BusinessMagazin

Tag: business

Mihai Bordeanu, Dacia: Chinezii au ajuns să valideze modelul de business al Dacia, acela de a proiecta o maşină care să fie accesibilă de la bun început

♦ Dacia a demarat deja producţia de preserie a lui Duster III în paralel cu Duster II, iar din iunie încep livrările către clienţi ♦ Duster III va avea în premieră numai motorizări pe benzină, fie şi pe GPL, fie electrificate – un motor de 1,2 litri 130 CP mild-hybrid sau unul de 1,6 litri full-hybrid de 140 CP.

Lansarea multor mărci chinezeşti în Europa, dar şi în România nu reprezintă o concurenţă pentru Dacia, consideră Mihai Bordeanu, managing director, Dacia brand south eastern Europe & Country Head Romania, în contextul în care producătorii auto din China aplică acelaşi model precum brandul românesc.

„Nu ne este şi nu ar trebui să ne fie teamă de mărcile chinezeşti. În primul rând, ce fac chinezii, practic, este o validare a modelului nostru de business. Dar noi ştim să facem treaba asta, mă refer la design to cost şi la grija pentru client şi pentru buzunarul lui. Ştim să o facem de mult şi o facem constant, pentru că n-am ieşit niciodată din formula asta. Dar este de luat în calcul, şi ne uităm, observăm“, a spus Mihai Bordeanu.

Dacia a lansat în România şi Europa o primă tranşă de comenzi pentru Duster III, iar acum dealerii pot prelua comenzi cu livrare din vara acestui an.

„În România am început cu Duster III în premieră cu cele mai scumpe versiuni, online, cu câteva sute de maşini. După, am lansat comenzile după Rabla Clasic pentru Duster III şi suntem la 90% echipări de top, peste jumătate 4×4, o treime hibrid. Acum trebuie să ţinem ritmul cu producţia“, a spus Mihai Bordeanu, managing director, Dacia brand south eastern Europe & Country Head Romania, într-un interviu acordat ZF.

Dacă producţia actualului model a fost influenţată de lipsa componentelor electronice în ultimii 2-3 ani dar şi de scumpirea materiilor prime, momentan nu se anunţă noi probleme care să afecteze Duster III. Acum la momentul discuţiei nu sunt probleme anunţate cu aprovizionarea de componente, dar cumva o incertitudine continuă în piaţă. Spre exemplu nu trebuie să uităm de criza din Marea Roşie“, a explicat directorul.

Mihai Bordeanu a subliniat că în momentul de faţă, în care există un recul în vânzările de maşini electrice, piaţa vine spre Dacia, care are un singur model electric în gamă şi care pariază pe motorizările pe GPL pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.

„Instinctul a fost bun în ceea ce priveşte gama de motorizări, iar piaţa vine acum spre noi. În plus, nu discutăm doar de maşini electrice, ci şi de infrastructură aici. Mai mult, mizăm în continuare pe GPL, care are o cotă importantă din vânzări“, a spus şeful de ţară pentru Dacia.

Pe de altă parte, în timp ce producţia creşte, piaţa auto locală a suferit o contracţie în primul trimestru de zece procente, respectiv 25% în martie.

„Contracţia pieţei s-a simţit în primul rând în cazul persoanelor fizice. Avem pe de-o parte inflaţia care a erodat veniturile, schimbările programului Rabla, dar lucrurile se vor reaşeza“, a spus Mihai Bordeanu.

Dacia va miza mai departe şi pe comerţul online cu maşini, dar cu livrare la concesionar, astfel încât dealerul nu va fi eliminat din procesul de vânzare, cu toate că maşinile sunt facturate direct de Renault Commercial Roumanie, iar dealerul are statut de agent.

„Am avut un record de comenzi online în primul trimestru, am ajuns la 4.000 de unităţi. Dar reţeaua rămâne în continuare baza, iar maşinile sunt livrate la reprezentanţă deoarece ei stabilesc relaţia cu clientul. Mizăm mai departe pe reţea şi nu vom avea modificări sau reduceri. Să treci dintr-un model de business în altul este foarte greu, dar acum acest sistem cu comenzi online şi livrare la dealer funcţionează bine în România şi nu intenţionăm să îl schimbăm“, a spus directorul.

Mutare la Renault: francezii au decis să producă Renault Duster în Turcia pentru piaţa locală şi ţările din CSI, pentru a înlocui exporturile din Rusia

► Cea de-a treia generaţie a lui Duster va fi produsă şi în Turcia, dar sub emblema Renault. Dacia rămâne pe piaţa din Turcia, dar cu restul gamei, iar maşinile vor fi produse în România. Odată cu retragerea Renault din Rusia, modele precum Renault Duster nu mai sunt produse nici la Moscova la AvtoFraMos şi nici la uzina Lada de la Togliatti şi implicit nici nu mai sunt vândute în statele CSI.

► „Am decis să producem la Bursa Renault Duster pentru piaţa din Turcia pentru a putea vinde şi în spaţiul ex-sovietic. Nu avea sens să le producem în România deoarece acestea sunt cu alte specificaţii. Turcia nu este în UE şi implicit nu sunt aceleaşi regulamente, la fel şi statele din Asia Centrală. Dacă le produceam în România, le-am fi produs mai scump deoarece volumele nu sunt mari, iar când creşti complexitatea producţiei, reduci eficienţa şi creşti costurile“, a explicat Denis Le Vot, CEO-ul mărcii Dacia. Mai mult, Renault Duster va fi exportat în premieră şi în Australia.

April 14, 2024
Care sunt cele mai mari griji ale companiilor pentru anul acesta şi pe domenii se vor concentra

Directorii financiari din România se uită mai degrabă la cum să administreze planurile de investiţii, pentru că economia şi businessurile vor creşte în 2024, conform prognozelor. Rămân însă şi incertitudini, pentru că nevoile pentru bugetul de stat sunt mari, iar modificările de taxe sunt cele mai la îndemână pentru scăderea deficitului bugetar. În rest, dacă nu se mai întâmplă un eveniment neaşteptat, concentrarea din departamentele financiare rămâne asupra creşterii businessului, a fost principala concluzie a celei de-a cincea ediţii a Deloitte CFO Summit. Care sunt cele mai importante subiecte din departamentele financiare ale companiilor?

Climatul general de business este mai degrabă unul de concentrare pe creştere, investiţii şi transformări. Sigur că aceste transformări vin şi dintr-o zonă defensivă, de gestionare a costurilor, dar nu aş spune că ne găsim într-un climat de scepticism sau neîncredere, ci într-unul de concentrare pe multiplele oportunităţi, care vin odată cu transformările din societate şi business”, spune Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România şi Moldova.Cu sprijinul media oferit de Ziarul Financiar, Deloitte România a găzduit cea de-a cincea ediţie a Deloitte CFO Summit, un eveniment dedicat profesioniştilor din domeniul financiar din companii. Directorii financiari din România se arată optimişti în privinţa anului 2024, dar menţin o atitudine prudentă, recunoscând existenţa unor riscuri pentru economie şi afaceri, cum ar fi inflaţia sau schimbările geopolitice. La conferinţă au participat directorii financiari ai unora dintre cele mai importante companii din România, alături de specialiştii Deloitte.

„Noi percepem mediul actual macroeconomic destul de volatil şi destul de impredictibil. Stabilitatea fiscală este o coloană vertebrală a mediului de afaceri şi 2023 a venit cu o revoluţie din punct de vedere fiscal. Iar această revoluţie fiscală a pus foarte multă presiune pe mediul de business. Deci, ceea ce ne dorim din pentru 2024 e să vedem mai multă stabilitate şi predictibilitate”, a spus, la masa dezbaterilor, Nadia Reischel, senior manager finance & accounting la Ford Otosan Craiova.

Conform opiniei exprimate de directorii financiari prezenţi la cea de-a cincea ediţie a Deloitte CFO Summit, anul 2024 se anunţă a fi favorabil. Cu toate acestea, specialiştii din departamentele financiare rămân în gardă şi se uită cu un ochi la creşterea companiei şi cu un ochi la riscuri, care nu sunt puţine şi nu sunt mici. „În calitatea mea de director financiar, provocările acestui an sunt cum continui să-mi finanţez creşterea, pentru că noi, până vom primi aprobarea la Consiliul Concurenţei, urmând modelul actual de business, continuăm să creştem. Avem un buget de CAPEX foarte ambiţios. Ca în fiecare an, bugetul nostru de CAPEX este de peste 100 de milioane de euro”, a spus Andrei Bica, CFO, Profi, lanţul de magazine care a fost preluat de Ahold Delhaize (Mega Image). Şi Răzvan Popescu, CFO la PPC România, compania care a preluat operaţiunile Enel în România, vorbeşte de creşterea businessului ca cea mai mare provocare, dincolo de inflaţie şi de riscurile geopolitice: „Pentru noi, provocarea cea mai mare este planul de investiţii pe care ni l-am propus, împreună cu grupul. Noi avem un plan de investiţii pentru o perioadă de trei ani pentru 2024-2026, plan strategic care a fost prezentat la Capital Market Day la Londra.

