BusinessMagazin

Tag: capital

  • ULTIMĂ ORĂ: Tranzacţie neaşteptată. Încă o bancă din România a fost VÂNDUTĂ

    Consiliul de administraţie al Leumi a semnat ieri un acord de principiu pentru vânzarea participaţiei de 99,91% din Leumi Bank România către Argo Capital Management, potrivit Reuters.
     
    Această decizie de vânzare a subsidiarei din România este parte a strategiei de a-şi concentra operaţiunile internaţionale în centrele financiare principale prin subsidiarele din SUA şi Marea Britanie, potrivit Leumi.
     
     
    Finalizarea tranzacţiei este condiţionată de finalizarea procesului de due dilligence, negocieri şi obţinerea avizelor de la autorităţile de reglementare.
     
    Israelienii au intrat pe piaţa locală în 2006, când au preluat un jucător de mici dimensiuni, Eurom Bank, printr-o tranzacţie de 34 de milioane de dolari. Leumi Bank finanţează în principal proiecte de real estate, proiectele cetăţenilor israelieni şi companiile mici şi mijlocii din România.
     

  • Ţara europeană în care chinezii şi ruşii cumpără masiv proprietăţi / “Este un moment bun pentru a profita de preţurile scăzute şi de viitoare câştiguri de capital”

    În plus, piaţa imobiliară a ţării şi-ar putea reveni, cei care fac achiziţii putând genera astfel câştiguri semnificative.
     
    „Convingerea este că ce a fost mai rău a trecut şi că acesta este un moment bun pentru a profita de preţurile scăzute şi de viitoare câştiguri de capital odată cu redresarea pieţei“, arată Carrie Law, CEO al Juwai.com, un website chinez.
     

  • Anul 2017 în cifre

    Indicele Dow Jones a doborât record după record anul acesta, defapt a doborât 69 de recorduri anul acesta.

    Companiile chinezeşti au domniat topul celor mai bune performanţe la bursă ale căror capitalizare de piaţa este mai mare de 10 miliarde

    Şomajul în Germania a ajuns la 5,6% în septembrie, cel mai mic procent de la reunificarea ţării până în prezent. Ratele de şomaj au ajuns la un minim istoric în Japonia, Hong Kong, Israel sau Portugalia.

    Fondurile investite în pieţele emergente de către fondurile hedge au crescut cu 11%

    Valoarea de piaţă a Bitcoin-ului a depăşit aproape toate companiile ce fac parte din S&P 500. Rata de recuperare a investiţiei a fost de 1,752% de 12 ori mai mare decât cea mai bună performanţă a unei companii listate S&P.

    Piaţa imobiliară din Hong Kong, cea mai scumpă din lume, a devenit şi mai scumpă anul acesta

    17 furtuni mari au pornit din oceanul Atlantic în 2017. Trei dintre acestea au cauzat pagube de peste 100 de miliarde de dolari.

    Mai mulţi bani au fost investiţi în startup-uri decât în oricare alt an

    Jeff Bezos a devenit cea mai bogată persoană din lume, depăşindu-l pe Bill Gates

    Marc Lore, şeful Wal-Mart, a fost cel mai bine plătit executiv anul acesta. A câştigat cu 58% mai mult decât Tim Cook, şeful Apple.

    Tabloul lui Leonardo da Vinci a devenit cel mai scump tablou vândut vreodată la o licitaţie


     

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Reorganizarea RA Editura Didactică şi Pedagogică în societate pe acţiuni, adoptată tacit de Senat

    Potrivit Constituţiei României, ”prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”.

    Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România noastră este aşa cum suntem şi noi!

    Lumea urbană, a multinaţionalelor, cea din clădirile de birouri din Bucureşti, cea care se duce la M60 sau prin Centrul Vechi, adică voi, cei care credeţi că sunteţi mai buni decât România, ca mediu.

    În mod cert aşa este. Mintea voastră, munca, determinarea şi energia, plus organizarea şi birocraţia aduse de multinaţionale au dus România înainte. Bineînţeles, şi cu antreprenorii români.

    Dar România actuală, aşa cum s-a făurit acum 100 de ani, nu este numai Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, Oradea, ci tot ce se află între graniţele actuale.

    Dacă faci un produs, dacă vinzi un produs şi unuia de la ţară, şi în consecinţă banii lui sunt buni, nu te poţi dezice de el că votează altceva decât ai votat tu, atunci când mergi la vot şi nu eşti la mare sau în Centrul Vechi la un pahar de vin, uitându-te pe un ecran şi întrebându-te cum a ajuns PSD să câştige alegerile.

    În acest spaţiu editorial am încercat să scriu despre voi, despre ce-i în mintea voastră, la ce vă gândiţi, ce-aţi vrea să faceţi (să fiţi rentieri, de exemplu) sau despre cum înfloreşte socialismul corporatist.

    Pentru ultimul articol din 2017, am adunat toate titlurile editorialelor din print (pe net, aceste editoriale au un titlu schimbat şi, cum aţi spune voi, de clickbait) în încercarea de a face un rezumat al acestui an deloc plictisitor, cel puţin pentru mine.

