani, eforturi si nervi, de
    cand angajatii au inteles ca isi pot da foarte usor angajatorii in
    judecata. Iar faptul ca legislatia muncii este (inca) foarte
    protectoare cu angajatii ar trebui sa fie un motiv in plus de
    ingrijorare. “Practic, daca ar fi sa ne uitam la toate companiile
    din Romania, cred ca 99% ar fi gasite cu probleme de resurse
    umane”, spune avocatul Iulian Patrascanu, managing partner in
    cadrul casei de avocatura Fine Law, Patrascanu si Asociatii.

    El s-a specializat pe litigiile de munca, un segment extrem de
    infloritor pentru avocati in aceasta perioada. “Noi nu lucram pe
    cazuri de concedieri colective, ci reprezentam cazuri individuale,
    cele mai multe ale managerilor sau ale specialistilor care sunt
    concediati sau carora li se pregateste inlaturarea din firma”,
    explica Patrascanu.Unii angajati apeleaza la avocati pentru ca nu
    vor sa fie nedreptatiti, iar altii doar pentru a se razbuna. In
    oricare dintre situatii, avocatii spun ca este destul de usor sa
    gaseasca nereguli in compania respectiva si ca este surprinzator ca
    firmele fac in continuare aceleasi greseli, desi sunt constiente de
    riscurile pe care si le asuma.

    Cel mai adesea, nemultumirile angajatilor sunt legate de
    programul de munca. Desi in contractul individual de munca este
    unul dintre primele elemente specificate, rareori programul fix
    este respectat. Aceasta a devenit o problema abia dupa ce
    angajatorii au inceput sa nu mai plateasca orele suplimentare
    petrecute la birou. Asa ca angajatii s-au revoltat si au cerut
    sfatul avocatilor. “Daca in contractul individual de munca se
    mentioneaza ca programul de lucru normal este de opt ore pe zi, a
    solicita salariatului sa se prezinte la serviciu in alt interval
    orar necesita incheierea unui act aditional la contractul de munca,
    in care sa se prevada expres faptul ca salariatul este supus unui
    program de lucru inegal”, precizeaza Iulian Patrascanu.

    O alta greseala frecventa pe care o fac angajatorii este legata
    de modul cum desfiinteaza un loc de munca. In aceasta capcana au
    cazut multe companii in ultimii doi ani, de cand s-a dezlantuit
    valul de concedieri. Premisa de la care au plecat este corecta – un
    om poate fi concediat fara repercusiuni sau explicatii adiacente
    atunci cand postul sau este desfiintat. Dar si desfiintarea se face
    tinand seama de anumite reguli, avertizeaza specialistii in
    legislatia muncii. “Daca angajatorul doreste desfiintarea unui
    anumit post pentru motive economice, iar in societatea respectiva
    exista mai multe posturi similare, alegerea postului ce se va
    desfiinta nu trebuie sa fie aleatorie, ci trebuie avute in vedere
    criterii subiective, cum ar fi daca salariatul este unic
    intretinator de familie, dar si de performanta profesionala, caz in
    care este nevoie de o testare a tuturor salariatilor de pe acele
    posturi”, subliniaza Patrascanu.

    Avocatii mai spun ca o alta problema este legata de modul cum
    angajatorii fac retinerile de salarii atunci cand oamenii isi
    creeaza datorii fata de companie, prin depasirea bugetelor
    personale alocate sau alte cheltuieli facute pe banii companiei.
    Nici aici angajatorii nu sunt scutiti de pericolul de a fi dati in
    judecata, de vreme ce legea spune ca retinerile de salariu nu pot
    avea loc decat daca exista o hotarare judecatoreasca definitiva si
    irevocabila. De asemenea, retinerile nu pot depasi o treime din
    salariu, iar daca exista si alte titluri executorii impotriva
    salariatului respectiv, retinerile nu pot fi mai mari de o cincime
    din salariu.

    Asa cum demisiile impun o perioada de preaviz, si concedierile
    ar trebui sa se faca pe acelasi principiu. Angajatorii trebuie sa
    fie foarte atenti la acest aspect, pentru ca altfel se pot trezi in
    fata unei hotarari judecatoresti care ii obliga sa anuleze
    concedierea. Nu este singura greseala in procesul concedierii.
    Adesea, firmele ascund decizia de a trimite acasa un om din
    companie in spatele unor motivatii precum “abatere disciplinara”
    sau “necorespundere profesionala”. Desi ele reprezinta argumente
    valabile pentru concedierea unui angajat, ele sunt, totusi, destul
    de greu de dovedit, asa ca angajatorii trebuie sa fie cu ochii in
    patru si in ceea ce priveste acest aspect.

