BusinessMagazin

Tag: buget

  • Companiile româneşti majorează cheltuielile pentru soluţiile de securitate cibernetică la aproape 14% din bugetul IT, faţă de 11% în 2020

    Companiile locale intenţionează să aloce anul acesta pentru soluţiile de securitate cibernetică până la 14% din bugetele IT, faţă de media de 11% înregistrată în 2020, în contextul în care majoritatea managerilor români consideră că securitatea cibernetică reprezintă o prioritate şi un risc semnificativ, arată un studiu comandat de Safetech Innovations, companie românească de securitate informatică.

    „Chiar dacă vedem o creştere a valorii bugetelor alocate securităţii cibernetice, acestea sunt încă mici şi insuficiente în marea majoritate a cazurilor, având în vedere nevoile. Cea mai mare provocare pe care o vedem este percepţia că securitatea cibernetică reprezintă un cost fără o rentabilitate imediată a investiţiei”, spune Victor Gânsac, CEO Safetech Innovations.

    Potrivit studiului, 25% dintre companii estimează că bugetul lor de cheltuieli IT va creşte în 2021, 55% consideră că va rămâne la acelaşi nivel ca în 2020, în timp ce 4% dintre companii aşteaptă o scădere a cheltuielilor legate de securitatea cibernetică.

    Safetech Innovations estimează că piaţa românească de securitate cibernetică va creşte semnificativ începând cu acest an,  în contextul transpunerii Directivei NIS în legislaţia românească, pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

    Primul pas în punerea în aplicare a directivei s-a realizat în decembrie 2020, când operatorii de servicii esenţiale din sectoarele energie, transport, servicii bancare, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătate, furnizarea şi distribuirea apei potabile, infrastructura digitală au fost obligaţi să notifice CERT-RO – autoritatea naţională competentă pentru securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice – pentru înregistrarea în Registrul operatorilor de servicii esenţiale.

    Datele Safetech Innovations mai arată că 62% dintre companiile româneşti consideră că securitatea cibernetică reprezintă o prioritate cheie pentru afacerea lor. În acelsşi timp, companiile mari, cu peste 250 de angajaţi, acordă o atenţie mai mare securităţii cibernetice, 76% dintre acestea considerând că este importantă, comparativ cu doar 58% din IMM-uri.

    Soluţia antivirus rămâne cel mai comun serviciu IT utilizat atât de companiile medii, cât şi de cele mari şi a fost indicată ca măsură de protecţie principală, implementată de 86% dintre acestea. Alte metode de apărare a companiilor împotriva atacurilor cibernetice au inclus utilizarea Wi-Fi profesională (60%), investiţiile în securitatea reţelei (58%), precum şi recuperarea în caz de dezastru (45%).

    Studiul a mai indicat că 6% dintre companiile chestionate au suferit un atac de securitate cibernetică în perioada cuprinsă între septembrie 2019 şi septembrie 2020. Un sfert dintre companii au reuşit să restabilească sistemul în decurs de o oră de la atac, în timp ce 75% au restaurat sistemul în decurs de o zi. Una din zece companii s-a confruntat cu un incident de securitate cibernetică în ultimul an, între cele mai importante numărându-se întreruperea sistemelor informatice, încălcarea securităţii datelor personale şi distrugerea sau corupţia datelor.

    La sondajul cantitativ realizat de MIA Marketing pentru Safetech Innovations au participat 210 companii cu sediul în România. Companiile provin din sectoarele financiar şi bancar, energie, utilităţi, producţie şi retail online. Sondajul a fost realizat în lunile septembrie şi octombrie 2020 şi include răspunsurile managerilor responsabili în companii cu deciziile legate de investiţii în IT&C precum CEO, ofiţeri şefi de securitate şi manageri IT.

  • Premierul Florin Cîţu a pus ochii pe companiile de stat: Companiile de stat care înregistrează pierderi primesc bani de la buget doar în baza unui plan de restructurare

    Premierul României, Florin Cîţu, a anunţat luni că societăţile de stat care înregistrează pierderi vor primi resurse de la buget doar în baza unor planuri de restructurare.

    “Companiile de stat cu pierderi primesc resurse de la buget doar în baza unui plan de restructurare/reformă. Fiecare proces de restructurare pe care îl voi dispune o să fie monitorizat şi judecat în guvern. Voi cere miniştrilor să prezinte trimestrial stadiul de implementare al acestor programe de restructurare/reformă”, a anunţat Florin Cîţu pe contul de Facebook.

