Întrevederea urmează să aibă loc la Palatul Meseberg, aflat la 65 de kilometri nord de Berlin.
“Vor discuta agenda bilaterală, vor aborda cu siguranţă tema conflictului sirian, care a fost o cauză a îngrijorării noastre de multă vreme, precum şi situaţia din estul Ucrainei şi probleme din domeniul energiei”, a declarat Seibert.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unui comunicat transmis de CFR Călători, în urma deraierii trenului de marfă aparţinând unui operator privat, trenurile Interregio sunt deviate pe ruta ocolitoare Caracal – Piatra Olt – Craiova, înregistrând întârzieri în medie de 120 de minute.
Totodată, sunt anulate mai multe trenuri, iar pentru alte rute se asigură transbordarea cu mijloace auto.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit Guvernului federal de la Berlin, numărul copiilor imigranţilor care primesc alocaţii din Germania a crescut cu 10,4% în ultimul an. “În iunie 2018, au primit alocaţii 269.336 de copii care locuiesc în afara Germaniei, în ţări membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European”, a comunicat Ministerul german de Finanţe.
Situaţia a atras critici ale primarilor unor oraşe din Germania, care avertizează că apar riscuri în sistemul social. “Guvernul federal ignoră problema, ar trebui să facă ceva, asistăm la o migraţie din cauza sărăciei în cadrul Europei. În prezent, avem aproximativ 19.000 de persoane din România şi Bulgaria în Duiburg, sinti şi romi. Acum şase ani, în 2012, erau doar 6.000”, atrage atenţia primarul oraşului Duisburg, social-democratul Sören Link.
La rândul său, Thomas Jung (SPD), primarul orăşelului Fürth, a discutat de curând despre această problemă cu liderul Partidului Social-Democrat, Andrea Nahles.
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de RAJA SA Constanţa, în prezent, Societatea Electrocentrale Constanţa SA înregistrează către regia de apă un debit în valoare de peste 2,8 milioane de lei, reprezentând facturi de apă-canal şi penalităţi de întârziere din perioada aprilie – iulie 2018.
„Suntem nevoiţi să punem în aplicare prevederile contractuale şi să sistăm furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă către această entitate economică începând cu data de luni, 13 august”, se arată în comunicatul de presă citat.
În documente se menţionează că RAJA SA a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal pentru a recupera debitele.
„Astfel, între reprezentanţii RAJA SA şi cei ai Electrocentrale Constanta SA au avut loc numeroase întâlniri de soluţionare a acestei situaţii pe cale amiabilă. Mai mult, în vederea recuperării creanţelor, au fost transmise notificări şi somaţii de plată prin executor judecătoresc”, spun reprezentanţii regiei de apă din Constanţa.
Ei precizează că, la rândul ei, RAJA este obligată să achite cu prioritate şi în termen legal, facturile emise de către furnizori, costurile pentru transportul şi tratarea apei potabile, dar şi epurarea apelor uzate la cei peste două milioane de abonaţi fiind semnificative, acestea adaugându-se impozitele, taxele şi redevenţele către bugetele locale şi de stat, dar şi rambursarea sumelor împrumutate de la BERD pentru cofinanţarea programelor europene.
În România ultimilor 30 de ani, numărul căsătoriilor a scăzut dramatic. Potrivit datelor INS, în 2017 numărul căsătoriilor a fost de 142.613, în comparaţie cu 192.652 în 1990. Ce impact are acest fenomen asupra aspectelor demografice, economice şi sociale ale unei ţări?
„Tabloul ultimilor 20 de ani s-a schimbat radical, din absolut toate punctele de vedere: muncim mai mult, cheltuim mai mult, călătorim mai mult, ieşim mai des în oraş, ne preocupăm mai mult de propria imagine, investim şi, da, ajungem să ne căsătorim şi să facem copii mai târziu. Pentru că munca nu mai este doar un instrument cu ajutorul căruia câştigăm bani ca să supravieţuim, ci este şi o componentă foarte importantă a dezvoltării noastre ca indivizi. Avem nevoie de carieră ca să ne validăm nu doar în ochii celor din jur, ci şi în propriii noştri ochi”, explică Bogdan Badea.