Pe partea de energie regenerabilă, avem un plan foarte ambiţios. Ne dorim să creştem capacităţile de producţie de la 600 de megawaţi cât avem în prezent, până la 2 GW la sfârşitul anului 2026.” Videoconferinţa a fost o ocazie pentru lansarea studiului anual Deloitte CFO Survey, care a evidenţiat că directorii financiari din România sunt mai optimişti în comparaţie cu colegii lor din regiune în ceea ce priveşte perspectivele economice şi ale afacerilor.

„Directorii financiari din România sunt relativ optimişti, mai optimişti decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est, astfel că 38% consideră că România va avea în 2024 o creştere economică moderată, între 1,5 şi 2,5%, faţă de 60% ponderea directorilor financiari din Europa Centrală şi de Est, care apreciază că de fapt, creşterea economică va fi mai degrabă redusă, sub 1,5%”, a spus Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România şi coordonatorul CFO Program în România. În ciuda acestui fapt, directorii financiari manifestă o atitudine mai prudentă în previziunile lor decât analiştii financiari şi guvernul României, care în general estimează o creştere economică de 3% în ţară pentru anul 2024. „Noi credem că, macroeconomic, 2024 va fi un an relativ bun. Aţi văzut estimările, inclusiv la nivel european, chiar dacă există scenarii care analizează posibilitatea unor întârzieri în reducerea dobânzilor şi, respectiv, în accelerare evoluţiilor pozitive din economie, scenariul de bază este unul în care dobânzile vor scădea. Poate nu în luna următoare, dar vor scădea undeva spre jumătatea anului”, a spus George Călinescu, CFO, Banca Transilvania. Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania, a adus în cadrul evenimentului perspectiva evoluţiei economice a Germaniei.

Piaţa din România se uită cu atenţie la cum evoluează Germania, pentru că mersul economic al ţării este în strânsă legătură cu parcursul României. Germania este cel mai mare partener comercial al României: un sfert din schimburile comerciale ale ţării se realizează cu Germania. „Economia Germaniei nu merge rău, dar se poate şi mai bine. Anul trecut Germania a fost în recesiune, o recesiune uşoară. În acest an va fi mai bine, vom vedea o creştere mică, dar este un proces de tranziţie şi în special prima parte a anului nu va fi uşoară pentru industria germană”, a spus Alexander Boersch.

Directorii financiari au adus în discuţie şi procesul de asimilare a modificărilor fiscale care au intrat în vigoare, în cea mai mare parte, începând cu data de 1 ianuarie 2024. Acest subiect a fost deosebit de relevant, având în vedere că noile reglementări fiscale şi mai ales un climat fiscal impredictibil pot avea
un impact semnificativ asupra strategiilor financiare şi operaţiunilor companiilor.

April 14, 2024
Povestea românului care a pus umărul la creşterea unui gigant în ţara noastră. Cum a ajuns o companie cu doar două branduri în portofoliu să se apropie de venituri de 1 miliard de lei

„La începutul carierei mele, cineva mi-a spus că dacă voi prinde gustul, nu voi mai ieşi din acest domeniu. Două decenii mai târziu, pot să recunosc că a avut dreptate. Sunt parte din AGRANA România de peste 20 de ani. Am evoluat lucrând şi urmărind o piaţă în continuă dezvoltare, iar asta mi-a oferit suficientă energie pentru a rămâne pe acest drum chiar şi când am întâmpinat provocări”, povesteşte Sorin SOROCEANU, Head of Sales & Marketing, Agrana. Ce principii a urmat în cei peste 20 de ani de activitate în companie şi cum a gestionat creşterea businessului, care, cu doar două branduri în portofoliu, se apropie de venituri de 1 miliard de lei?

Am făcut parte din ultima generaţie care a primit repartiţie, în 1990, am fost marinar pentru aproape trei ani, timp în care am urmat facultatea la fără frecvenţă. În 1995 am absolvit studii de Management în Turism şi imediat după m-am angajat în vânzări. În 2025, voi sărbători 30 de ani de activitate în domeniul vânzărilor. La Agrana România am început să lucrez ca director de vânzări la fabrica Danubiana din Roman, iar după doi ani am preluat şi activităţile de marketing ale companiei, în plus faţă de proiectele speciale de vânzări”, îşi descrie Sorin Soroceanu parcursul profesional. Potrivit lui, piaţa zahărului este atât de dinamică şi de provocatoare încât nu a ajuns să se plictisească niciodată în cele două decenii de când activează în acest domeniu. „Niciun an nu a semănat cu altul, mereu apar schimbări în cerere, în ofertă, exporturi, regulamente şi legislaţie, iar rezultatele diferă în funcţie de toate acestea. Dar am reuşit să le depăşesc de fiecare dată şi am avansat constant în carieră, având diverse responsabilităţi în cele cinci roluri diferite pe care le-am ocupat”, adaugă Soroceanu, care reprezintă o companie ajunsă anul trecut la 25 de ani de activitate şi venituri de 840 de milioane de lei în 2022, cu cele două branduri din portofoliu, Mărgăritar şi Coroniţa.

În plus, spune că a avut şansa de a lucra cu o echipă de care îi place foarte mult. „Dacă ne gândim la cât de mult timp petrecem cu colegii, mulţi dintre noi, printre care şi eu, vom constata că suntem alături de colegii de la muncă mai mult decât de familia de acasă. Nu e un stereotip când spun că echipa de la muncă e a doua mea familie. În cei 20 de ani, am avut parte de colegi minunaţi, entuziaşti, profesionişti, alături de care am obţinut rezultate ce ne-au adus o reală satisfacţie, mai mult decât poate fi măsurat în bani.”

Despre work-life-balance, Soroceanu spune că citeşte des, însă recunoaşte că, în ceea ce-l priveşte, nu l-a găsit tot timpul şi în nici un caz nu l-a avut în primii ani de muncă. „Şi cred că nu sunt singurul care s-a chinuit cu asta. E un deziderat al multora, însă sunt puţini cei care îl ating. Cel puţin în domeniul nostru. Pentru a putea <călători dezechilibrat> în anii de început, în orice carieră, ai nevoie de înţelegere şi sprijin din partea familiei, element extrem de important. Eu n-aş fi reuşit să ajung unde sunt astăzi fără sprijinul necondiţionat al familiei, iar pentru asta le sunt extrem de recunoscător tuturor celor care mi-au fost alături în ultimii 20 de ani.”

„Niciun an nu a semănat cu altul, mereu apar schimbări în cerere, în ofertă, exporturi, regulamente şi legislaţie, iar rezultatele diferă în funcţie de toate acestea.“ – Sorin Soroceanu, Head of Sales&Marketing, Agrana

Agenda sa de zi cu zi conţine activităţi planificate din timp şi e constant adaptată în funcţie de urgenţele apărute. „Nu există rutină săptămânală, călătoresc des în interes de serviciu şi obişnuiesc să răspund la mailuri sau să particip la şedinţe online din aeroport, din tren sau din maşină în mod frecvent. Privind în jur, constat că din categoria mea fac parte mulţi alţi oameni, îi văd având aceleaşi activităţi în locurile menţionate anterior. Însă, indiferent de program, cel mai important element al fiecărei zile este contactul cu echipa, schimbul de informaţii în timp real. Acesta este unul dintre aşa-zisele secrete ale reuşitei în carieră: comunicarea constantă.”

În ceea ce priveşte reuşitele din cariera de două decenii în companie, susţine că cea mai valoroasă este cu siguranţă lansarea brandului Mărgăritar. „Am lansat acest brand de la zero, în 2003, şi a ajuns în scurt timp brandul numărul unu de zahăr în ţară. Mai mult, am reuşit să păstrăm această poziţie timp de douăzeci de ani constant. Este o realizare având în vedere că vorbim despre un ingredient de bază într-o gospodărie.” Cât despre greşelile şi lecţiile învăţate, este de părere că acestea se observă la un anumit timp după ce s-au petrecut, atunci când emoţia dispare şi raţionalul o înlocuieşte. „În cei douăzeci de ani de carieră, am făcut multe greşeli mici şi doar câteva cu un impact mai mare. Dar timpul m-a învăţat să le gestionez cu răbdare. La început eram foarte supărat atunci când nu reuşeam să prevăd anumite evenimente sau reacţii, acum îmi dau seama că nu le-aş fi putut anticipa pe toate. Atunci când nu poţi influenţa ce se întâmplă în jurul tău, singurul lucru pe care-l poţi controla e felul în care răspunzi la ce se întâmplă. Aleg să îmi amintesc asta de fiecare dată când mă confrunt cu un eveniment neprevăzut.”