    El menţionează că planul de restructurare pentru companiile de stat cu pierderi reprezintă unul din indicatorii folosiţi de premier la evaluarea miniştrilor.

    Florin Cîţu mai precizează că toate priorităţile din programul de guvernare vor avea finanţare.

  • Kaufland: Am investit în România 300 de milioane de euro în 2020, printre cele mai mari bugete de până acum

    Grupul german Kaufland, liderul comerţului local, a deschis în anul calendaristic 2020 un total de zece hipermarketuri, cel mai alert rimt al ultimilor ani, ajungând astfel la 138 de magazine.

    „Ne pregătim să încheiem anul calendaristic 2020 cu 138 de magazine, printre cel mai recent deschise unităţi numărându-se cea din Roman, judeţul Neamţ şi magazinul permanent din Sovata, judeţul Mureş. Vom menţine acest ritm – vrem cel puţin zece magazine noi în fiecare din următorii ani”, spune Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs, Kaufland România.

    Astfel, nemţii au accelerat expansiunea în plină pandemie, acesta fiind cel mai mare număr de inaugurări de după 2014. Compania este activă pe plan local pe segmentul hipermarketurilor cu preţuri mici, fiind prezentă în România din 2005.

    „În acest an calendaristic (anul financiar al Kaufland începe la 1 martie şi se termină la final de februarie – n.red.) am deschis 10 noi magazine. Deşi a fost un an plin de provocări, nu am stopat niciun proiect şi ne-am continuat planurile de investiţii în România.”

    Hancaş spune că 2020 a fost pentru companie un an în care şi-a consolidat prezenţa în Bucureşti, prin deschiderea a patru unităţi. A fost totodată şi anul în care retailerul a deschis primul magazin într-un oraş cu mai puţin de 20.000 de locuitori, în Moreni, judeţul Dâmboviţa.

    „Pe perioada verii, am redeschis magazinul estival din Mamaia Nord, în format pop-up, iar în această iarnă am transfomat magazinul estival din Sovata într-unul permanent.”

    Spre comparaţie, anul 2019 a venit cu nouă deschideri de magazine. La nivel naţional retailerul s-a extins în Bacău, Ilfov, Focşani, Craiova, Crevedia şi Cluj Napoca şi a inaugurat şi primul magazin dintr-un mall, într-un spaţiu în chirie, în Sibiu. De asemenea, 2019 a fost şi anul în care nemţii „au trecut Prutul” şi au deschis primele două magazine în Republica Moldova.

    Totuşi, în 2020 au fost deschise mai multe magazine şi bugetele de investiţii au fost pe măsură.

    „Am alocat pentru acest an unul dintre cele mai mari bugete de investiţii, de 300 de milioane euro, direcţionate cu precădere spre achiziţia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune şi construcţie. Odată cu fiecare nou magazin deschis, creăm între 70 şi 100 de noi locuri de muncă, ce sprijină dezvoltarea economiei locale.”

    Hancaş mai spune că şi în viitor Kaufland menţine un ritm accelerat de expansiune similar, având pe harta extinderii cel puţin zece unităţi noi pe an.

    „Strategia noastră este de a ajunge tot mai aproape de clienţii noştri, atât în oraşele mari, cât şi în cele mici. Iar pentru a putea face asta, ne-am adaptat mult formatele, în ultimul an deschizând tot mai multe magazine în spaţii în chirie, spre deosebire de strategia noastră de la început, de a avea exclusiv spaţii în proprietate.” Kaufland continuă însă să cumpere terenuri şi să dezvolte propriile magazine.

    Tot la capitolul dezvoltare el aminteşte online-ul şi livrările acasă, canale de vânzări abordate în 2020. Nemţii nu au intrat însă direct, ci prin parteneriate.

    „În acest an am muncit mult: în paralel cu extinderea fizică am investit şi în dezvoltarea rapidă a reţelei online de livrări la domiciliu, prin parteneriatul cu Glovo şi recent şi cu Foodpanda, iar în primăvară am ajuns chiar şi în mediul rural, printr-un parteneriat de livrări dedicat. În contextul pandemiei, proiectul online a fost accelerat, pentru a sprijini clienţii să aibă acces uşor la servicii pe o arie foarte mare. Din fericire, în retail suntem obişnuiţi cu viteza şi ritmul susţinut de lucru.”

    Kaufland este liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2019 de aproape 12 mld. lei.