    @ România a devenit mult prea repede rentieră şi pensionară @ În rest, au UE şi americanii grijă de noi @ De la consumatori de forţă de muncă la investitori în forţă de muncă @ De ce vă urâţi jobul? @ Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România @ Cât aţi vrea să câştigaţi ca mici antreprenori? @ De ce românii care ajung directori în multinaţionale devin vătafi şi îşi trădează conaţionalii? @ De ce departamentele din companii se urăsc între ele? @ Cea mai bună educaţie financiară este luarea unui credit @ De ce şefii de top vor să fie daţi afară @ De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari? @ Noua generaţie priveşte profitul companiei ca o formă de exploatare @ Cu cine mai construim capital românesc @ Boss, am un coleţel pentru tine. Poţi să cobori să îl iei! @ Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi restul @ Ce vreau să las în urmă? Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook @ Fără frică şi lăcomie cultivate intern, companiile capitaliste vor sfârşi în socialism @ Suprarealism în România: primeşti bonus pentru a veni la muncă @ Interesul naţional şi preţul pe care fiecare dintre noi vrea să îl plătească @ România nu are de lucru pentru românii cu înaltă calificare care lucrează în afară @ Daţi clic aici! @ Dar cum să vinzi te gândeşti vreodată? @ Mai merită să te lupţi pentru a ajunge manager? @ De la socialismul din companii la uberizarea muncii @ Cu ce pensie ieşim la pensie @ Până să plece capitalul străin, s-ar putea ca antreprenorii români să nu facă faţă schimbării condiţiilor din piaţă @ Feriţi-vă de sărăcirea clasei de mijloc! @ Creşterea salariilor înseamnă socialism, rezultatul înseamnă capitalism @ Dacă vreţi să valoraţi mai mult, trebuie să vă deschideţi şi să vă internaţionalizaţi @ Tinerii antreprenori ai viitorului vor fi pensionarii, iar copiii vor deveni mai săraci pentru că nu vor mai avea ce moşteniri să primească @ Să nu vă întrebaţi de ce tinerii nu vin să lucreze la voi @ A-ţi da demisia a devenit ceva cool @ Prea puţini dintre voi vă permiteţi să fiţi capitalişti @ Îi contestaţi pe şefii voştri, nu aveţi încredere în ei, dar refuzaţi să fiţi şefi în locul lor @ De ce companiile mari preferă să recruteze şefi cu nume, de la alte companii, deşi succesul trecutului nu este o garanţie pentru viitor @ De ce eşuează antreprenorii români @ Business Magazin, în anul al 14-lea. Cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii @ Toţi IT-iştii români vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates @ Corelaţia dintre apariţia low-costurilor şi scăderea natalităţii @ Mallurile şi supermarketurile, o mare şansă ratată de antreprenorii români, dar fructificată de polonezi @ Cum este să te duci cu mama de mână să te angajezi la 23 de ani? @ România, o ţară în care mulţi români fac bani, dar din care vor să fugă @ Dacă nu sunteţi pregătiţi să înduraţi durerea unui business, nu vă faceţi antreprenori @ Cum poţi să lucrezi pentru o companie ca asta? @ Cea mai mare problemă a corporatiştilor şi a antreprenorilor: „Ce mă fac cu copilul meu? Nu mă mai ascultă deloc, ce se va alege de el?” @ De ce să plăteşti mai puţin, când poţi să plăteşti mai mult?

    Vă mulţumesc că m-aţi citit în 2017, vă urez toate cele bune şi să ne vedem cu bine în 2018!

    La mulţi ani, România la 100 de ani, să fiţi mândri de ea, pentru că este aşa cum suntem noi!

  • Povestea tinerilor care au plecat la cumpărături şi s-au întors cu o idee de afacere de pe urma căreia câştigă 30 de milioane de dolari

    La jumătatea lunii martie, ei au anunţat atragerea unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea FirstMark Capital, fond care a investit şi în Airbnb. În ultimii 3 ani, Brooklinen a generat venituri de peste 30 de milioane de dolari.

    Celor doi soţi le-a venit ideea afacerii după ce au încercat să cumpere un aşternut pe care îl remarcaseră într-o cameră de hotel. Acesta costa însă 800 de dolari, mult peste bugetul lor; căutând alternative, au descoperit diverse forumuri pe care oamenii se plângeau din aceleaşi motive.

    “Ne-am dat seama că oamenii nu aveau decât 2 variante: produse foarte scumpe şi de calitate sau unele foarte proaste şi ieftine”, povesteşte Rich Fulop, care este şi CEO-ul companiei. Aşa că s-au apucat să cumpere propriile lor materiale şi să realizeze designuri care să-i atragă pe mileniali.

    Tot din acest motiv au ales să vândă doar online: milenialii accesează mai des magazinele de pe internet decât cele fizice.

    Chiar şi după succesul neaşteptat al businessului, cei doi încearcă să afle tot timpul părerea clienţilor: “Ascultăm toate sugestiile şi încercăm să implementăm cât de repede cu putinţă schimbările cerute de ei. Este un brand condus de comunitate”, spune Vicki Fulton.

  • Ion Ţiriac are în plan două proiecte imobiliare de răsunet. Ce vrea să facă

    Proiectul realizat de arhitecţii şi proiectanţii de la Outbox Studio şi Studio 10M a fost declarat câştigător în urma unui concurs de proiecte realizat de Ţiriac Imobiliare. Proiectul lui Ţiriac va fi construit pe terenul fostei Întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare IFMA.

    Ansamblul va avea grădini suspendate şi un lac în centru. Mai mult, va fi construit şi un bloc turn, despre care se spune că va fi cel mai înalt din România, depăşind Sky Tower Bucureşti (137 metri). Noul proiect are drept autor biroul de arhitectură al lui Dorin Ştefan, D.S.B.A.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Ce capital poţi atrage la BVB şi cât te costă să îţi listezi compania?

    Potrivit BVB pentru a atrage 50 de milioane de lei, prin listarea la bursă, compania trebuie să cheltuiască 129.719 lei.
     
    Costurile prezentate în infografic sunt prestabilite, iar capitalul atras în urma listării nu trebuie rambursat. În plus, există multe alte beneficii care vin împreună cu listarea, publicitatea în mass-media fiind unul dintre ele, astfel încât banii pe care îi investiţi în listare nu sunt bani pierduţi.