Despre locul din care îşi ia energia necesară depăşirii unei crize, deşi este născut şi crescut în Bucureşti, a locuit o bună parte din viaţă în Constanţa, iar acest lucru nu a rămas fără ecou: „Marea şi plaja mă ajută să-mi limpezesc gândurile şi să preiau o atitudine de problem-solving. Apoi, mă îndrept spre colegii mei, ale căror sfaturi şi indicaţii le preţuiesc nespus. Asta mă ajută apoi să iau deciziile potrivite care ne păstrează pe o traiectorie ascendentă de atât de mult timp încoace.”

O paralelă între sport şi business. La capitolul „leadership”, Sorin Soroceanu e de părere că educaţia din tinereţe ne modelează personalitatea şi felul în care interacţionăm cu cei din jur, în relaţiile personale şi profesionale. „Sportul de performanţă pe care l-am practicat în tinereţe şi-a lăsat puternic amprenta asupra felului în care îmi place să se întâmple lucrurile: cu disciplină, rigoare, cu ambiţie şi dorinţă pentru a reuşi, neapărat în echipă. Vreme de 5 ani am făcut parte dintr-o echipă de rugby, în perioada adolescenţei. Cred cu tărie că experienţele prin care am trecut atunci, emoţiile trăite şi provocările înfruntate şi-au lăsat adânc amprenta în personalitatea mea.” La prima vedere poate nu pare, dar sportul de performanţă şi mediul de business se aseamănă din foarte multe puncte de vedere, consideră el. „Atât în sport, cât şi în afaceri, există momente de succes şi momente de eşec. A învăţa cum să gestionezi aceste experienţe te poate ajuta să devii un profesionist mai eficient şi mai rezistent. Mai mult, sportul încurajează lucrul în echipă, comunicarea şi colaborarea pentru a atinge un scop comun. Sunt abilităţi esenţiale în mediul de business pentru a construi echipe puternice şi pentru a maximiza performanţa organizaţiei. Aş mai menţiona şi factorul de gestionare a timpului în direcţia prioritizării acelor sarcini care pot face diferenţa dintre câştig şi eşec, extrem de valoros în ambele cazuri.” Despre sine spune că preferă să lase propriile acţiuni să vorbească mai mult decât cuvintele, „aşadar îmi place să conduc echipele prin puterea exemplului personal”.

Pe zona de mentorat, povesteşte că în cei 20 de ani de când este la Agrana România i s-au intersectat drumurile cu mulţi oameni care l-au inspirat, de la care am preluat anumite obiceiuri sănătoase de management şi ale căror reacţii în momente complicate le-am apreciat. „Nu au fost mereu oameni mai avansaţi în carieră sau mai în vârstă decât mine. Sunt de părere că avem de învăţat ceva de la oricine, iar eu, chiar dacă nu am avut neapărat un mentor în adevăratul sens al cuvântului, am avut şansa de a fi înconjurat de colegi care, prin stilul lor de muncă, l-au influenţat pe al meu.”

Cât despre un bun lider, e de părere că leadershipul nu vine din funcţia pe care o are un angajat, ci din efortul pe care îl depune pentru ca echipa să performeze, colegii să avanseze în carieră, iar compania să fie mulţumită de rezultatele obţinute.

Celor la început le drum le recomandă să aibă multă răbdare cu sine şi să îşi păstreze mereu curiozitatea. „Cât timp îşi doresc să afle mai multe despre industrie, despre piaţa locală şi cea internaţională, despre trading şi lucrul cu oamenii, sunt pe drumul către succes.” Iar despre cum şi-ar rezuma întreaga carieră, spune că este o călătorie extraordinară, o aventură unică, o experienţă minunată.

În public însetat de informaţie. Despre provocările întâmpinate la nivel de business, el notează că industria zahărului este extrem de dinamică şi necesită acţiuni inteligente, rapide şi eficiente, o mişcare strategică recentă a companiei fiind schimbarea de ambalaj a pachetului de Zahăr Mărgăritar în favoarea unei variante maii sustenabile, de hârtie. „Un ambalaj diferit presupune însă şi aparatură diferită de ambalare, reamenajarea spaţiului în care se întâmplă procesul de ambalare, pentru că aparatura nouă are dimensiuni diferite de cea veche, necesită un buget de investiţii serios, training specializat.”

Legat de tendinţele din industrie, reprezentantul Agrana spune că, odată cu accesul la internet, tot mai mulţi oameni caută să ştie cât mai multe detalii despre ce mănâncă în fiecare zi. „E un lucru admirabil şi pe care îl încurajez necondiţionat. Trebuie totuşi să fim conştienţi că suntem bombardaţi de informaţii din surse neverificate de specialişti, informaţii care, în ciuda faptului că sunt incomplete sau, uneori, complet false, sunt răspândite tot mai mult. Apare, aşadar, nevoia de educaţie nutriţională oferită de specialişti cu studii serioase în domeniu. Nu orice e natural e bun pentru organism, la fel cum nu orice despre care se spune că e toxic este într-adevăr dăunător. În nutriţie, echilibrul va fi mereu benefic unui corp sănătos decât excesul sau eliminarea completă a unor anumite ingrediente din dieta zilnică.”

Ca planuri de viitor, Soroceanu spune că obiectivele companiei, „productorul numărul unu în industria zahărului în România, cu cele mai puternice branduri pe piaţa de retail, care deservesc deopotrivă cei mai mari retaileri şi pe cei mai mari producători industriali, rămân neschimbate în următorii ani: să le aducem consumatorilor români produse de calitate, la preţuri corecte şi să contribuim la bunăstarea comunităţilor locale în care activăm, prin parteneriatele cu ONG-urile pe care le susţinem.”

Carte de vizită

Sorin Soroceanu, Head of Sales&Marketing, Agrana

1. Primul său job a fost ca marinar, timp de trei ani, timp în care a urmat şi facultatea, la fără frecvenţă;

2. În 1995 a absolvit studii de Management în Turism;

3. La Agrana a început în rolul de director de vânzări la fabrica Danubiana din Roman, preluând ulterior şi conducerea departamentului de marketing al companiei;

4. Cea mai mare reuşită din cariera dezvoltată în cadrul Agrana spune că a fost lansarea brandului Mărgăritar;

5. În afara orelor de muncă îi place să-şi ocupe timpul înotând, jucând tenis, mergând cu bicicleta şi motocicleta, şi iubeşte rugby-ul.

April 13, 2024
Cum schimbă războiul din Ucraina businessul din Polonia. După refugiaţi, care au ajutat la acoperirea penuriilor de muncitori, vin companiile ucrainene

Ucrainenii refugiaţi în Polonia în urma războiului pornit de Rusia împotriva ţării lor sunt foarte preţuiţi de companiile poloneze, aceştia ajutând la acoperirea penuriilor de muncitori cu care acestea se confruntă. Majoritatea refugiaţilor au fost angajaţi în producţie, catering, servicii, IT şi comunicaţii, aceştia făcând ca Polonia să resimtă mai puţin acut lipsa forţei de muncă în comparaţie cu ţările sale vecine.

Acum, companiile ucrainene îi urmează pe aceştia în Polonia. Ucrainenii preiau businessuri poloneze, iar în 2023 au înfiinţat cele mai multe dintre companiile noi din această ţară.

Tri Vedmedi (Trei Urşi), un producător ucrainean de îngreţată şi alimente congelate, a achiziţionat recent compania poloneză Nordis, relatează Warsaw Voice. Nordis este un producător de alimente congelate şi îngheţată cu o fabrică în apropierea graniţei germane şi o reţea de distribuţie în 19 oraşe poloneze.

Pentru Tri Vedmedi, tranzacţia are drept obiectiv creşterea oportunităţilor de extindere, compania ucraineană dorind să-şi asigure prezenţa pe pieţele poloneză şi din UE. Acesta nu este însă primul caz în care ucrainenii îşi fac o intrare puternică pe piaţa poloneză, notează money.pl.

Anul trecut, EpicentrK, deţinută de miliardarul ucrainean Oleksandr Hereha, împreună cu partenerul său de afaceri Paravita Holding din Cipru, au anunţat că vor investi 10 milioane de euro în dezvoltarea lanţului de magazine Intersport Polska. Scopul companiei este de a deveni lider de piaţă.

De asemenea, recent, DRI, o subsidiară a DTEK, cea mai mare companie privată de energie a Ucrainei, deţinută de cel mai bogat om al Ucrainei, Rinat Ahmetov, a încheiat un acord de achiziţie a unui proiect de stocare a energiei în baterii creat de compania poloneză Columbus Energy, potrivit Notes from Poland.

Anul trecut, străinii au înfiinţat 42.000 de companii în Polonia, iar majoritatea sunt companii ucrainene, notează Warsaw Voice.

Se estimează că cetăţenii ucraineni au înregistrat peste 28.000 de companii, reprezentând 72% din numărul total de companii noi înfiinţate anul trecut în Polonia.

