BusinessMagazin

Tag: Canada

  • Ce se întâmplă când companiile aeriene fac economii

    Opririle, care au cauzat întârzieri pentru mii de pasageri în ultimele săptămâni, sunt consecinţa unei decizii a operatorului american United, deţinut în prezent de Continental Airlines, cea mai mare companie aeriană din lume, de a folosi aeronave de dimensiuni mai mici pentru rutele transatlantice. Aeronavele Boeing 757 ale companiei United pot zbura în deplină siguranţă cel mult 4.000 de mile (circa 6.500 km), iar în faţa vânturilor puternice, care determină creşterea consumului de combustibil, rămâne foarte puţin loc de manevră, dat fiind că distanţele dintre rute sunt de 3.850-3.950 de mile.

    Numai luna trecută, aeronavele 757, cu 169 de locuri la bord, au fost nevoite să realimenteze de 43 de ori, din totalul 1.100 de zboruri câte operează anual United-Continental. Prin comparaţie, doar 12 aterizări neprogramate au avut loc în întreg anul precedent. Astfel de aterizări sunt însă mai sigure decât trecerea aeronavei pe rezerva de combustibil. Piloţii sunt obligaţi să nu mai zboare în momentul în care combustibilul nu mai e suficient pentru ca avionul să poată să mai zboare cel puţin 45 de minute.

    Potrivit specialiştilor în aviaţie, citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică, un avion 757 ocupat aproape în totalitate, care operează cu mai puţini însoţitori de zbor, este mai profitabil decât unul de capacitate mai mare, Boeing 767, cu acelaşi număr de pasageri la bord şi personal suplimentar.

    Compania aeriană United-Continental Airlines operează zboruri transatlantice în Europa către aeroporturi precum Stockholm, Copenhaga, Amsterdam, Paris, Stuttgart şi Barcelona. Destinaţiile din SUA care au fost afectate de întreruperea forţată a curselor sunt aeroportul Washington Dulles, dar şi cel din Newark, New Jersey, unde se află şi hubul companiei.

  • Simbolurile Crăciunului: Renul – spiritul bun al nordului

    Astăzi, sub presiunea exercitată de fenomenul încălzirii globale şi de vânătoarea exagerată, renii au dispărut din multe zone unde erau prezenţi de mii de ani. Din fericire, se mai întâlnesc populaţii stabile în Siberia, Groenlanda, Alaska, Scandinavia şi Canada.

    În mitologie, renul este un spirit bun, un animal psihopomp – având, adică, rolul de a călăuzi sufletele către lumile cereşti. În universul religios din Arctica, sufletele şamanilor rătăcesc sub înfăţişarea unui ren încă de pe când şamanul este în viaţă. Din punct de vedere simbolic, renul a fost asociat cu Luna, fiind eminamente un animal Yin, un spirit lunar. Această caracterizare are la bază credinţa conform căreia renii din viziunile şamanilor li se arătau acestora ca şi cum ar veni din Lună, având profilată în spatele lor silueta astrului nopţii. Mai aproape de zilele noastre, renii au apărut în vieţile noastre mai ales în preajma sărbătorii de Crăciun, când au rolul de a trage sania lui Moş Crăciun.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Furtuna Irene a provocat importante pene de electricitate în Canada

    Potrivit societăţii energetice Hydro-Quebec, aproximativ 215.000 de case nu aveau curent luni dimineaţă în provincia francofonă. În New Brunswick, autorităţile estimau numărul lor la 43.000, în Nova Scotia la 11.000 şi în provincia Insula Prinţului Eduard la 6.000. În Quebec, un automobilist era dat dispărut într-o regiune din apropiere de Montreal, după ce maşina sa a fost împinsă într-un râu de rafalele puternice de vânt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vrei sa emigrezi? Topul tarilor care te primesc cu bratele deschise

    Forbes a realizat recent topul celor mai prietenoase tari din
    lume, pe baza unui studiu al HSBC Bank International`s Expat
    Eplorer, in ceea ce priveste sociabilitatea cetatenilor, usurinta
    de vorbire a limbii unei tari, capacitatea turistilor de a se
    integra in cultura si comunitatea locala.

    Studiul a fost realizat in perioada aprilie – iunie 2010 si la el
    au participat 4.127 de imigranti din peste 100 de tari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro.