     

     

  • Raport BNR: De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în anticamera zonei euro şi România nu? Raspunsul este oferit de indicatori cheie: balanţe externe şi bugete publice pe un şir relevant de ani

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat pe 7 iulie că Bulgaria şi Croaţia (leva şi, respectiv, kuna) au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este anticamera aderării la zona euro. România nu a primit această invitaţie. Răspunsul la întrebarea ”de ce” ţine de anumiţi indicatori cheie: balanţe externe şi bugete publice pe un şir relevant de ani. 

    In MCS2 se stă cel putin doi ani şi în cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi menţinut pe perioada acestui stagiu până la aderare efectivă. Bulgaria a facut cererea de intrare în MCS2 în 2018, iar Croatia în 2019.

    Potrivit unei analizei BNR, din 2013 Bulgaria a avut surplusuri de cont curent mărimea fiind de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). 

    În acelaşi timp, Croaţia a mers pe aceeaşi linie începand cu 2014 având surplus de cca. 3% în 2019 (de la deficite de doua cifre înainte de 2009).

    Privind bugetul public, acesta a fost în Bulgaria cu surplus de cca. 2% din PIB în 2019, în timp ce în Croaţia a fost în echilibru anul trecut.

    Comparativ, în 2019, deficitul bugetului public în România a fost de 4,3% din PIB (standarde ESA), iar deficitul de cont curent de cca 4,6% din PIB (drept însă că mult sub deficitele de două cifre din 2007-2008, când economiile din Est fuseseră prinse în vria creditării cu intrari mari de capital extern).

    În acest context, raportul BNR notează că toate economiile nou intrate in UE începand cu 2004 şi care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decât România la indicatorii mentionaţi.

    Totuşi, România stă bine la datoria publică (cca. 35% în 2019, faţă de 20% în Bulgaria şi peste 75% din PIB în Croaţia).

    Raportul de fundamentare şi planul de acţiune pentru aderarea la euro care îl însoteşte fac recomandări privind nevoia de a reduce deficitele pentru a avea şanse de intrare in MCS2 şi de aderare. Planul ar fi trebuit să înceapă să fie pus în aplicare din 2019. Din păcate, spune rarpotul BNR, cele două documente au ramas mai mult un exerciţiu de diplomaţie publică; câştig de cauză au avut în schimb iniţiative cu implicaţii nefaste asupra bugetului public şi altor criterii de convergenţă cu zona euro.

    În schimb, în Bulgaria şi Croatia, un consens politic a fost acompaniat de programe concrete, un dialog permanent cu BCE şi CE privind paşii de urmat.

    Dialogul Romaniei cu BCE şi CE în privinţa MCS2 putea să aibă loc dacă un program de corecţie macroeconomică ar fi fost în derulare. Dar politici macro prociclice şi deficite externe tot mai mari în anii recenţi (în pofida unor venituri crescute din servicii şi remiteri considerabile din străinătate) au singularizat poziţia României în regiune în sens negativ şi au redus şansele unui dialog fructuos.

    Atât timp cat nu vom pune ordine în finanţele publice, nu vom găsi mjloace să avem deficite externe mai mici, un dialog concret cu BCE şi CE este dificil.

    România nu mai respectă niciun criteriu de convergenţă nominală (cum au subliniat analize ale CE şi BCE in iunie a.c.), este singurul stat din UE supus procedurii de deficit excesiv (EDP), presiuni pe bugetul public sunt în continuare foarte mari. Şi sunt masuri în alte domenii (de convergenţă juridică, funcţionare a sectorului public, etc) de realizat, se mai arată în raportul BNR.

    Analiza a fost redactată de Daniel Dăianu (coordonator), Amalia Fugatu, Anca Gălăţescu, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Florian Neagu, Iulian Panait, Mirela Roman 

  • Lecţiile învăţate în anul 2020 vor duce businessurile mai departe anul viitor: Planificarea bugetului înseamnă elaborarea unei strategii

    ♦ „Când vorbim de oportunităţi este foarte important să înţelegem care sunt, dar şi mai important este să evaluăm gradul nostru de pregătire în a capta aceste oportunităţi.“ ♦ „Industriile sunt sub presiune, dar există un număr destul de mare de companii care investesc, chiar şi în ciuda contextului actual.“ ♦ „Oportunitatea României este agenda europeană şi faptul că fonduri semnificative vor fi alocate pe câteva direcţii, sectorul agroalimentar sau pentru schimbări climatice.“ ♦ „Este clar că fondurile europene sunt o oportunitate, dar firmele româneşti ar trebui să fie mai proactive în a gestiona businessurile lor.“ ♦ „Anul 2021 vine cu foarte multe semne de întrebare, sunt multe vulnerabilităţi la care trebuie să fim atenţi.“

