BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Ce spune Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci americane, despre evoluţia economiei

    Asia este mai poziţionată pentru o recuperare rapidă a economiei comparativ cu restul planetei deoarece a reuşit, în mare parte, să controleze transmiterea coronavirusul, a declarat Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, potrivit CNBC.

    Andrew Tilton, principalul economist pentru zona Asiei din cadrul băncii, spune că nivelul cheltuielilor de consum din Asia s-a mişcat greu deoarece, spre deosebire de SUA, măsurile de stimulare a economiei nu au fost direcţionate către veniturile cetăţenilor.

    Restricţiile de circulaţie, declanşate de pandemia de coronavirus, au lovit din plin marile economii, însă există în prezent un „avânt rezonabil” la nivel mondial, spune Tilton. Ultimii indici ai producţiei şi serviciilor au oferit rezultate bune în ultima lună, sugerând că dinamica sectorului industrial rămâne în teritorii relativ pozitive.

    „Încă suntem optimişti vis-a-vis de recuperarea din 2021”, adaugă economistul.

    Creşterile înregistrate în ultimele luni de exporturi şi sectorul manufacturier au ajutat produsul intern brut (PIB) al Vietnamului să se majoreze cu 2,62% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Pe lângă R.P. Chineză, Vietnamul este singura economie majoră a Asiei care va raporta creşteri la finalul lui 2020”, a declarat Priyanka Kishore – şeful diviziei pentru India şi Asia de Sud-Est din cadrul firmei de cercetare Oxford Economics.

    Economiile asiatice vor beneficia de pe urma creşterilor puternice ale companiilor chineze, spune David Chao, membru în cadrul grupului american Invesco, însă totul depinde de „ritmul în care consumul din China va reveni la normal”.

     

  • Ce spune Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci americane, despre evoluţia economiei

    Asia este mai poziţionată pentru o recuperare rapidă a economiei comparativ cu restul planetei deoarece a reuşit, în mare parte, să controleze transmiterea coronavirusul, a declarat Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, potrivit CNBC.

    Andrew Tilton, principalul economist pentru zona Asiei din cadrul băncii, spune că nivelul cheltuielilor de consum din Asia s-a mişcat greu deoarece, spre deosebire de SUA, măsurile de stimulare a economiei nu au fost direcţionate către veniturile cetăţenilor.

    Restricţiile de circulaţie, declanşate de pandemia de coronavirus, au lovit din plin marile economii, însă există în prezent un „avânt rezonabil” la nivel mondial, spune Tilton. Ultimii indici ai producţiei şi serviciilor au oferit rezultate bune în ultima lună, sugerând că dinamica sectorului industrial rămâne în teritorii relativ pozitive.

    „Încă suntem optimişti vis-a-vis de recuperarea din 2021”, adaugă economistul.

    Creşterile înregistrate în ultimele luni de exporturi şi sectorul manufacturier au ajutat produsul intern brut (PIB) al Vietnamului să se majoreze cu 2,62% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Pe lângă R.P. Chineză, Vietnamul este singura economie majoră a Asiei care va raporta creşteri la finalul lui 2020”, a declarat Priyanka Kishore – şeful diviziei pentru India şi Asia de Sud-Est din cadrul firmei de cercetare Oxford Economics.

    Economiile asiatice vor beneficia de pe urma creşterilor puternice ale companiilor chineze, spune David Chao, membru în cadrul grupului american Invesco, însă totul depinde de „ritmul în care consumul din China va reveni la normal”.

     

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • La cheltuieli de 100 de lei ale statului, 30 de lei sunt din împrumuturi

    În primele şapte luni din an, la venituri de 100 de lei, statul a cheltuit 128,4 de lei (pe standardul cash). Şi asta înainte de majorarea pensiilor, a salariilor profesorilor şi înainte de dublarea alocaţiilor copiilor.