După mai mult de doi ani de război în Ucraina, impactul refugiaţilor din această ţară asupra economiei poloneze devine din ce în ce mai vizibil, relevă un nou studiu Deloitte citat de Polskie Radio.

Deşi au fost forţaţi să-şi părăsească ţara, refugiaţii ucraineni au pătruns rapid pe piaţa poloneză a muncii ca angajaţi şi antreprenori.

Anul trecut, în calitate de consumatori, angajaţi, antreprenori şi contribuabili, refugiaţii ucraineni au avut o contribuţie de aproximativ 0,7%-1,1% la PIB-ul polonez, iar această influenţă este aşteptată să crească, scrie rp.pl.

Între 225.000 şi 350.000 de refugiaţi din Ucraina muncesc în prezent în Polonia.

Potrivit pap.pl, taxele plătite de refugiaţi au ajuns la 10-14 miliarde de zloţi (2,3-3,2 miliarde de euro) în 2022 şi alte 15-20 miliarde de zloţi în 2023, ceea ce reprezintă mai mult decât cheltuielile de stat pentru ajutorul iniţial.

După cum prevăd experţii Deloitte, impactul pozitiv al refugiaţilor din Ucraina asupra economiei poloneze va creşte pe măsură ce productivitatea acestora se îmbunătăţeşte. Pe termen lung, aceştia vor creşte PIB-ul polonez cu 0,9-1,35% anual.

April 8, 2024
Povestea tinerei care după ce şi-a încercat norocul peste hotare s-a întors acasă pentru a-şi îndeplini visul. Acum ea are două afaceri profitabile în oraşul natal şi vrea să se extindă şi în Bucureşti

Visul din copilărie era să fie antreprenor şi să aibă un business propriu. Astfel că după ce şi-a petrecut mai puţin de un an în Marea Britanie, lucrând în recrutare, a decis să se întoarcă în România pentru a fi aproape de familie şi pentru A porni un startup în domeniul IT. În cele din urmă însă, atenţia i s-a îndreptat spre HoReCa, unde a deschis o două businessuri de profil chiar în oraşul natal, la Galaţi.

Încă din copilărie, am visat să am un business propriu. Mă fascina ideea de a construi ceva de la zero şi de a aduce inovaţie în lumea afacerilor. Astăzi, această dorinţă continuă să mă ghideze şi să-mi inspire fiecare pas pe care îl fac. Întoarcerea în ţară a fost provocatoare, cu ajustări la nivel personal şi profesional. Am întâmpinat diverse provocări, dar am şi identificat oportunităţi semnificative, cum ar fi participarea la un program cu finanţare europeană”, povesteşte Ana Savin, antreprenor, proprietar al hotelului Bordeaux şi al restaurantului Stage Nice Dining – ambele businessuri active în Galaţi.

Ea a adăugat că, în România, a apreciat oportunităţile pentru afaceri şi adaptabilitatea la schimbare. „Pe de altă parte, în Marea Britanie, am observat o seriozitate remarcabilă în respectarea legislaţiei şi a normelor. Cred că putem învăţa de la englezi disciplina în respectarea regulilor, iar ei ar putea beneficia de creativitatea şi adaptabilitatea noastră în gestionarea oportunităţilor de afaceri într-un mediu în continuă schimbare.”

Fonduri europene pentru un start în forţă

Despre decizia de a investi în piaţa HoReCa din Galaţi, Ana Savin a spus că alegerea i-a fost determinată de achiziţionarea în prealabil a terenului în zonă. Provocările nu au întârziat să apară, procesul de creare a proiectului pentru a obţine fonduri europene necesare deschiderii hotelului Bordeaux fiind unul anevoios, legat de obţinerea avizelor, însă, cu sprijinul unui consultant, a reuşit să depăşească cu succes toate obstacolele întâlnite. „M-am adresat unui consultant şi am obţinut un prim grant de 200.000 de euro, la momentul acela 100% nerambursabil, şi am reuşit să fac o vilă turistică cu restaurant foarte mic. Când a început să meargă foarte bine businessul, am mai accesat fonduri europene şi am mai construit două etaje şi restaurantul, care acum este la etajul patru al clădirii şi are o vedere panoramică. Practic, investiţia iniţială în deschiderea celor două business – hotel şi restaurant – a inclus două granturi cu fonduri europene în valoare totală de aproximativ 600.000 de euro”, a spus Ana Savin.

În prezent, hotelul funcţionează cu o echipă de 30 de angajaţi şi înregistrează, în medie, un număr constant de vizitatori lunar, dată fiind dimensiunea redusă a acestuia, având o capacitate de 15 camere şi fiind la bază un hotel de business. „Evoluţia numărului de vizitatori nu are variaţii semnificative, dar concentrăm eforturile pentru a oferi o experienţă de calitate şi servicii excelente. La noi vin în general din delegaţi ai firmelor şi datorită restaurantului cu mâncare foarte bună, având în vedere că lucrăm cu un chef bucătar recunoscut. Restaurantul atrage în primul rând pentru că e important pentru cei care vin să aibă şi unde să mănânce, şi este un factor de diferenţiere având în vedere că în zona noastră (în Galaţi – n. red.) încă nu este dezvoltat foarte bine turismul. Practic, cele două businessuri din Galaţi rezistă datorită implicării, consecvenţei şi calităţii oferite în servire, preparare şi experienţă culinară, atrăgând astfel oaspeţi loiali oameni plecaţi în deplasări de business.”

La rândul său, restaurantul Stage Nice Dining are 80 de locuri, iar bonul mediu la este în jur de 120 lei. „Românii cheltuie în medie 200 de lei pentru o masă în oraş. Comparativ cu obiceiurile de consum ale englezilor, sumele cheltuite de români sunt mai accesibile şi reflectă o preferinţă pentru opţiuni mai economice”, a transmis Ana Savin.

Bucureştiul, obiectiv pe termen scurt

Anul acesta, gălăţeanca are ca obiectiv extinderea, aşa că vrea să deschidă un nou restaurant. „Pentru 2024, planific deschiderea unui nou restaurant în Bucureşti pentru a extinde prezenţa noastră şi a oferi o experienţă gastronomică distinctivă în Capitală. Apoi, vom continua să ne concentrăm pe consolidarea calităţii serviciilor şi satisfacţia clienţilor în hotelul nostru. Deschiderea este planificată în aproximativ şase – opt luni. Restaurantul va avea o capacitate de aproximativ 100 de locuri şi se estimează că vor lucra în cadrul acestuia în jur de 30 de angajaţi.”

Pe termen lung, antreprenoarea îşi propune să se extindă în mai multe oraşe din ţară. „Văd o evoluţie pozitivă în industria HoReCa în următorii cinci ani, cu o accentuare pe inovaţie şi experienţe personalizate. Planurile mele pentru business, pe termen lung, includ extinderea în mai multe oraşe, consolidarea brandului şi adaptarea la tendinţele în schimbare ale pieţei pentru a menţine succesul şi creşterea.”

Ana Savin consideră că o stabilitate în legislaţie şi reducerea schimbărilor frecvente ar oferi un climat de afaceri mai predictibil în domeniul HoReCa, facilitând dezvoltarea şi investiţiile în acest sector. „De asemenea, colaborarea între stat şi industrie pentru simplificarea procedurilor administrative şi sprijin în promovarea turismului ar contribui la creşterea durabilă a sectorului. Dacă ar fi să schimb ceva la acest domeniu, aş dori să promovez o colaborare mai strânsă între instituţiile guvernamentale şi sectorul privat, asigurând astfel un cadru legislativ stabil şi simplificat pentru industria HoReCa”, a punctat fondatoarea.

Despre ultimii ani, povesteşte că i-au adus multe lecţii, atât pe plan profesional cât şi pe plan personal. „M-au învăţat să gestionez mai eficient echipele şi să obţin o balanţă mai bună între viaţa personală şi profesională. În acest an, îmi propun să continuu să învăţ şi să cresc în plan profesional, menţinând totodată echilibrul şi liniştea în viaţa personală.”

De asemenea, dacă ar putea să înceapă totul de la zero ar alege să investească tot în sectorul HoReCa. „Aş alege să investesc din nou în domeniul HoReCa, dat fiind că am o experienţă solidă în acest sector şi îmi pasă profund de experienţa clienţilor în industria ospitalităţii, încât să vreau să îmbunătăţesc mereu lucrurile.” Ca sfat pentru tinerii care vor la rândul lor să îşi deschidă o afacere, ea punctează că sunt importante persistenţa şi deschiderea la învăţare – două elemente care vor fi cheile succesului oricui îşi doreşte o carieră. „Fii dedicat/ă, caută oportunităţi de creştere şi rămâi curios/curioasă în tot ceea ce faci.”