Directorul celui mai mare site de joburi din România susţine că „toate aceste schimbări s-au văzut şi în cifre – de la explozia consumului până la scăderea natalităţii”. Avem, observă el, la nivel de familie, mai multe case, mai multe maşini, mai multe bunuri, în general, dar mai puţini copii, spre exemplu, decât acum 20 de ani. „Într-o măsură destul de mare, la acest switch a contribuit şi social media, care ne permite tuturor să proiectăm (şi să vedem la alţii) profilul vieţii ideale, a omului renascentist varianta 2000Ă, care le are pe toate: jobul perfect, călătorii, experienţe, casa perfectă, curtea perfectă, prietenii perfecţi, familia perfectă.
Cu cât le vedem mai des, cu atât cădem pradă acestei iluzii, avem senzaţia că exprimă realitatea şi ne dorim cu orice preţ să avem şi noi tot ceea ce alţii par să fi obţinut atât de repede şi de uşor.”
Sociologul Alfred Bulai abordează direct problema dureroasă a natalităţii, ca efect direct al acestui fenomen social. „Pentru firme, pentru capitalişti, e bine. Că au forţă de muncă acum. De altfel, o femeie care naşte ar avea o perioadă lungă de timp în care nu lucrează sau lucrează mai puţin, pentru că atunci când ai copii nu poţi sta nici 8 ore la muncă. Pe de altă parte, pe termen lung, pentru societate este grav, pentru că ai natalitate mai mică.”
Dacă la natalitatea redusă adăugăm şi migraţia ridicată, Bulai observă că, pe termen lung, deficitul forţei de muncă se va adânci. „Per ansamblu, din cauza deficitului de forţă de muncă nu putem profita de şansele ţării şi rămânem cu o populaţie îmbătrânită, inactivă, cu mulţi pensionari şi asistaţi social.”
Fenomenul migraţiei a generat şi un alt trend în ceea ce priveşte evoluţia numărului căsătoriilor, unde căsătoriile în mediul urban au scăzut cu circa 20.000, în timp ce în mediul rural acestea au scăzut cu peste 30.000, de la aproximativ 82.000 la 50.000. „Acesta este un efect al migraţiei, generat de cei care au plecat. Majoritatea care au plecat din ţară erau din mediul rural şi majoritatea erau tineri la vârsta căsătoriei. Cine să se mai căsătorească?”, spune Bulai.
Însă, într-o notă optimistă, acesta consideră că trendul s-ar putea chiar inversa. „Dacă România începe cu adevărat să funcţioneze bine, tendinţa va fi de scădere a vârstei căsătoriei. Dacă aveţi tot ce vă trebuie, nu aveţi de ce să mai strângeţi bani, să mai amânaţi.”
Datele de la Statistică ar putea susţine această perspectivă în condiţiile în care în 2010 numărul căsătoriilor a fost de circa 115.000, iar din anul 2015 a revenit pe un trend ascendent puternic odată cu perspectivele de creştere economice ale României, îndreptându-se spre 125.000.
Fenomenul are impact şi asupra pieţei muncii, argumentează Felix Toma, country manager la GI Group, companie ce se ocupă cu recrutarea forţei de muncă. „Faptul că se căsătoresc mai târziu poate influenţa un parcurs mai rapid în carieră în primii ani după ce angajaţii intră în câmpul muncii. Iar faptul că se căsătoresc mai târziu influenţează disponibilitatea lor de a se deplasa dintr-un oraş în altul sau dintr-o ţară în alta. Pe de altă parte, candidaţii care sunt căsătoriţi şi îşi întemeiază o familie sunt stabili şi mai puţin dispuşi să se reloce deoarece intervine şi nevoia de a reloca întreaga familie”, observă el.
Toma menţionează şi fenomenul migraţiei săptămânale, adică candidaţi care au familia într-un alt oraş sau altă ţară şi călătoresc doar pe parcursul săptămânii pentru job. Au existat candidaţi care au refuzat să se reloce dintr-un oraş în altul sau dintr-o ţară în alta ca urmare a existenţei unei familii. Au fost unii care au apelat la migraţia săptămânală – într-o societate globală ca a noastră, să călătoreşti săptămânal pentru lucru devine ceva normal.”
Tot dintr-o perspectivă legată de piaţa muncii, Marian Popa, head of DB Global Technology, care s-a lansat în misiunea de a repatria talentele plecate peste hotare, susţine că „este întrucâtva logic ca generaţiile să-şi schimbe comportamentul. Altfel generaţia anterioară a trăit degeaba”.
În România ultimilor 30 de ani, numărul căsătoriilor a scăzut dramatic. Potrivit datelor INS, în 2017 numărul căsătoriilor a fost de 142.613, în comparaţie cu 192.652 în 1990. Ce impact are acest fenomen asupra aspectelor demografice, economice şi sociale ale unei ţări?