    La şapte luni din 2020, statul a avut venituri de 175,1 mld. lei, dar a cheltuit 224,8 mld. lei. Finanţele consemnează un deficit bugetar de 49,7 mld. lei şi, raportat la produsul intern brut, un deficit de 4,7% din PIB. Un deficit care va ajunge, la final de an, spre 9% din PIB. Aşa judecând, România stă mai bine ca Spania sau Franţa, care au deficite, raportate la PIB, şi mai mari. Nimeni nu s-a uitat însă la deficitul fiscal raportat la venituri. Pentru că aici România stă cel mai prost din Uniunea Europeană şi aici este piatra ei de încercare. Practic, la şapte luni din an (venituri de 175 mld. lei şi cheltuieli de aproape 225 mld. lei), la 100 de lei venituri, cheltuielile au fost de 128,4 lei. Spre o treime din cheltuieli sunt, prin urmare, din împrumuturi. Iar aici nu sunt adunate majorarea cu 14% a pensiilor, de la 1 septembrie (decisă de guvern), dublarea alocaţiilor copiilor (decisă în Parlament) şi nici măcar toate sporurile acordate medicilor „din linia întâi” sau drepturile suplimentare ale poliţiştilor.

    Dacă majorările de cheltuieli decise în Parlament – plus 40% la pensii, dublarea alocaţiilor, creşterea salariilor profesorilor etc. – devin operaţionale, România nu se va mai putea împrumuta de pe pieţe şi singura opţiune va fi un nou acord cu FMI, crede Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

    „Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi aruncat în aer. Nimeni nu va finanţa un astfel de deficit (un deficit de 9% din PIB peste care s-ar adăuga alte aproape 3 puncte, din majorări – n. red.). Ratingul de ţară recomandat investiţiilor ar putea fi pierdut şi atunci singura soluţie de finanţare a deficitului va fi un nou acord cu FMI.”

    Chiar şi fără majorările sus menţionate, în 2021 deficitul bugetar ar fi plecat, la început de an, de la 7-8% din PIB. Cu o majorare a punctului de pensie de 40%, cu majorarea salariilor, cu dublarea alocaţiilor şi altele, punctul de plecare va fi de 11-12% din PIB care, pentru pieţe, nu este finanţabil, spune Dumitru.

    „Pieţele nu vor finanţa un astfel de deficit, mai ales în lipsa unui rating recomandat investiţiilor, sau îl vor finanţa la costuri greu de suportat şi soluţia rămâne un nou apel la FMI.“

    Veniturile fiscale ale bugetului sunt de sub 30% din PIB. Alături de veniturile nefiscale – fonduri UE etc. – veniturile consolidate ajung la 32% din PIB. Una este să finanţezi un deficit de 9% din PIB (cazul nostru), când ai venituri de 40% din PIB (cum au multe ţări din UE) şi alta este să finanţezi acelaşi deficit când ai venituri de 30% din PIB (din nou, cazul nostru), arată economistul.

    Suntem în situaţia ca, la 1.000 de lei cheltuiţi de stat, 300 de lei să însemne cheltuieli din împrumuturi. Situaţia bugetului de venituri şi de cheltuieli este chiar mai complicată decât în criza de acum zece ani.

    Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD, au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD. Şi PNL a votat această lege, pe când era în opoziţie.

    PSD a depus zilele trecute un amendament la proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de rectificare. Acesta prevede revenirea la creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. În plus, parlamentarii au anulat, într-un alt amendament, prorogarea termenului de majorare a salariilor profesorilor până în 2021.

    La şapte luni, bugetul consolidat a înregistrat o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%. Deficitul creşte, prin urmare, puternic şi va ajunge, la final de an, la aproape 9% din PIB, fără măsurile de majorare ale cheltuielilor decise de PSD şi majoritatea parlamentară.

  • Italia, prima ţară europeană care a simţit impactul pandemiei, a înregistrat o scădere economică de 12,8%. Cheltuielile de consum, în cădere liberă în T2

    Economia italiană a suferit o contracţie de 12,8% în T2 drept rezultat al restricţiilor impuse pentru a controla numărul de infecţii cu coronavirus, notează Associated Press.

    Biroul naţional de statistică – ISTAT – a declarat că declinul se datorează în mare parte nivelului redus al cheltuielilor de consum. Economia italiană este în prezent cu 17,7% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ISTAT declara la sfârşitul lunii iulie că rezultatele pentru perioada aprilie-iunie vor ajunge la 12,4% şi 17,3%.