Carte de vizită
Ana Savin, proprietar al hotelului Bordeaux şi al restaurantului Stage Nice Dining

1. Şi-a luat diploma de licenţă în Economie de Afaceri/Managerială – Strategii de Marketing şi Dezvoltare de Afaceri, în 2001, în cadrul FEAA Galaţi;

2. După finalizarea studiilor, a avut două joburi în ţară şi unul în străinătate înainte de a deschide propria firmă la 26 de ani, în 2008, când a înfiinţat Ana Soft, care are ca obiect de activitate facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, funcţională şi în prezent;

3. În 2015 a pus bazele unui nou business – Stage Nice Dining, un restaurant ce îşi desfăşoară activitatea în Galaţi. Şi tot în 2015, ea a deschis şi hotelul Bordeaux din Galaţi;

4. În 2022, antreprenoarea a deschis şi compania Galaxy Bizz SRL – care are ca obiect de activitate „alte forme de învăţământ”;

5. Este pasionată de călătorii, explorarea de locuri şi restaurante, precum şi de citit.

April 5, 2024
La un pas de miliardul de euro business în 2023, Porsche România anunţă un nou director alături de Brent Valmar

Andreas Burgholzer i s-a alăturat lui Brent Valmar la conducerea companiei începând din luna martie a acestui an, înlocuind-ul pe David Gedlicka, care a fost numit CEO în cadrul Volkswagen Financial Services Slovacia.

Cu o experienţă de peste 12 ani în cadrul grupului Porsche, Andreas Burgholzer vine la Porsche România din poziţia de finance manager în cadrul SIVA Portugalia, filială a concernului Porsche Holding Salzburg.

Porsche România a rulat anul trecut afaceri de 4,58 mld. lei sau 927 mil. euro, în creştere cu aproape 30% faţă de 2022. Aceasta este cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte cifra de afaceri în lei, iar în 2007, atingea nivelul de 1 miliard de euro cifră de afaceri.

„Andreas Burgholzer a fost implicat de-a lungul timpului în unele dintre cele mai complexe procese de preluare şi integrare a noilor pieţe, în sectoarele de activitate Retail şi Wholesales ale Porsche Holding Salzburg, contribuind activ la succesul operaţiunilor din cadrul tuturor subsidiarelor în care a activat. Sunt convins că expertiza sa va aduce plus valoare şi în plan local, şi va contribui la consolidarea poziţiei de lider a Porsche România pe segmentul auto. Împreună vom pune în practică iniţiative ample, care vor menţine compania pe direcţiile sale de dezvoltare strategică, pregătindu-ne, în acelaşi timp, pentru provocările viitoare ale industriei şi pentru tranziţia completă spre electromobilitate“, a declarat Brent Valmar, director general, Porsche România.

Andreas Burgholzer şi-a început cariera în cadrul grupului Porsche Holding Salzburg în anul 2012, ca Finance Project Manager la Porsche Inter Auto Polonia, jucând un rol cheie în succesul preluării activităţilor de retail din această regiune. Ulterior, a ocupat poziţii strategice în structurile de Finance Management ale mai multor companii din grupul Porsche, cu responsabilităţi în zona de supervizare a activităţilor financiare, fuziuni şi achiziţii, integrare şi dezvoltare de noi segmente. El a avut o contribuţie determinantă în îndeplinirea obiectivelor grupului, graţie vastei sale experienţe în domeniile managementului financiar şi integrării şi consolidării de noi pieţe.

În 2024, Porsche România continuă dezvoltarea strategică în toate sectoarele de activitate, cu focus pe segmentul de maşini electrice şi soluţii de electromobilitate, vizând transformarea parcului auto local prin promovarea celor mai avansate tehnologii, cu impact minim asupra mediului înconjurător.

Porsche România în primul trimestru al anului curent a înregistrat peste 6.000 maşini înmatriculate, reprezentând o creştere de 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Segmentul de vânzare a maşinilor electrice urmează, de asemenea, un trend ascendent, fapt dovedit de numărul în creştere de înmatriculări realizate. Astfel, procentul de maşini electrice al Porsche România din total înmatriculări este în prezent de 4%, cu 1.852 de maşini înmatriculate în 2023. Portofoliul Porsche România numără în prezent 10 modele electrice, lucru care dovedeşte interesul sporit şi ofensiva puternică a companiei spre viitorul electric. Până în 2025, portofoliul de maşini electrice al Porsche România va fi completat cu modele noi, precum Cupra Tavascan sau Skoda Elroq.

O activitate specială, asupra căreia Porsche Romania şi concentrat cu precădere eforturile în ultimii ani, a fost promovarea şi câştigarea de poziţii de piaţă pentru marca MOON POWER, care livrează staţii de încărcare şi soluţii electrice, iar din 2022 oferă şi sisteme integrate de panouri fotovoltaice, cu tot ce implică acestea: vânzare, instalare şi mentenanţă. Pentru anul 2024, Porsche România şi-a propus livrarea a peste 450 staţii de încărcare tip hypercharger, cu puteri de la 75kW la 400kW, o iniţiativă ce vine să susţină ofensiva companiei în sectorul electromobilităţii, şi să consolideze planurile de a pune la dispoziţia clienţilor săi cât mai multe maşini electrice.

April 4, 2024
După mai bine de doi ani de război, soarta rafinăriilor din Europa ale giganţilor petrolieri ruşi încă nu este clară

În Bulgaria, prezenţa gigantului rus petrolier Lukoil, cu o uriaşă rafinărie, cu greu trece neobservată. Totuşi, coexistenţa paşnică şi profitabilă dintre acesta şi cea mai săracă ţară din UE a încetat în momentul în care Vladimir Putin a atacat Ucraina. Acum, deceniile de business solid dintre Bulgaria şi Rusia se află într-un moment de turnură, cu Lukoil căutând să-şi vândă businessul bulgar şi să părăseasca ţara din cauza a ceea ce acesta cataloghează drept presiuni politice, scrie Bloomberg.

Vitală pentru ruperea relaţiilor Bulgariei cu Rusia este preluarea rafinăriei Lukoil Neftohim de către o „companie internaţională cu reputaţie“, fie din Europa, SUA sau Golf, a declarat ministrul bulgar de finanţe Asen Vasilev.

Totuşi, ruperea relaţiilor cu Rusia nu a fost şi nu este uşoară în Bulgaria.

Preşedintele Rumen Radev, care a refuzat în mod repetat să furnizeze ajutor militar pentru Ucraina şi a pus sub semnul întrebării sancţiunile UE impuse Rusiei, respinge efortul de a da afară Lukoil. La rândul său, partidul naţionalist Renaşterea susţine că planul nu este menit decât să câştige favorurile americanilor.

Cât priveşte Lukoil, acesta a anunţat că din cauza presiunii resimţite în Bulgaria a decis să-şi revizuiască strategia, incluzând o potenţială vânzare a businessului.

Ministrul bulgar de finanţe este convins că Lukoil caută deja un cumpărător şi că Bulgaria are şi va avea convingerea politică de a face ca acest lucru să se întâmple.

În Germania, Berlinul şi-a reînnoit ameninţările de a expropria o rafinărie a unui alt gigant petrolier rus, Rosneft, dacă acesta nu va găsi un cumpărător în decurs de şase luni. Ministerul german al economiei a declarat că vânzarea va fi finală, iar companiei nu i se va permite să se întoarcă, notează Deutsche Welle.

Ministerul a anunţat la începutul lunii martie că şi-a reînnoit tutela asupra rafinăriei PCK deţinută de Rosneft în oraşul Schwedt, dar a indicat că a transmis companiei că trebuie să vină cu un cumpărător în următoarele şase luni, în caz contrar riscând să piardă unitatea.

Germania a naţionalizat deja SEFE, o fostă subsidiară a Gazprom, iar Rusia a preluat controlul asupra unor active germane, printre care Uniper şi Wintershall Dea, drept răspuns.

Rafinăria Schwedt este alimentată cu petrol din diverse surse non-ruseşti de la începutul anului trecut după ce Germania şi-a reevaluat dependenţa de energia rusească în urma războiului din Ucraina.

În cazul Italiei, Lukoil a finalizat vânzarea rafinăriei ISAB deţinută pe plan local în primăvara anului trecut. Conform Reuters, rafinăria a fost vândută către firma de private equity GOI Energy în urma aprobării autorităţilor italiene.

Aprobarea acestora a venit în pofida avertizărilor SUA cu privire la faptul că firma aleasă de guvernul italian pentru preluarea rafinăriei are legături cu Beny Steinmetz, un executiv din sectorul minier care fusese condamnat pentru corupţie, notează Financial Times.

April 2, 2024
Povestea românului care, cu banii luaţi pe o maşină, şi-a deschis o afacere. Ce a ajuns să facă acum, după ce a schimbat activitatea firmei de mai multe ori

Cu banii luaţi pe o maşină, la scurt timp după încheierea unui job, Mircea Nicolescu deschidea în urmă cu câţiva ani Plăcintissima, un laborator în care vedete erau tartele şi quiche-urile de tot felul. Apoi s-a extins la torturi, iar când şi-a dat seama că brandul nu mai reflectă obiectul de activitate, ducând cu gândul doar la plăcinte, l-a schimbat în Chat Noir. Nici acum nu reflectă exact ce se întâmplă în laboratorul lui Mircea, dar, cum el este pasionat de bucătăria franceză, iar tartele au o legătură directă cu aceasta, s-a gândit că noul nume se potriveşte mai bine.