„Tabloul ultimilor 20 de ani s-a schimbat radical, din absolut toate punctele de vedere: muncim mai mult, cheltuim mai mult, călătorim mai mult, ieşim mai des în oraş, ne preocupăm mai mult de propria imagine, investim şi, da, ajungem să ne căsătorim şi să facem copii mai târziu. Pentru că munca nu mai este doar un instrument cu ajutorul căruia câştigăm bani ca să supravieţuim, ci este şi o componentă foarte importantă a dezvoltării noastre ca indivizi. Avem nevoie de carieră ca să ne validăm nu doar în ochii celor din jur, ci şi în propriii noştri ochi”, explică Bogdan Badea.
Directorul celui mai mare site de joburi din România susţine că „toate aceste schimbări s-au văzut şi în cifre – de la explozia consumului până la scăderea natalităţii”. Avem, observă el, la nivel de familie, mai multe case, mai multe maşini, mai multe bunuri, în general, dar mai puţini copii, spre exemplu, decât acum 20 de ani. „Într-o măsură destul de mare, la acest switch a contribuit şi social media, care ne permite tuturor să proiectăm (şi să vedem la alţii) profilul vieţii ideale, a omului renascentist varianta 2000Ă, care le are pe toate: jobul perfect, călătorii, experienţe, casa perfectă, curtea perfectă, prietenii perfecţi, familia perfectă.
Cu cât le vedem mai des, cu atât cădem pradă acestei iluzii, avem senzaţia că exprimă realitatea şi ne dorim cu orice preţ să avem şi noi tot ceea ce alţii par să fi obţinut atât de repede şi de uşor.”
Sociologul Alfred Bulai abordează direct problema dureroasă a natalităţii, ca efect direct al acestui fenomen social. „Pentru firme, pentru capitalişti, e bine. Că au forţă de muncă acum. De altfel, o femeie care naşte ar avea o perioadă lungă de timp în care nu lucrează sau lucrează mai puţin, pentru că atunci când ai copii nu poţi sta nici 8 ore la muncă. Pe de altă parte, pe termen lung, pentru societate este grav, pentru că ai natalitate mai mică.”
Dacă la natalitatea redusă adăugăm şi migraţia ridicată, Bulai observă că, pe termen lung, deficitul forţei de muncă se va adânci. „Per ansamblu, din cauza deficitului de forţă de muncă nu putem profita de şansele ţării şi rămânem cu o populaţie îmbătrânită, inactivă, cu mulţi pensionari şi asistaţi social.”
Fenomenul migraţiei a generat şi un alt trend în ceea ce priveşte evoluţia numărului căsătoriilor, unde căsătoriile în mediul urban au scăzut cu circa 20.000, în timp ce în mediul rural acestea au scăzut cu peste 30.000, de la aproximativ 82.000 la 50.000. „Acesta este un efect al migraţiei, generat de cei care au plecat. Majoritatea care au plecat din ţară erau din mediul rural şi majoritatea erau tineri la vârsta căsătoriei. Cine să se mai căsătorească?”, spune Bulai.
Însă, într-o notă optimistă, acesta consideră că trendul s-ar putea chiar inversa. „Dacă România începe cu adevărat să funcţioneze bine, tendinţa va fi de scădere a vârstei căsătoriei. Dacă aveţi tot ce vă trebuie, nu aveţi de ce să mai strângeţi bani, să mai amânaţi.”
Datele de la Statistică ar putea susţine această perspectivă în condiţiile în care în 2010 numărul căsătoriilor a fost de circa 115.000, iar din anul 2015 a revenit pe un trend ascendent puternic odată cu perspectivele de creştere economice ale României, îndreptându-se spre 125.000.
Fenomenul are impact şi asupra pieţei muncii, argumentează Felix Toma, country manager la GI Group, companie ce se ocupă cu recrutarea forţei de muncă. „Faptul că se căsătoresc mai târziu poate influenţa un parcurs mai rapid în carieră în primii ani după ce angajaţii intră în câmpul muncii. Iar faptul că se căsătoresc mai târziu influenţează disponibilitatea lor de a se deplasa dintr-un oraş în altul sau dintr-o ţară în alta. Pe de altă parte, candidaţii care sunt căsătoriţi şi îşi întemeiază o familie sunt stabili şi mai puţin dispuşi să se reloce deoarece intervine şi nevoia de a reloca întreaga familie”, observă el.