    Italia a devenit în martie prima ţară europeană care a simţit efectele totale ale pandemiei şi a impus unele dintre cele mai stricte serii de restricţii de lume. În primele trei luni ale anului, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 5,4%, potrivit thelocal.it.

    Cheltuielile gospodăriilor au scăzut în T2 cu 11,3% faţă de primul trimestru, în timp ce exporturile au înregistrat un declin de 26,4%. Per total, cheltuielile de consum din Italia vor pierde 16 miliarde de euro până la sfârşitul anului, o medie de 1.900 de euro per locuitor.

    Peninsula va suferi cea mai gravă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial, experţii estimând că PIB-ul va înregistra în 2020 o scădere cuprinsă între 8% şi 14%. Cel mai probabil, economia zonei euro se va contracta cu 8,7% anul acesta, iar şomajul în masă rămâne în continuare o posibilitate.

     

  • Cheltuielile salariale din sectorul public şi pensiile, 96% din veniturile fiscale

    Cheltuielile cu salariile din sectorul public şi cu pensiile reprezintă 96,3% din veniturile fiscale şi contribuţiile sociale la buget, conform unei analize BCR.

    La finalul anului trecut, procentul era de 81%.

    ,,Veniturile colectate la bugetul de stat au fost puternic afectate pe perioada stării de carantină, primele cinci luni ale acestui an accentuând vizibil acest trend de deteriorare a poziţiei bugetare. (…) Deficitul bugetar a atins un nivel nesustenabil iar corectarea sa depinde de capacitatea economiei de a se redresa şi de promptitudinea şi eficienţa cu care viitoarele decizii privind finanţele publice se vor concretiza”, arată economiştii din departamentul de cercetare BCR.

    După primele şapte luni ale anului deficitul bugetar a ajuns la 4,7% din PIB, adică la 49,6 miliarde de lei.

    Anul trecut deficitul era de doar 1,7% din PIB (18 miliarde de lei).

    Pe facilităţile fiscale s-au cheltuit 2,55% din PIB (27 miliarde de lei), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.

     

  • Răsfăţ de oameni bogaţi. Pe ce a cheltuit unul dintre cei mai bogaţi manageri de fond ai lumii 8 milioane de dolari

    Ultrabogaţii lumii cumpără uneori lucruri extravagante: iahturi, vile, maşini, echipe de sport, avioane şi chiar şi insule se numără printre lucrurile obişnuite pe care ei le cumpără.
    Mai puţin obişnuite sunt însă craniile de dinozaur, caracatiţele – animale de companie, detectoarele de fantomă şi alte lucruri similare, scrie Business Insider.
    Publicaţia americană a sintetizat câteva dintre „ciudăţeniile” milionarilor şi miliardarilor lumii.


    1. Lady Gaga: are o avere estimată la 275 de milioane de dolari şi este cunoscută pentru faptul că îi plac obiectele „din afara lumii în care trăim”. A cumpărat  cu 50.000 de dolari un detector de fantome cu unde electromagnetice şi a cheltuit 52.000 de dolari cu un chimist al NASA pentru a găsi o modalitate de a lăsa aburul să iasă din rochia sa în formă de ceaşcă  pe care a folosit-o în turneul Monster Ball. A cheltuit de asemenea 60.000 de dolari pe 27 de peşti koi.

    2. Nicholas Cage: are o avere estimată la 25 de milioane de dolari şi este pasionat de animale şi de artefacte istorice. A plătit 276.000 de dolari pe un craniu de dinozaur în 2015, care se pare că era de fapt furat şi pe care l-a înapoiat autorităţilor ulterior. A cheltuit de asemenea 150.000 de dolari pe o caracatiţă pe care o foloseşte ca animal de companie şi 150.000 de dolari pe prima revistă de benzi desenate cu Superman. A cumpărat de asemenea şi două castele şi o pereche de cobra albinoase.
    Cage a cheltuit atât de mulţi bani încât şi-a redus semnificativ averea care se plasa la 150 milioane de dolari în 1996.

    3. Steve Cohen (manager de fond): are o avere de 14,6 miliarde de dolari şi o apetenţă atipică pentru artă. A cheltuit 8 milioane de dolari pentru un rechin conservat în formol, opera artistului Damien Hirst.
    A plătit, de asemenea, 100.000 de dolari starului reţelei TV Food Network Guy Fieri doar ca să petreacă o zi cu el.