  • Franta, Marea Britanie, SUA, Canada si Italia ataca Libia in forta (VIDEO)

    Peste 110 rachete au fost trase de fortele britanice si
    americane, dupa ce ofensiva contra lui Gaddafi a inceput cu
    distrugerea de catre avioanele franceze a unor vehicule militare
    libiene. Avioanele occidentale au aruncat bombe asupra unor tinte
    din capitala Tripoli, conform agentiei franceze AFP.

    O sursa oficiala americana a declarat agentiei Reuters ca pe langa fortele celor cinci natiuni
    ale coalitiei, si cateva tari arabe sunt asteptate sa se alature
    operatiunii ofensive din Libia, denumita “Odyssey Dawn”, care are
    ca scop lovirea unor tinte de la sol din jurul oraselor Tripoli si
    Misrata. Circa 25 de vase militare ale coalitiei, intre care trei
    submarine americane echipate cu rachete Tomahawk, sunt stationate
    in Mediterana, iar cinci avioane de supraveghere apartinand tot
    fortelor SUA au fost desfasurate in aceeasi zona.

    Televiziunea de stat libiana a relatat ca “inamicul cruciat” a
    bombardat tinte militare si civile, inclusiv scoli si spitale, din
    Tripoli, Sirte, Benghazi, Misrata si Zuwarah. Fortele armate
    libiene au raportat ca 48 de civili, intre care copii, femei si
    batrani, au fost ucisi, iar 150 raniti. Premierul al-Baghdadi
    Ali al-Mahmoudi a fost filmat vizitand un spital cu raniti care
    si-au declarat sustinerea pentru Gaddafi si revolutia
    libiana.     Surse ale coalitiei aflate la Tripoli au declarat
    pentru BBC ca atacurile au lovit in total 20 de tinte
    de pe coasta libiana, vizand zone presupuse a gazdui baze militare
    controlate de Gaddafi.

    Ulterior, colonelul Muammar Gaddafi a difuzat la aceeasi
    televiziune de stat un mesaj in care afirma ca bombardamentele
    “cruciatilor” au fost “barbare si nejustificate” si ca Libia va
    riposta contra acestei “pure agresiuni”, urmand sa vizeze tinte
    civile si militare din jurul Mediteranei. Interesele tarilor din
    zona Mediteranei si nordul Africii “sunt in primejdie”, a adaugat
    seful statului libian, precizand ca depozitele de arme au fost
    deschie si ca “intregul popor libian” a fost inarmat ca sa apere
    tara.

    Presedintele american Barack Obama, aflat intr-o vizita in Brazilia,
    a oferit dupa-amiaza o motivatie a implicarii americane, afirmand
    ca SUA participa la ofensiva sub forma unei “actiuni militare
    limitate”, ca parte a coalitiei natiunilor care aplica rezolutia
    ONU, si ca nu se pune problema ca Washingtonul sa trimita trupe
    terestre in Libia. “Decizia de a folosi forta nu este usor de luat
    pentru mine. Dar nu putem sta pasivi cand un tiran ii spune
    propriului sau popor ca il va lovi fara crutare”, a spus Obama.

    Premierul britanic David Cameron a declarat la randul lui ca
    lansarea operatiunii contra Libiei este “necesara, legala si
    corecta”. El a sustinut ca daca regimul colonelului ramane la
    putere, atunci Vestul se va confrunta cu pericolul unor “represalii
    teroriste”.

    Vezi
    aici desfasurarea evenimentelor LIVE pe BBC.

    “Fortele noastre aeriene se vor opune oricarei agresiuni din partea
    colonelului Gaddafi contra populatiei din Benghazi”, a afirmat
    presedintele francez Nicolas Sarkozy. “Avioanele noastre impiedica
    avioanele lor sa atace orasul”, a sustinut el.

  • Toyota va rechema pentru reparatii 1,3 milioane de masini Corolla si Matrix in SUA si Canada

    General Motors a indicat, de asemenea, ca vor fi rechemate in
    SUA si Canada aproximativ 200.000 de automobile Pontiac Vibes, o
    masina inrudita cu Toyota Matrix, din cauza acelorasi probleme.

    Toyota a anuntat ca are cunostinta de patru cazuri neconfirmate
    de accidente, unul soldat cu rani minore, in SUA, care au legatura
    cu modulele de control al motorului de pe masini construite intre
    2005 si 2008. Grupul va inlocui aceste sisteme de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: In Romania au intrat anul trecut investitii directe de 600 mil. euro din afara UE

    Datele, estimative, sunt continute in cea mai recenta statistica
    a Eurostat privind situatia investitiilor extracomunitare in tarile
    membre ale UE si a celor efectuate de tarile membre in afara
    spatiului UE in 2009. Oficiul comunitar de statistica nu a luat in
    calcul investitiile sub 50 de milioane de euro.

