Preluarea firmei americane de către grupul din China va avea nevoie de aprobări din partea Comitetului de Investiţii Străine din Statele Unite. Autoritatea analizează achiziţiile străine, invocând securitatea naţională.
MoneyGram are aproape 350.000 de filiale în aproape 200 de ţări. Ant Financial are peste 630 de milioane de utilizatori.
Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.
Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.
Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.
Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.
Compania Sinobo Land a fost de acord să achiziţioneze 64% din acţiunile clubului la o evaluare mai mare de 800 de milioane de dolari. Această evaluare este mai mare decât cea a echipei de fotbal AC Milan care a fost evaluată la 795 de milioane de dolari atunci când un alt grup chinez a încercat să achiziţioneze echipa de fotbal din Italia.
Beijing Guoan are o bază de fani foarte mare, dar cu toate acestea nu este cea mai valoroasă echipă de fotbal din China, Evergrande Taobao fiind evaluată la 2,9 miliarde de dolari. “Este un preţ umflat. Statul are un interes ca echipele să fie evaluate aşa astfel încât să-i facă pe oameni să vorbească”, a declarat Simon Chadwick, consultant al unei echipe de fotbal din China.
Anunţul vine după ce preşedintele Xi Jinping a declarat că vrea să transforme China într-o putere a fotbalului mondial. De atunci, bogaţii Chinei au început să bage bani în sport, achiziţionând jucători străini cu sume fabuloase.
Liga chineză a câştigat popularitate şi anul trecut meciurile au avut o medie de 24,200 de spectatori pe meci, mai mare decât în Italia, iar veniturile din drepturi televizare au crescut de 11 ori ajungând la 1 miliard de yuani anul trecut.
După ce au inventat hârtia acum aproape 2.000 de ani, chinezii au dezvoltat acum o versiune îmbunătăţită a acestui material, potrivit go4it.ro.
O echipă de cercetători de la Institutul de Ceramică din Shanghai a prezentat hârtia rezistentă la apă şi foc. Nici petele provocate de lichide precum cafeaua sau ceaiul nu sunt o problemă pentru aceasta.
Mai mult, noul tip de hârtie rezistă la temperaturi de până la 200 de grade Celsius. Totodată, materialul poate fi curăţat cu apă fără ca scrisul de pe el să se deterioreze.
Noul tip de hârtie este realizat din nanofibre de hidroxipatit, o formă de calciu care se găseşte în oase şi dinţi. Hârtia este de obicei fabricată din pulpă lemnoasă.
Hârtia a fost inventată de chinezi în jurul anului 105. Abia în secolul 11 acest meşteşug a ajuns şi în Europa. În secolul 16, hârtia a început să fie confecţionată, printr-un procedeu mai simplu, din pulpă lemnoasă, fapt care a dus la răspândirea mai rapidă a cunoştinţelor în lume.
După ce au inventat hârtia acum aproape 2.000 de ani, chinezii au dezvoltat acum o versiune îmbunătăţită a acestui material, potrivit go4it.ro.
O echipă de cercetători de la Institutul de Ceramică din Shanghai a prezentat hârtia rezistentă la apă şi foc. Nici petele provocate de lichide precum cafeaua sau ceaiul nu sunt o problemă pentru aceasta.
Mai mult, noul tip de hârtie rezistă la temperaturi de până la 200 de grade Celsius. Totodată, materialul poate fi curăţat cu apă fără ca scrisul de pe el să se deterioreze.
Noul tip de hârtie este realizat din nanofibre de hidroxipatit, o formă de calciu care se găseşte în oase şi dinţi. Hârtia este de obicei fabricată din pulpă lemnoasă.
Hârtia a fost inventată de chinezi în jurul anului 105. Abia în secolul 11 acest meşteşug a ajuns şi în Europa. În secolul 16, hârtia a început să fie confecţionată, printr-un procedeu mai simplu, din pulpă lemnoasă, fapt care a dus la răspândirea mai rapidă a cunoştinţelor în lume.
Capitala Chinei, Beijing, este recunoscută pentru poluarea cronică, iar oamenii nu mai pot respira aer curat nici măcar în interiorul locuinţelor, arată un articol BBC.