    4. Myke Tyson: are o avere de 3 milioane de dolari şi o pasiune deja cunoscută pentru animale exotice. El a cumpărat trei tigri bengalezi care costă 70.000 de dolari fiecare, dar şi un antrenor pentru ei, pe care îl plăteşte cu 125.000 de dolari pe an, potrivit International Business Times. A cumpărat de asemenea o cadă de aur de 2,2 milioane de dolari pe care a oferit-o drept cadou.
    În 2003, şi-a declarat falimentul.

    5. Kanye West: Are o avere estimată la 1,3 miliarde de dolari şi este de asemenea pasionat de obiecte din aur. Este şi foarte darnic: a cumpărat cu 34.000 de dolari un craniu de aur pentru Jay-Z, dar şi o tiara încrustată cu diamante pentru North-West în valoare de 62.000 de dolari. Pentru el şi-a cumpărat dinţi încrustaţi cu diamante (care ar putea costa până la 60.000 de dolari).
    El şi soţia sa, Kim Ksrdashian, au cheltuit 750.000 de dolari pentru patru toalete placate cu aur.

    6. Mariah Carey: are o avere netă de 520 de milioane de dolari şi cheltuie mult pentru răsfăţul câinilor săi. Ea plăteşte 100.000 de dolari lunar pentru flori exotice care îi sunt livrate oriunde se află, dar şi 45.000 de dolari anual pe tratamente spa pentru căţeii săi.
     
    7. Paris Hilton: are o avere netă estimată la 300 de milioane de dolari şi este şi ea atentă la confortul animalelor sale. A cumpărat căţeilor o vilă cu două etaje dotată cu aer condiţionat, încălzire, mobilă de designer care ar fi costat-o 325.000 de dolari.
    În timp ce mulţi miliardari sunt pasionaţi de maşini, colecţia ei este mai atipică: include un BMW i8 holografic şi un Bentley Continental GT roz, cu un bord încrustat cu diamante pentru care a plătit 200.000 de dolari.

  • Românii au cheltuit 1,2 mld. euro pe pantofi anul trecut, piaţa crescând cu 8,5%, susţinută de online. Pandemia a întrerupt brusc trendul ascendent, iar cifrele pentru 2020 sunt incerte

    ♦ Primele cinci branduri din piaţa de încălţăminte au împreună doar 17% din vânzări, semn că este o piaţă puternic competitivă ♦ Mai bine de jumătate din piaţă e reprezentat de segmentul pantofilor de damă ♦ Un singur brand românesc – Benvenuti – îşi face loc în top 5.

    Românii au cheltuit 1,26 mld. euro pe încălţări anul trecut, vânzările crescând cu 8,5% comparativ cu 2018. Astfel, această piaţă a avut un avans mai accelerat decât cel al consumului privat în ansamblul său (circa 7%), arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    „Cifrele includ şi vânzările online pen­tru că altfel, în offline nu exis­tă creştere, ba chiar e un mic declin. Per total însă, pia­ţa de încălţăminte a cres­cut. Doar pentru offline însă, 2017 a fost ulti­mul an de glorie, apoi a început trendul des­cen­dent“, spune Dan Pavel, fon­datorul Ben­ve­nuti, unul dintre cei mai im­por­tanţi jucători din piaţa de profil.

    El adaugă că în ultimii ani creşte puternic cota de piaţă a online-ului, iar competiţia e tot mai acerbă. Pandemia nu a făcut decât să faciliteze această evoluţie. „Jucătorii pur online sunt cei mai periculoşi. Noi cei care avem un model mixt online şi offline jucăm după anumite reguli. Avem început de sezon, avem promoţii la jumătatea perioadei şi oferte de final. La cei pur online nu există un cadru legislativ, deci ei au tot timpul pro­mo­ţii, aşa că noi intrăm în luptă cu un handicap.“

    Piaţa este împărţită în trei segmente principale – pantofi pentru femei, pentru bărbaţi şi pentru copii. Prima categorie, cea a încălţărilor pentru femei, este clar dominantă, cu o cotă de piaţă de aproape 60% la total. La polul opus, din totalul sumei doar 10% din bani au mers către produse pentru copii, restul fiind cheltuiţi pentru bărbaţi.