În cea mai mare parte a vieţii mele profesionale, am lucrat pentru mine, angajându-mă doar după vreun eşec. Ultimul meu job, înainte de Chat Noir, a fost de organizator de evenimente. Doar că cel care deţinea afacerea a vândut tot şi s-a mutat în State, aşa că m-am trezit întrebându-mă «What’s next?»”, povesteşte Mircea Nicolescu, inginer chimist la bază. Fiind pasionat de bucătărie şi urmând de-a lungul anilor mai multe cursuri de profil cu profesori absolvenţi ai unor instituţii prestigioase, începuse să facă acasă, în timpul liber, pentru prieteni, diverse tarte dulci şi sărate. Se gândea uneori că ar putea face un business din asta, dar nu a zăbovit prea mult asupra ideii. „Să o iei de la capăt poate fi interesant la 30 de ani, dar la 50Ă începi să-ţi pui mai multe întrebări, să te gândeşti ceva mai mult la viitor, la anii ce vor urma. Să te angajezi după o anumită vârstă, la noi nu este chiar simplu, oricâtă experienţă ai avea.”

Când a ajuns în punctul în care să se întrebe ce urmează mai departe, un prieten l-a sunat să-i spună că un spaţiu comercial undeva în zona centrală a Capitalei tocmai devenise liber. A mers acolo, l-a văzut, a considerat că ar fi potrivit cu ideile lui, dar apoi a apărut o nouă întrebare: Cu ce bani? A găsit totuşi soluţii pentru finanţare şi a deschis spaţiul de pe Strada Batiştei ca snack bar. „Investiţiile au fost relativ mici la început. Am avut norocul să găsesc un spaţiu deja utilat. Relativ mic, dar suficient de bun pentru ce aveam nevoie la momentul respectiv. Încă este un spaţiu OK, dar există perioade, când avem comenzi de catering mai mari, când ne gândim că am face saltul spre un spaţiu mai mare. Ce-i drept, pentru asta ai nevoie şi de o constanţă în venituri, performanţă pe care n-am reuşit încă să o avem.” Vreme de cinci luni a funcţionat, deşi pe pierdere, însă apoi a venit pandemia, iar Mircea a trebuit să se reorienteze spre comenzile online. „Astfel, am transformat spaţiul doar în laborator, n-am mai redeschis pentru public, am prins putere pe partea de comenzi online de tarte şi torturi, iar de vreo doi ani, am extins businessul la servicii de catering şi candy bar pentru clienţi corporate şi persoane fizice, pe care ne axăm predominant în prezent.”

În 2022, a vrut să închidă Chat Noir, pentru că nu putea ţine pasul cu cheltuielile, însă a ales să continue, chiar şi cu eforturi. După ce a mai avut şi alte experienţe în business, speranţa lui Mircea Nicolescu acum este ca acesta să fie ultimul şi cu succes, astfel încât să nu mai fie nevoie de prezenţa lui zilnică. La început, când se axa doar pe comenzile online, iar gama de produse se rezuma doar la tarte şi torturi, predominanţi erau clienţii persoane fizice, oameni care voiau pentru ei acasă, având musafiri, nişte produse mai speciale. De cel puţin un an, clienţii majoritari sunt însă persoanele juridice, companiile. Ca în orice business, există luni în care simte că a dat lovitura şi comenzile vin pe bandă rulantă, dar şi perioade (nu la fel de dese ca la început) când se gândeşte dacă va putea susţine toate cheltuielile curente. „De uz curent suntem trei angajaţi, eu fiind unul dintre ei. Şi, atunci când situaţia o cere, apelăm la forţă de muncă externă. Nu mereu sunt evenimente de sute de persoane şi atunci nu rentează să angajezi full-time mai mult personal, faţă de care eşti responsabil chiar şi în perioadele în care nu sunt atât de multe comenzi.” În 2023, Chat Noir a acoperit evenimente corporate de tip gale şi de aproape 1.000 de persoane. Ca un proiect de suflet, Mircea derulează o campanie denumită #DoneazaOTarta, prin care duce tarte copiilor internaţi în secţia de arşi a spitalului Grigore Alexandrescu.

În 2023, Chat Noir a acoperit evenimente corporate de tip gale şi de aproape 1.000 de persoane.

„Ne dorim să extindem partea de servicii de catering/candy bar, în special de tip corporate. Mai mulţi clienţi, mai mari, mai mulţi angajaţi.” Totul se produce în continuare în laboratorul din zona Universităţii, de pe Strada Batiştei. Pentru cei care comandă online din magazinul virtual, echipa Chat Noir livrează în Bucureşti, totul fiind produs pe baza comenzii, proaspăt. În ceea ce priveşte partea de catering / candy bar, se fac livrări atât în Bucureşti, cât şi în împrejurimi. „Nu avem punct de desfacere şi nici nu avem în plan prea curând. Un câştig pe care consider că l-am avut când a trebuit să închidem pentru public, odată cu venirea pandemiei, a fost faptul că am putut reduce pierderile. Inevitabil, când ai deschis şi pentru public şi trebuie să ai produse deja pregătite pe stoc, ai şi pierderi, uneori chiar mari.” Şi nu ar fi singura provocare. Necunoscutul, know-how-ul, cash-flow-ul, pierderile de produse, pierderile de bani, la sfârşit de lună, pandemia, mai nou e-factura sunt numai câteva dintre probleme din rutina gestionării businessului.

„Ca nemulţumiri, aş spune faptul că afacerile mici sunt tratate de către stat ca nişte afaceri mari, oleacă reduse. Nu e nici pe departe aşa. Dacă ar fi să reuşesc să fac toate hârţoagele aşa cum se cere, probabil că nu aş mai face nimic altceva. N-aş mai produce, nu aş mai căuta clienţi, nu aş mai testa noi produse. Aş sta şi aş face hârtii toată ziua.” Tot drumul până aici a fost însă şi plin de învăţăminte. Una dintre ele ar fi cea că succesul nu vine peste noapte. Câteodată nu vine niciodată sau, în orice caz, vine după foarte multă muncă. „În plus, am învăţat că eşti responsabil. Pentru clienţi, pentru oamenii tăi, pentru a rămâne cu o imagine bună. Căci reputaţia contează”, conchide Mircea Nicolescu

„Să o iei de la capăt poate fi interesant la 30 de ani, dar la 50+ începi să-ţi pui mai multe întrebări, să te gândeşti ceva mai mult la viitor, la anii ce vor urma. Să te angajezi după o anumită vârstă, la noi nu este chiar simplu, oricâtă experienţă ai avea.“ – Mircea Nicolescu, fondatorul Chat Noir

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Carusel – centru educaţional (Târgovişte)

Fondatoare: Liana Palaş

Investiţie iniţială: 60.000 de euro

Prezenţă: Târgovişte

Loe’s Garden – accesorii cu flori presate (Reghin)

Fondatoare: Bianca Bărbieru

Prezenţă: în magazine din Braşov, Cluj, Câmpina, Constanţa

Mura my laundry – curăţătorie (Piteşti)

Fondator: Andrei Muşat

Investiţie iniţială: 150.000 de euro

Cifră de afaceri în 2023: 150.000 de euro

Prezenţă: două locuri din Piteşti

Dollateria – atelier de păpuşi şi borsete

Fondatoare: Adriana Nedelcea

Organica Balcanica – atelier de ceramică (Iaşi)

Fondatoare: Cristina Poncu

Prezenţă: în magazine specializate şi la târguri de design şi de artă

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

April 2, 2024
Din ce îşi poate face România un brand de ţară

♦ Sunt apa minerală, vinul sau turismul suficient de puternice pentru a susţine un brand de ţară pentru România?

România ocupă poziţia 58 în clasamentul Global Soft Power Index, care analizează percepţia oamenilor asupra brandurilor de naţiune. E vorba despre prezenţa, reputaţia şi influenţa unui brand de ţară pe scena mondială. În acest top, România se află la început de 2024 cu şase poziţii mai sus decât în urmă cu un an, obţinând 38,8 puncte dintr-un total de 100 posibile.

Ajuns la cea de-a cincea ediţie, studiul realizat de compania globală independentă de evaluare de brand Brand Finance examinează percepţia oamenilor asupra brandurilor de ţară. În raportul din acest an sunt analizate toate cele 193 de naţiuni membre ale ONU, iar la baza cercetării stau răspunsurile a peste 170.000 de oameni din mai bine de 100 de state.