    Cele mai multe investitii le-a atras Ungaria – 4,9 miliarde de
    euro, care in plus fata de Romania a atras si investitori din SUA
    (600 de milioane de euro), Rusia (100 de milioane) si Brazilia (100
    de milioane). Ungaria a fost in 2009 si cel mai mare recipient net
    de fluxuri extracomunitare, avand in vedere ca la randul ei a facut
    investitii de circa 900 de milioane de euro in afara spatiului
    UE.

    Romania nu figureaza in statistica oficiului european cu
    investitii facute in afara UE.

    Printre tarile din Est care au investit in spatiul
    extracomunitar se numara Polonia (1 miliard de euro, din care 400
    de milioane in Rusia), Cehia (500 de milioane) si Bulgaria (100 de
    milioane).

    Pe ansamblu, investitiile straine directe ale statelor UE in
    restul lumii au scazut anul trecut cu 24%, la 263 de miliarde de
    euro, in timp ce fluxurile catre UE au crescut cu 12%, la 222 de
    miliarde. Cel mai mare investitor strain in UE au fost Statele
    Unite, cu peste 40% din total, si tot SUA au fost principala
    destinatie pentru UE, desi fluxul s-a redus puternic, de la 121 de
    miliarde in 2008 la 69 de miliarde.

    Cei mai activi investitori in afara UE au provenit din
    Luxemburg, cu 112 miliarde de euro, urmat de Marea Britanie si
    Franta.

    Conform datelor BNR, totalul investitiilor straine directe in
    Romania a fost anul trecut de 4,89 miliarde de euro, comparativ cu
    9,49 miliarde in 2008.

  • Paul Krugman: De ce da Canada lectii SUA

    Si totusi, pe masura ce atentia lumii se muta de la salvarea
    financiara la reforma financiara, tacutele povesti de succes merita
    cel putin la fel de multa atentie ca si spectaculoasele prabusiri.
    Trebuie sa invatam de la aceste tari, care este evident ca au mers
    pe calea cea buna. Iar in fruntea acelei liste este vecina noastra
    de la nord. Acum, Canada este un model de urmat foarte
    important.
    Da, stiu, Canada se presupune ca e plictisitoare. Bilunarul New
    Republic a catalogat in urma cu doua decenii “Worthwhile Canadian
    Initiative” ((“O initiativa valoroasa a Canadei”, titlul unui
    comentariu din The New York Times din anii ’80) drept cel mai
    plictisitor titlu din lume. Dar eu am considerat intotdeauna Canada
    fascinanta tocmai pentru ca e similara cu Statele Unite in multe
    feluri, dar nu in toate. Ideea este ca atunci cand experienta
    canadiana si cea americana se despart, e foarte probabil ca
    diferentele politice, mai degraba decat cele culturale sau de
    structura economica, sunt responsabile pentru acea diferenta.

    Si oricum, cand vine vorba de sectorul bancar, plictiseala e buna.
    In primul rand, putina istorie. De-a lungul ultimului deceniu, SUA
    si Canada s-au bucurat de aceleasi avantaje globale. Ambele s-au
    confruntat cu aceeasi avalansa de marfuri ieftine si bani ieftini
    din Asia. Economistii din ambele state anuntau entuziasti ca era
    recesiunii severe luase sfarsit. Dar cand lucrurile s-au stricat,
    consecintele au fost foarte diferite aici si dincolo. In SUA,
    executarile de ipoteci s-au inmultit, unele mari institutii
    financiare s-au prabusit, iar altele au supravietuit doar datorita
    injectiilor masive de capital din partea guvernului. In Canada nu
    s-a intamplat nimic din toate astea. Ce-au facut canadienii
    diferit?