    Piaţa de încălţăminte în ansamblul său este puternic concurenţială, cu zeci de branduri locale şi internaţionale care se luptă pentru cei circa 65 de euro pe care îi cheltuie în medie un român pe pantofi în fiecare an. Acest lucru se poate observa din faptul că primii cinci jucători au doar 17% din vânzări. Există diferenţe consi­derabile de la un segment la altul, în cazul pantofilor pen­tru copii existând o concurenţă mai redusă, mai exact primele cinci branduri au împreună aproape 30% din vânzări.

    De departe cea mai aglomerată este piaţa pentru femei, însă acest lucru e justificat de faptul că ele sunt şi cele care cheltuie cel mai mult pe modă.

    De altfel, şi în magazinele de profil produsele de damă ocupă cel mai mare spaţiu, domnii şi copiii având uneori de­dicate doar anumite cornere.

    Retailerii îşi adaptează astfel businessul la cererea din piaţă.

    Vânzările de încălţăminte sunt dominate de câteva branduri mari, precum Deichmann şi CCC care se găsesc pe fiecare segment. În top cinci apare şi un nume românesc, Benvenuti, dar şi retailerul de echipamente sportive Decathlon.

    Acesta din urmă ocupă chiar locul doi în piaţa încălţărilor pentru copii, o piaţă unde apar mai multe nume din zona de sport, precum adidas sau Nike. În cazul doamnelor însă, apare brandul de modă Zara, care are în oferă şi încălţări, nu doar îmbrăcăminte.

    Este interesant de remarcat faptul că pe piaţa de încălţăminte există un mix de jucători români şi străini, nume locale precum Benvenuti, Musette, Marelbo sau Anna Cori având poziţii puternice. Lideri sunt însă Deichmann şi CCC, retailerul german şi cel polonez activând pe acelaşi segment al preţurilor mici. Retailerii români, cu excepţia Marelbo, sunt poziţionaţi mai sus.

    În piaţa de îmbrăcăminte spre deosebire de cea de încălţăminte numărul mărcilor româneşti este mult mai mic, iar aceşti jucători sunt de regulă nişaţi, având astfel vânzări pe măsură. Piaţa de modă e dominată astfel clar de nume precum Zara, H&M şi mai recent Pepco.

    Piaţa de încălţăminte a crescut constant an de an până în 2019, susţinută de apetitul românilor pentru modă pe de-o parte şi de evoluţia pozitivă a salariului mediu şi a puterii de cumpărare. În 2020 însă trendul a fost întrerupt abrupt de pandemia de Covid-19. Măsurile luate de autorităţi pentru a limita răspândirea virusului au făcut ca vânzările să scadă cu până la 90% în perioada stării de urgenţă. Iar retailerii spun că şi după deschiderea centrelor comerciale vânzările sunt încă departe de maximele de anul trecut.

    „Au scăzut destul de mult vânzările pentru că nu se mai fac evenimente, iar noi vindeam foarte bine mai ales că avem încălţăminte de ocazie. Suntem afectaţi pentru că nu se fac nunţi. Plus că şi în general oamenii nu prea mai ies din casă“, spunea recent Aurel Bobu, proprietar Marelbo, producător de pantofi din Suceava cu circa 60 de magazine proprii.

  • Industria testelor de coronavirus. Românii au cheltuit peste 2 mil. lei pe teste de Covid-19 la cerere în ultimele 24 de ore

    ​Numărul testelor efectuate la cerere din totalul de probe prelucrate în ultimele 24 de ore a fost de 8.107 teste, informează autorităţile, fiind pentru prima data când oferă astfel de cifre de la debutul pandemiei. La un cost mediu de 300 de lei pentru fiecare test la cerere, acestea fiind plătite de către pacienţii care nu se încadrează în criteriile de testare gratuită, rezultă că românii au scos din buzunar 2,4 mil. lei pentru a afla dacă au sau nu coronavirus doar în ultimele 24 de ore.