Nici măcar geamurile duble nu mai reţin smogul afară. Constituentul cel mai periculos, pulberile în suspensie mai mici de 2,5 microni în diametru – cunoscut sub denumirea de PM2,5 – găseşte o modalitate de a se infiltra prin cele mai mici găuri atunci când ferestrele sunt închise. Aşa că singura soluţie la îndemâna oricui este banda adeziva.
Dispozitivul cel mai util în în acest sens este monitorul PM2.5. Cu ajutorul mai multor purificatoare de aer, aşezate în colţul fiecărei încăperi, care funcţionează la capacitate maximă, chinezii încearcă să păstreze nivelul de PM2.5 sub 25 de miligrame pe metru cub, standardul maxim de aer dat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru condiţii de siguranţă. Majoritatea acestor purificatoare, nişte maşinării mari sub formă de cutie, produc un zgomot asemănător cu cel produs de motorul unui portavion. În urmă cu cinci ani nu exista în China nicio modalitate de monitorizare a calităţii aerului din casă. Efectele poluării aerului în China se concretizează într-o cifră alarmantă de un milion de decese premature pe an şi reducerea semnificativă a speranţei de viaţă, de aproximativ cinci ani în regiunile cele mai afectate.
Interesele Occidentului şi ale unei elite chineze domină predomină: Occidentul îşi ia produsele ieftine, iar China devine din ce în ce mai bogată, fără a întâmpina inconveniente legate de control independent, reglementări sau opinii democratice ale altor pieţe. Costul real este măsurat prin numerele de pe monitoarele de poluare, fiind suportat în mod disproporţionat de oamenii de rând din China.
În urma unui protest recent împotriva poluării, un blogger a îndrăznit să vorbească în favoarea protestatarilor. Poliţia, a sugerat el, ar trebui să aibă în vedere faptul că elitele, ale căror interese le protejează, şi-au trimis familiile să respire aer curat în alte state. Bineînţeles, a fost reţinut imediat.
O comunitate întreagă dintr-un oraş din Statele Unite ale Americii a fost şocată când a aflat ce se întâmpla în spatele uşilor închide ale vecinilor. Familia, care era originară din China, angajase pe când se afla în ţara natală o bonă pentru copii. Când s-a mutat în America, bona i-a însoţit. Viaţa liniştită s-a schimbat însă peste noapte odată ce au pus piciorul pe pământ american. După o bună perioadă de timp, bona chinezoiacă a fost găsită de poliţie pe o stradă întunecată a oraşului, însă nu a putut comunica cu autorităţile decât după sosirea unui translator, deoarece vorbea numai chineză. Ceea ce le-a povestit a fost pur şi simplu incredibil, iar Washington Post notând că incidentul a şocat comunitatea, una dintre cele mai liniştite, dar şi bogate din statul respectiv.
În ultimii trei ani, China a construit insule în zone disputate din Marea Chinei de Sud, existând riscul ca, treptat, Beijingul să blocheze accesul navelor altor ţări în aceste regiuni.
“Intenţionăm să transmitem Chinei un semnal clar că, în primul rând, construcţia insulelor trebuie să înceteze şi că, în al doilea rând, accesul la aceste insule nu va mai fi permis”, a spus Rex Tillerson, desemnat de preşedintele-ales Donald Trump pentru funcţia de secretar de Stat american.
În cursul audierilor în Comisia senatorială pentru Relaţii Externe, Rex Tillerson a declarat că decizia Chinei de a construi insule în zonele disputate din Marea Chinei de Sud este “comparabilă” cu anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
The Walt Disney Company a cumpărat franciza Star Wars pentru patru miliarde de dolari, în 2012, iar toţi banii s-au dus la unicul proprietar al Lucasfilm, George Lucas.
Cu o parte din banii încasaţi în urma tranzacţiei, George Lucas a decis să construiască un muzeu unde să-şi expună colecţia de artă precum şi diverse obiecte pe care le-a folosit la filmările pentru seria Star Wars.
Muzeul va fi construit la Los Angeles, într-un parc cu o suprafaţă de 3 hectare, va avea forma unei nave spaţiale şi va costa 1 miliard de dolari, adică un sfert din banii obţinuţi de Lucas din vânzarea Lucasfilm.
Proiectul a fost încredinţat arhitectului deconstructivist chinez Yansong Ma.