    Nu a fost vorba de politica dobanzii de referinta. Multi
    comentatori au invinuit Rezerva Federala pentru criza financiara,
    sustinand ca aceasta a creat bula dezastruoasa, tinand foarte jos,
    pentru prea mult timp, nivelul dobanzii de referinta. Dar dobanda
    de referinta din Canada era similara cu cea din SUA, deci se pare
    ca doar dobanda joasa nu e suficienta ca sa produca o criza.
    Experienta Canadei pare de asemenea sa contrazica opinia, puternic
    promovata de Paul Volcker – formidabilul fost presedinte al
    Rezervei Federale – ca radacinile crizei noastre rezida in
    dimensiunile institutiilor noastre financiare, in existenta
    bancilor “prea mari ca sa cada”. Dar in Canada toate bancile sunt
    prea mari ca sa cada: cinci grupuri bancare domina scena
    financiara.
    Pe de alta parte, experienta Canadei pare sa sprijine opiniile
    celor ca Elizabeth Warren, sefa comisiei Congresului care se ocupa
    cu supravegherea redresarii bancilor: ea a atribuit mare parte a
    vinei pentru criza faptului ca nu s-a reusit protejarea
    consumatorilor de creditele inselatoare. Canada are o Agentie a
    Consumatorului Financiar independenta, care a restrans drastic
    creditele de tip “subprime”.

    Cel mai important, experienta Canadei pare sa le dea dreptate celor
    ce spun ca un sistem bancar poate fi mentinut sanatos daca il
    pastrezi plictisitor, adica daca limitezi pragurile de risc pe care
    si le pot asuma bancile. Statele Unite aveau un sistem bancar
    plicticos, dar lipsa reglementarilor din vremea lui Reagan a facut
    lucrurile periculos de interesante. Canada, in schimb, a mentinut o
    moleseala placuta.

    Mai concret, Canada a fost mult mai stricta in limitarea
    tranzactiilor cu bani imprumutati pe credit pe care le puteau face
    bancile. A limitat de asemenea si procesul de securitizare, in care
    bancile impachetau si revindeau creditele din portofolii, un proces
    ce se presupunea ca ar fi ajutat bancile sa isi reduca riscurile,
    prin fragmentarea creditului, dar care in practica s-a dovedit o
    modalitate pentru banci de a face pariuri tot mai mari pe banii
    altora.Nu e niciun dubiu ca in ultimii ani aceste restrictii au
    insemnat mai putine oportunitati pentru bancheri de a veni cu idei
    destepte decat in situatia in care Canada ar fi urmat zelul de
    dereglementare al Americii. Dar, asa cum s-a dovedit, a fost spre
    binele lor.

    Deci care sunt sansele ca SUA sa invete din succesul Canadei?
    De fapt, legea reformei financiare pe care Camera Reprezentantilor
    a adoptat-o in decembrie va canadianiza sistemul american. Va crea
    o Agentie de Protectie a Consumatorului Financiar, va limita
    tranzactiile bancilor cu bani imprumutati si va limita
    securitizarea, cerand creditorilor sa-si pastreze o parte a
    riscurilor aferente imprumuturilor acordate.
    Dar perspectivele pentru ca o lege similara sa capete cele 60 de
    voturi de care are nevoie in Senat sunt nesigure. Republicanii sunt
    foarte porniti impotriva oricarei reforme financiare serioase –
    nici macar un singur republican nu a votat pentru lege in Camera
    Reprezentantilor – si chiar si unii democrati sunt
    ambivalenti.
    Asa ca e mare probabilitatea sa nu facem nimic sau nu cine stie ce
    ca sa prevenim viitoarele crize bancare. Dar nu va fi din cauza ca
    nu stim ce avem de facut: avem un exemplu clar despre cum sa
    mentinem sigur sistemul bancar – chiar sub nasul nostru.

  • Incubatorul canadian Bootup Labs investeste in start-up-ul romanesc ReadFu

    Pana in luna octombrie a acestui an, Bootup Labs le va oferi
    start-up-urilor investitia initiala, un spatiu de lucru,
    consultanta legala si financiara, dar si acces la sfaturile unor
    oameni de talie mondiala din industria online.

    Aplicatia ReadFu poate fi instalata pe bloguri sau site-uri care
    contin foarte multe link-uri. Atunci cand consumatorii dau click pe
    un link, ReadFu le returneaza un rezumat contextual al paginii
    respective si statistici precum timpul estimat de citire si
    popularitatea link-ului. ReadFu a fost dezvoltat de trei
    antreprenori romani – Cristian Strat, Mircea Pasoi si Silviu
    Ganceanu, care au mai lansat anterior si alte proiecte online
    precum balaur.ro sau infoarena.ro.

    Incubatorul Bootup Labs a fost creat de Boris Mann si Danny
    Robinson, doi antreprenori canadieni, care aleg de doua ori pe an
    un grup de 5-7 proiecte pe care sa le finanteze cu pana la 100.000
    de dolari canadieni, in schimbul unui pachet cuprins intre 5 si 15%
    din actiuni.