România se află astfel în prima jumătate a clasamentului, dar totuşi foarte departe de vârf, liderii fiind SUA, Marea Britanie şi China. În top zece se găsesc doar ţări puternice atât din punct de vedere economic, cât şi geopolitic, e vorba despre state care au notorietate în rândul oamenilor de rând din mai multe puncte de vedere – turistic, militar, gastronomic, economic. Tocmai de aceea, în top zece există puţine schimbări de la un an la altul. E vorba despre fapt de una singură, de o rocadă între China şi Germania, prima urcând pe locul trei, iar a doua coborând pe cinci.

Când vine vorba de percepţia brandului de naţiune, România nu intră în competiţie cu aceste mari puteri, ci mai degrabă cu alte state din regiune. Chiar şi aşa, singurele clasate mai jos dintre ţările mai mari şi mai puternice din Europa Centrală şi de Est sunt Bulgaria şi Serbia. Spre comparaţie, Polonia e pe locul 33, Cehia pe 46, iar Ungaria pe 48. Cea mai surprinzătoare e însă poziţionarea Rusiei, pe locul 16, în coborâre într-adevăr cu trei locuri faţă de ediţia anterioară a raportului.

România a reuşit în aceeaşi perioadă să urce şase poziţii în top, cea mai bună evoluţie din regiune, iar asta în condiţiile în care ultimul an a fost marcat de multiple evenimente majore, de la conflictul israeliano-palestinian la războiul ruso-ucrainean care continuă şi de la relaţiile tot mai tensionate între SUA şi China la încălzirea globală şi la varii dezastre naturale, spun analiştii Brand Finance. Nici pe plan economic lucrurile nu au fost stabile, inflaţia fiind în continuare mult peste nivelul optim, iar dobânzile ridicate. Mai mult, peste toate acestea s-a suprapus şi „revoluţia“ inteligenţei artificiale.

„Aceste evenimente şi-au pus amprenta asupra percepţiilor oamenilor, testând totodată cât de bine stau statele la capitolul Soft Power.“

Pentru a studia percepţia asupra brandurilor de naţiune, analiştii pornesc de la o serie de indicatori de bază precum familiaritatea oamenilor cu acea ţară, reputaţia ei sau influenţa pe scena lumii. Apoi, este analizat, spre exemplu, mediul de business şi comerţul în ansamblul său. Totuşi, pentru a contura această percepţie, analiştii se uită la cât de puternică şi stabilă e o economie, câte produse şi branduri dintr-o anumită ţară sunt cunoscute şi admirate de consumatorii din toată lumea, cât de uşor e să faci business şi care e potenţialul statului respectiv. Similar sunt analizate şi alte „domenii“, educaţie şi ştiinţă, cultură şi moştenire culturală ori relaţii internaţionale. În total, pentru fiecare stat sunt luaţi în calcul zeci de indicatori.

Totuşi, în contextul actual, marcat de provocări economice şi de instabilitate politică, percepţia asupra capitolului mediu de business şi comerţ capătă un rol tot mai important. Astfel, o economie puternică şi stabilă influenţează pozitiv atât reputaţia unei ţări, cât şi rolul unui stat pe harta lumii, spun analiştii Brand Finance.

Deşi economia României este una relativ stabilă în regiune şi chiar în Europa, cu o creştere puternică/ peste medie în ultimii ani, fapt ce a făcut ca tot mai mulţi investitori să îşi îndrepte privirea către piaţa locală, există în continuare o serie de „bile negre“.

Spre exemplu, la capitolul produse şi branduri pe care lumea le iubeşte, România nu se poate mândri cu foarte multe. Iar asta pentru că sunt prea puţine mărci autohtone care au devenit cu adevărat nume cu renume internaţional. Şi sunt prea puţine produse pentru care România să fie recunoscută.

Lumea ştie de vinul ori brânza franţuzească, ştie de ciocolata elveţiană şi de maşinile nemţeşti ori de moda italienească. Prea puţine persoane dincolo de graniţele ţării au auzit însă că România este „patria apelor minerale“, este al şaselea producător de vin din Europa şi unul dintre primii 15 din lume ori că are peisaje rupte din rai.

„Încă de la început, încă din anii ’90, am fost convins de avantajul competitiv şi comparativ pe care îl au izvoarele din România. Am crezut încă de atunci că România este patria apelor minerale. De aceea am lăsat frumosul oraş al copilăriei mele Geneva şi am venit în România. Am venit din convingere“, spunea recent omul de afaceri Jean Valvis, proprietarul Valvis Holding, care astăzi cuprinde afaceri în domenii precum apă minerală (Aqua Carpatica), vin (Domeniile Sâmbureşti) şi agricultură. În continuare, crezul său rămâne acelaşi.

Există şi unele voci care susţin transformarea licorii lui Bacchus în brand de ţară, mai ales că în statisticile internaţionale România stă bine. Momentan însă, cea mai mare parte a lumii nu ştie că România produce vin.

Ciprian Roşca, directorul comercial al producătorului Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari actori din domeniu şi compania responsabilă pentru jumătate din exportul de profil al ţării, este de părere că România are nevoie de o strategie creată de un parteneriat public-privat pentru a deveni un brand în piaţa internaţională de vinuri. Pentru asta este nevoie de timp şi de o coerenţă şi de o colaborare interministerială, alături de o uniune a producătorilor, care să reuşească să contribuie astfel la penetrarea pieţelor externe.

„Nu poţi să faci un brand de ţară fără ţară, fără instituţiile care conduc ţara“, confirma recent şi Ciprian Stancu, fondator al Republica Bio, un business care produce şi comercializează suplimente alimentare, produse ecologice şi bio.

Brandul de ţară este cel care are puterea de a atrage nu doar turişti, ci şi investiţii, resursă umană şi studenţi, având un impact şi asupra exporturilor şi diplomaţiei.

Brandul „România“ îi duce pe mulţi străini cu gândul la Dracula. Pe buzele altora apar nume precum Hagi şi Simona Halep. Dacia este şi ea menţionată uneori, deşi mai rar, fiind una dintre cele două mărci româneşti de produs cu adevărat internaţionale, alături de Bitdefender. Ele sunt astfel un portstindard pentru alte nume care, la rândul lor, au intrat în această cursă de a cuceri lumea.

Momentan însă, nu există niciun brand autohton suficient de puternic pentru a pune România pe buzele consumatorilor de pe tot globul, pentru că, în realitate, există încă oameni care nu ştiu unde să poziţioneze România pe hartă. Totuşi, e greu să ai un brand fanion, cu adevărat atotcunoscut.

„Nu este de ajuns să facem fiecare câte puţin separat. Trebuie să ne unim forţele. Un exemplu foarte bun în acest sens este Republica Moldova“, spunea recent Dumitru-Alexandru Ghiuri, managing partner la Crama Rasova, referindu-se la modelul de lucru din industria de vin de peste Prut. El reprezintă a doua generaţie a familiei implicată în acest business, fiind unul dintre fiii fondatorilor.

O altă soluţie pentru a-i face pe oameni să descopere România, cu tot cu vinurile şi apele ei minerale, este aceea de a-i convinge să vină să viziteze ţara. Momentan, piaţa locală este la coada clasamentului în statisticile privind turiştii internaţionali, fiind depăşită chiar şi de ţări mai mici precum Cehia şi Ungaria. Ce poziţionare ar trebui să adopte piaţa locală? Ar trebui să mizeze pe natură, pe istorie ori cultură? Sau poate pe toate la un loc?

Sergiu Mircea, director executiv marketing şi comunicare la Banca Transilvania, e de părere că sectorul cultural, cu toate componentele lui, are un rol masiv în economie, atât direct, cât şi indirect, prin faptul că energizează, mobilizează masele. Iar în 2023 proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii a atras atenţia oamenilor atât din România, cât şi de peste hotare. Pe parcursul anului trecut, în oraşul de pe Bega au fost peste 1.400 de evenimente, e vorba de filme, piese de teatru, dar şi expoziţii sau concerte.

„Noi am văzut acest program şi ca pe un proiect de ţară. Credem că Timişoara Capitală Europeană a Culturii nu e un program important doar pentru Timişoara, ci pentru întreaga Românie“, afirma recent Sergiu Mircea de la Banca Transilvania, principalul partener al proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.

E nevoie însă de mai multe astfel de iniţiative, de mai multe parteneriate şi de mai multă deschidere din partea mediului privat şi a celui public deopotrivă pentru ca România să fie şi mai vizibilă şi mai uşor recognoscibilă în ochii străinilor de pretutindeni.

March 26, 2024
Concluzii top 1.000. Liderii imprimă forţă în economie. Priviţi spre businessul antreprenorial românesc

♦ De la zece companii antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei la prima ediţie, la 38 de astfel de firme în numai şapte ani, iar dacă trecem de “CUI-ul” raportărilor şi mergem spre grupuri de firme vedem 50 de afaceri pornite şi deţinute încă de români care au spart pragul de 1 mld. lei venituri. Prima generaţie solidă de antreprenori ai României s-a conturat sub ochii noştri. Ei sunt dovada că se poate!