    „Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.030.692 de teste. Dintre acestea 20.085 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.978 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 8.107 la cerere”, au transmis în informarea zilnică privind situaţia pandemiei de Covid-19 reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică.

    Ziarul Financiar a scris despre industria testelor de Covid-19, care se prefigurează una profitabilă pentru jucătorii private din sănătate, dar şi pentru spitalele publice, care pot să facă teste contra cost.

    Criteriile de testare stabilite de autorităţi includ simptomele specifice infectării cu Covid-19, contactul cu o persoană confirmată cu noul virus, iar Direcţiile de Sănătate Publice stabilesc cine va fi testat prin programul national al Ministerului Sănătăţii.

    Pacienţii care solicită test sunt cei care vor să afle dacă au sau nu boala fie din motive personale, fie pentru că merg în ţări care impun dovada unui test Covid-19 negativ pentru acces, cum sunt Austria şi Grecia. Iar perioada concediilor şi redeschiderea turismului în Grecia, de exemplu, a dus la o explozie a cererilor pentru teste Covid.

    Între 250 şi 350 de lei trebuie să scoată din buzunar un pacient care vrea să se testeze la cerere, iar listele de aşteptare pentru recoltare se întind chiar şi pe două săptămâni, potrivit unei analize ZF.

    În acest context, de testarea la cerere beneficiază operatorii private din sfera serviciilor medicale şi a celor de laborator, care au mers şi până acum pe creştere. Primii cinci operatori privaţi după cifra de afaceri, care apar şi în lista ministerului Sănătăţii de centre de testare acreditate, şi-au triplat afacerile în ultimii zece ani, din datele ZF pe baza informaţiilor de pe platforma confidas.ro.

    Synevo este cel mai mare jucător din piaţa laboratoarelor medicale, cu 282 mil. lei în 2019, urmat de Gral Medical, cu 142 mil. lei anul trecut şi Clinica Sante, cu 119 mil. lei în anul menţionat.

  • Bogdan Ion, EY: Dacă revenirea nu va fi în V, consumul se va restrânge şi mai mult. Revenirea s-ar putea să fie în formă de L, cu mici reveniri şi scăderi

    Criteriile de achiziţie din timpul stării de urgenţă şi din perioada imediat următoare au înregistrat mai multe modificări faţă de perioada anterioară, aproape 7 din 10 români considerând calitatea produselor drept reperul principal în timpul pandemiei, urmată de preţ, arată datele unui studiu EY derulat în perioada 13 mai – 2 iunie, pe un eşantion de aproape 400 de participanţi.

    În acelaşi timp, volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import, peste o treime dintre cei chestionaţi preferând să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

    „O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri şi scăderi”, transmit analiştii EY.

    Datele studiului mai indică faptul că scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesenţiale vor afecta turismul, activităţile de sport sau cele din aer liber, precum şi cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecinţă, companiile cu aceste produse şi servicii în portofoliu vor trebui să îşi regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente şi să analizeze achiziţiile şi reducerea costurilor pe întregul lanţ de aprovizionare.

    În ceea ce priveşte efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori estimează că vor migra către cumpărături online în următoarea perioadă.

    „Oricare ar fi opţiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piaţa de consum din România”, adaugă analiştii EY.

    Datele EY mai arată că sănătatea proprie şi a familiei, precum şi efectele crizei sanitare asupra situaţiei financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesităţile de bază (28%), relaţiile personale (30%), restricţionarea libertăţilor (32%) şi abilitatea de a-şi atinge potenţialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani).

    Studiul confirmă tendinţele identificate la nivel global, care semnalau apariţia a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economiseşte şi fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ţi calmul şi cheltuie” şi „hibernează şi cheltuie” .

    „Activităţile zilnice şi dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din pieţe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franţa sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-şi dezvolte capabilităţile necesare pentru a rămâne relevante în piaţă, de la adaptarea rapidă la noile cerinţe de produse şi servicii, la flexibilitatea lanţului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online şi implicarea în comunitate. Mai mult, în funcţie de tipurile de comportament existente în rândul populaţiei, guvernanţii pot să identifice nevoile sociale şi de business ce trebuie gestionate şi să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, concluzionează Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.