    Acum trei-patru ani, angajatii care isi negociau salariile in
    euro sau dolari se considerau norocosi si privilegiati. Acum sunt
    insa nemultumiti, pentru ca deprecierea monedei nationale a depasit
    cursul intern stabilit la angajare si renegociat in fiecare an.
    Desi initial a fost o metoda foarte buna de a atrage candidati
    valorosi, acum unii au ajuns buni de plata. “Sunt angajati care cer
    in instanta diferenta de bani intre cursul intern, care de obicei
    este mai mic, si cursul BNR, care este mai mare, intrucat cursul de
    referinta pentru platile in lei este cursul BNR”, explica avocatul
    de la Fine Law. Sigur, diferentele despre care vorbeste Patrascanu
    sunt realmente sesizabile atunci cand vorbim despre salarii de
    peste 1.000 de euro, deci pentru pozitii de specialisti, middle
    manageri sau top manageri. Numerosi angajati se plang de faptul ca
    trebuie sa participe la traininguri tinute in weekend. Desi pentru
    angajatori trainingurile reprezinta beneficii extrasalariale
    oferite personalului, indiferent de momentul in care se desfasoara
    sau durata lor, pentru angajati sunt mai degraba ore suplimentare,
    atunci cand au loc in afara orelor de program, in special in zilele
    libere.

    Toate acestea au crescut semnificativ activitatile caselor de
    avocatura in segmentul de drept al muncii. “Toata economia a
    trebuit sa se reajusteze, insa partea buna pentru noi, avocatii, a
    fost ca am avut atatea zone noi catre care am putut sa ne
    reorientam, iar conflictele de munca au fost una dintre ele”,
    conchide Mihaela Buzila, directorul departamentului de consultanta
    legala din cadrul KPMG Romania.

    Buzila constata ca unele companii si-au invatat lectia si au
    inteles ca este mai bine sa previi decat sa tratezi, iar acum
    apeleaza la consultanta din partea avocatilor, pentru a evita
    aparitia unor brese in structura lor de resurse umane, care sa
    creeze o oportunitate angajatilor de a-i da in judecata. Cei ce nu
    au inteles inca riscul trebuie sa stie ca daca ajung intr-un astfel
    de conflict, solutia recomandata este reconcilierea amiabila.
    Altfel, ar putea avea de suportat consecintele unei decizii
    judecatoresti defavorabile lor, asa cum se intampla in mai bine de
    jumatate dintre cazurile care ajung in instanta.

  • Minciuna restructurarii: cel mai bine platiti bugetari castiga tot peste 12.000 de euro pe luna

    Cel mai bine platit bugetar, din Arad, a incasat in 2009 nu mai
    putin de 671.000 de lei brut, echivalentul a 13.300 de euro brut
    luna de luna, de 10 ori mai mult decat presedintele si
    primul-ministru.

    Pe locul secundal acestui top al celor mai bine platiti bugetari se
    afla un functionar din Sibiu, cu 576.000 de lei brut, urmat de doi
    din Cluj, cu 552.000, respectiv 477.000 de lei brut, si de unul din
    Iasi, care, lucrand anul trecut pentru o institutie publica, a avut
    un salariu anual brut de 475.000 de lei.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Vezi aici tarile in care se dau afara cei mai multi imigranti

    In momentul de fata, imigrantii din toata lumea resimt din plin
    impactul crizei. Pusi in fata deciziei de a alege pe cine sa
    concedieze, angajatorii prefera sa pastreze angajatii locali, in
    detrimentul celor care vin de peste hotare.


    Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza un val atat de
    pronuntat de emigranti care raman fara serviciu este ca, in genere,
    ei lucreaza in domenii extrem de sensibile la orice miscare din
    economie. Cu alte cuvinte, vorbim despre sectoarele in care cererea
    de forta de munca se accentueaza abrupt atunci cand lucrurile merg
    bine, dar si scade dramatic, atunci cand apar si cele mai mici
    probleme.

    Constructiile, turismul sau serviciile reprezinta cateva exemple
    clare in acest sens.

  • Managerii sunt pesimisti: urmeaza concedieri si cresteri de preturi!

    In cadrul anchetei de conjunctura din luna septembrie 2010,
    managerii din industria prelucratoare preconizeaza, pentru
    urmatoarele trei luni, o relativa stabilitate a volumului
    productiei (sold conjunctural +2%), arata datele Statisticii.

    Cititi mai multe despre opiniile managerilor
    din Romania pe www.incont.ro.