Toma menţionează şi fenomenul migraţiei săptămânale, adică candidaţi care au familia într-un alt oraş sau altă ţară şi călătoresc doar pe parcursul săptămânii pentru job. Au existat candidaţi care au refuzat să se reloce dintr-un oraş în altul sau dintr-o ţară în alta ca urmare a existenţei unei familii. Au fost unii care au apelat la migraţia săptămânală – într-o societate globală ca a noastră, să călătoreşti săptămânal pentru lucru devine ceva normal.”
Tot dintr-o perspectivă legată de piaţa muncii, Marian Popa, head of DB Global Technology, care s-a lansat în misiunea de a repatria talentele plecate peste hotare, susţine că „este întrucâtva logic ca generaţiile să-şi schimbe comportamentul. Altfel generaţia anterioară a trăit degeaba”.
”Preşedintele României, Klaus Iohannis, avertizează că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90 din cauza intenţiei Guvernului de a adopta Ordonanţa privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, publicată pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării. Aşa cum a fost deja subliniat de reprezentanţi ai cercetătorilor şi ai mediului universitar, proiectul conţine prevederi care pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din România şi riscă să blocheze procesele de europenizare şi internaţionalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanţei în inovare şi asupra competitivităţii economice şi bunăstării sociale”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de Administraţia Prezidenţială.
În opinia şefului statului, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive, aşa cum o cere buna practică europeană şi internaţională, dar şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Medicii au renunţat la halate şi au luat drumul străinătăţii, lăsând în urmă săli goale de operaţii, tineri încă nepregătiţi sau gata şi ei să plece şi pacienţi care aşteaptă pe holuri, sperând că sistemul va avea grijă de ei. Un medic român vorbeşte, în cadrul campaniei #roMânia, despre motivele care l-au determinat să plece. Şi niciunul nu e legat de bani. Birocraţia, sărăcia din clinici şi un stat greoi au “curăţat” sistemul de medici chiar şi acolo unde putea fi tratat.
“Provin dintr-o familie de medici, suntem zece medici în familie. Părinţii mei mi-au spus întotdeauna să nu cer bani de la bolnav, iar eu nu am cerut niciun ban de la vreun pacient, niciodată, chiar dacă aveam un salariul de 1.900 de lei. Medicina privată m-a făcut să am un venit care să nu cad în “tentaţiile” şpăgii. În Elveţia am fost primit cu braţele deschise, mi-au recunoscut meritele. Sunt recunoscut profesional aici. (…) Aveam toate calităţile să fiu promovat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, cu toate asta am rămas 20 de ani asistent universitar”, povesteşte Horia Roman, medic român stabilit în străinătate.
Nu sărăcia l-a alungat, ci compromisurile din sistem.
“Câştigam suficient ca să fie în regulă, însă nu mai puteam suporta compromisurile profesionale. În spital nu aveam ce ne trebuia. M-am trezit într-o gardă de urgenţă la 3 noaptea încercând să suturez un intestin la un bătrân care a avut ocluzie intestinală şi nu aveam fire de sutură. Am stat cu bolnavul vreo 2-3 ore, aşteptând să caute asistentele pe undeva un fir de sutură. Acest fir de sutură costă 9-11 lei, nu se punea problema că nu sunt bani să se cumpere un astfel de fir sau că vorbim despre chirurgie robotică, ci doar de neglijenţă crasă şi lipsă de aprovizionare. Nu am mai suportat să vină pacientul la mine, iar eu să-i promit că intervenţia chirurgicală se va desfăşura în condiţii bune, când eu foarte bine ştiam că nu va fi aşa”, povesteşte medicul român.
Restricţiile de circulaţie vor fi impuse pe durata unei singure ore, atât în ziua de sâmbătă cât şi duminică şi sunt dispuse în contextul organizării “Festivalului Internaţional de stradă B-Fit in the Street”, ce constă în spectacole de stradă fixe şi mobile.
“Pentru buna desfăşurare a evenimentului, în data de 04 august 2018, între orele 21.30-22.30, se va restricţiona traficul rutier, gradual, în funcţie de desfăşurarea evenimentului pe Calea Victoriei, tronsonul cuprins între Piaţa George Enescu şi Bd. Regina Elisabeta şi pe Bd. Regina Elisabeta, tronsonul cuprins între Str. Brezoianu şi Bd. I.C. Brătianu şi străzile care acced în acest tronson”, informează Brigada Rutieră.