Forţă este cuvântul care vine în minte când citeşti rezultatele consolidate ale Top 1.000 cele mai mari companii din România în ultimii şapte ani, de la prima la cea mai recentă ediţie a catalogului Top 1.000 realizat alături de Deloitte.

De la o cifră de afaceri de 596 mld. lei la prima ediţie, din 2018 (rezultatele financiare consolidate sunt mereu cu doi ani în urmă, respectiv cifrele din 2016 pentru prima ediţie şi cifrele din 2022 pentru cea din acest an – n. red.), la 1.260 mld. lei în acest an, Top 1.000 vede o creştere a veniturilor cu 111%, cu 13% procente peste rata de creştere generală.

Automat şi ponderea topului 1.000 în businessul românesc creşte. De la 45,5% în 2018 la 48,5% în acest an.

În 2018, anul centenarului României, ZF şi Deloitte au lansat catalogul celor mai mari 1.000 de companii din România, un adevărat index al businessului mare care s-a născut pentru a afla care este coloana vertebrală din economia locală. Cine setează direcţia şi mai ales cum face acest lucru?

Ca în fiecare an, Top 1000 cele mai mari companii din România vă propune şi o temă de dezbatere, de analiză, o temă care merge umăr la umăr cu liderii din business. Tehnologia şi impactul său în businessul românesc este tema centrală a catalogului din acest an.

“Oamenii sunt cea mai importantă resursă a companiei şi transformarea digitală nu se poate realiza fără implicarea şi susţinerea lor”, spune Ioan Popa, preşedintele Transavia, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din industria alimentară locală.

Ce ne spun cifrele din acest an? TOP 1.000 cele mai mari companii din România creşte mai acclerat decât restul firmelor din economie, dar marja rezultatului net al companiilor mari rămâne sub cea raportată de întregul univers de companii: 5,4% marjă netă la Top 1.000 faţă de 8,6% marja netă în economie pe rezultatele financiare raportate în 2022. Primele 1.000 de companii locale au avut în 2022 un rezultat net (calculat ca diferenţă între profit şi pierderi) de 68 mld. lei, faţă de 224 mld. lei rezultatul net al celor 681.000 de companii cu bilanţ depus şi cu cifră de afaceri mai mare ca zero în 2022, potrivit datelor transmise la solicitarea ZF de către Registrul Comerţului. Astfel, în România au fost 888.000 de firme active în 2022, dintre care 681.000 de firme cu afaceri mai mari ca zero.

Cifrele, atât cele raportate de companiile din Top 1.000, cât şi cele de la nivelul întregii economii, arată rate de creştere neaşteptate pentru business având în vedere contextul ultimilor ani cu lockdown şi pandemie de Covid-19, cu război la graniţa României şi a Uniunii Europene, cu o redefinire a politicilor economice pentru multe dintre statele europene.

Cel mai stabil indicator este însă cel pe care ni l-am dori să crească. Numărul de angajaţi. Firmele din Top 1.000 păstrează constant, de şapte ani, o pondere de 22-23% din numărul total de angajaţi din România şi rămân cu un efectiv mai mic de un milion de oameni în toţi aceşti ani.

Altfel spus, 960.000 de angajaţi din România “au produs” pentru firmele lor prezente între cele mai mari 1.000 de companii locale o cifră de afaceri apropiată de cea pe care în 2016 o produceau 4 milioane de oameni pentru 500.000 de companii.

În termeni de productivitate, calculată ca cifră de afaceri pe număr de angajaţi, un salariat din Top 1000 generează 1,3 milioane de lei pentru compania sa într-un an, faţă de 600.000 de lei media pe economie.

Top 1.000 este în primul rând un instrument care poate fi citit de fiecare dintre noi în cheia de care are nevoie pentru a descifra mai bine businessul, pentru a semna parteneriate, pentru a căuta clienţi, soluţii sau doar modele de bună conduită în business, modele de extindere în afara graniţelor sau de concetrare pe piaţa şi resursele interne. Este un clasament martor al celor care intră repede în business şi cresc dincolo de aşteptări, o reflectare a noilor investiţii, dar şi a sectoarelor în care România este puternică. Într-o lume în care ne ancorăm vieţile, dar şi strategiile de business spre tehnologie şi digitalizare, Top 1.000 vede şi cum IT&C-ul românesc capătă tracţiune. BMW a anunţat recent că va merge cu un centru de IT la Cluj-Napoca, în parteneriat cu NTT Data România. Nu-i va lua mult acestui joint-venture să se aşeze între cele mai mari 1.000 de companii locale, la fel cum au făcut şi Amazon, Bosch, Endava sau Fortech din Cluj.

La prima ediţie, între companiile antreprenoriale miliardare în lei nu era prezentă nicio firmă din IT. Astăzi Bitdefender şi UiPath sunt la vârf în tot ce înseamnă clasamente în businessul românesc. Iar alţii vin din urmă. Sunt 45 de companii din sectorul informaţii şi comunicaţii în Top 1.000, acelaşi număr cu al firmelor din industria alimentară. Cel din urmă sector ne arată însă unele dintre cele mai puternice branduri create de antreprenori din România după 1989, iar dezvoltarea lor este demnă de luat în seamă: Fragedo (Transavia), Coco-rico (Aaylex), Cris-Tim, Unicarm, Agricola, Boromir, Scandia, Luca, Aldis sau Pambac.

Companiile antreprenoriale care cresc sunt de fapt şi surpriza plăcută din Top 1.000. În urmă cu şapte ani, la prima ediţie a catalogului, businessul românesc avea doar zece firme antreprenoriale care reuşiseră să treacă dincolo de 1 mld. lei cifră de afaceri. Acum sunt 38 de firme, iar dacă luăm în calcul şi marile grupuri antreprenoriale al căror business nu este consolidat, Registrul Comerţului ajunge la 50 de afaceri create de români şi ajunse la cel puţin 1 mld. lei. Mai mult, Top 1.000 ne arată şi primul business antreprenorial de peste 10 mld. lei afaceri (Dedeman Bacău), dar şi modul în care s-a consolidat o bancă antreprenorială, Banca Transilvania, spre a deveni liderul sectorului bancar din România.

Cum se realizează topurile din catalog şi care sunt sursele de informaţii pentru Top 1.000
Topul celor mai mari 1.000 de companii din România după cifra de afaceri din 2022 a fost furnizat, la solicitarea ZF, de către Registrul Comerţului şi include doar companiile (persoane juridice) al căror bilanţ aferent anului 2022 era depus până la data de 1 ianuarie 2023. Criteriul de departajare în clasament este cifra de afaceri raportată în 2022, astfel că în top nu sunt incluse firme care nu au depus bilanţul până la data realizării acestui clasament. Clasamentul include doar entităţile fiscale, cu cod unic de înregistrare fiscală, aşa cum sunt ele înregistrate la Registrul Comerţului. Nu sunt incluse grupuri de firme, holdinguri sau raportări consolidate anunţate de companiile listate. Topul final nu include companiile din codurile CAEN 64, 65 şi 66, respectiv instituţii financiare, companii de asigurări, societăţi de investiţii, unde cifra de afaceri este asimilată altor indicatori precum active sau venituri. Topul nu include firmele în faliment, radiate, dar include companiile în reorganizare.

1. 17 companii au peste 10 mld. lei cifră de afaceri. În urmă cu şapte ani, la prima ediţie a Top 1.000 doar primele trei companii de atunci (Automobile Dacia, OMV Petrom Marketing şi OMV Petrom SA) treceau peste 10 mld. lei

2. 240 de firme din România au o cifră de afaceri de cel puţin 1 mld. lei, în urmă cu şapte ani erau doar 112. 38 dintre firmele miliardare sunt companii antreprenoriale. Doar zece firme antreprenoriale treceau peste 1 mld. lei în urmă cu şapte ani

3. 136 mil. lei a fost pragul de intrare în top 1.000 în urmă cu şase ani, la prima ediţie a catalogului; 269 mil. lei este pragul de intrare în acest an

4. OMV Petrom SA este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri

5. Dedeman Bacău este cel mai mare business antreprenorial după cifra de afaceri

6. Nouă companii din Top 1.000 au raportat în 2022 un profit net de peste 1 mld. lei, cinci dintre ele sunt firme de stat, patru sunt private, două sunt antreprenoriale

7. Kaufland, Profi, Dedeman, Dacia şi Mega Image sunt cei mai mari angajatori privaţi în 2022, după cum arată raportările de la Registrul Comerţului. Patru din comerţ, unu din industrie

8. 236 de companii din top 1.000 au peste 1.000 de angajaţi, cu una mai mult faţă de anul trecut

Ca în fiecare an, Top 1000 cele mai mari companii din România vă propune şi o temă de dezbatere, de analiză, o temă care merge umăr la umăr cu liderii din business. Tehnologia şi impactul său în businessul românesc este tema centrală a Catalogului din acest an.

March 22, 2024