    Anul 2020 a reprezentat pentru companii nu doar o perioadă plină de pro­vocări, ci şi un an în care au învăţat cum să îşi ţină businessurile în picioare în momente neprevăzute. Pentru a putea duce mai departe businessurile şi în 2021, e nevoie ca antreprenorii şi managerii să ţină cont de aceste lecţii ale anului 2020 pentru a-şi face un plan de strategie bine pus la punct astfel încât să fie pregătiţi pentru eventualele situaţii dificile, spune Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD Groupe Société Générale, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale-Buget 2021: Cum pregătim viitorul?, unde au fost abordate teme privind modul în care ar trebuie să se pregătească companiile pentru 2021, un an care se anunţă aproape la fel de dificil ca 2020.

    „Avem lecţii, este important să ne uităm la 2020 pentru că este un an cu totul şi cu totul diferit, care ne-a adus multe lecţii şi ne-au pus în situaţii astfel încât să ne ridicăm întrebări şi să transpunem aceste lucruri în perioada următoare. Bugetul reprezintă o invitaţie pentru a pregăti 2021, buget are semn egal cu plan de strategie, pentru a anticipa şi a înţelege ce ne dorim să facem şi cum trebuie să facem. Când vorbim de oportunităţi este foarte impor­tant să înţelegem care sunt, dar şi mai important este să evaluăm gradul nostru de pregătire în a capta aceste oportunităţi. Dacă vorbim de ameninţări atunci să fim pregătiţi să înţelegem care este zona fragilă din businessul nostru care ar trebui întărită pentru a face faţă acestor ameninţări“, spune Felix Daniliuc.
    El precizează faptul că firmele româneşti trebuie să se pregătească şi în cazul unor ameninţări ale businessului, astfel că antreprenorii şi managerii trebuie să identifice zonele fragile ale businessului şi ulterior să ne întărească pentru a putea trece peste situaţiile dificile.

    Anul 2020 a fost dificil, cu multe provocări şi situaţii neprevăzute la care companiile a trebuit să facă faţă astfel încât să poată supravieţui. Adaptabilitatea şi flexibilitatea companiilor au fost elementele cheie în trecerea mai uşoară prin această criză. Chiar dacă au existat companii şi industrii foarte afectate de pandemie şi restricţiile impuse de către autorităţi, au fost şi cazuri ale unor firme care în ciuda contextului au continuat să investească.

    „Sunt veşti bune, există un semn că economia îşi revine, industriile sunt sub presiune, dar există un număr destul de mare de companii care investesc, chiar şi în ciuda contextului actual. Totodată, sunt sectoare care se dezvoltă, unele chiar foarte repede, iar acest lucru se datorează şi combinaţiei eforturilor autorităţilor, băncilor şi industriilor, astfel că nivelul împrumuturilor creşte şi există suport să restartăm economia“, spune Yves Lallemand, deputy CEO (director general adjunct, coordonator al Polului Corporate), BRD Groupe Société Générale.

    Cu toate acestea, România are şansa de a trece mai uşor prin această criză, astfel încât să se producă revenirea economiei româneşti, dar ca acest lucru să fie posibil e nevoie de fructificarea oportunităţilor oferite de către Uniunea Europeană. România are printre cele mai mici rate de absorbţie a fondurilor europene din toată Uniunea, dar acest lucru trebuie să se schimbe.

    „Oportunitatea României este agenda europeană şi faptul că fonduri semnificative vor fi alocate pe câteva direcţii, sectorul agroalimentar sau pentru schimbări climatice. Pe sectorul agroalimentar avem o problemă în România, avem un deficit de balanţă comercială, importăm mai multe produse decât exportăm, deficitul e de câteva miliarde bune. Ar fi o oportunitate de a fructifica mai bine lanţul intern de producţie şi de a căuta să genereze valoare adăugată pe acest domeniu“, spune Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR.

    De aceeaşi părere este şi Bogdan Belciu, partner, Boston Consulting Group, care spune că fondurile europene sunt o oportunitate, dar companiile româneşti mai întâi trebuie să îşi gestioneze mai bine businessurile, ca mai apoi să poată profita de fondurile europene pentru a putea face investiţii.

    Nicolae Duşu, preşedintele consiliului de administraţie al Celco SA, producător de materiale de construcţii din Constanţa, spune că anul viitor vine cu foarte multe incertitudini, care determină companiile să se focuseze pe vulnerabilităţile busi­nessurilor.
    „Noi nu am avut probleme, după reducerea din martie-aprilie, noi am revenit şi am şi depăşit. Din punctul nostru de vedere ca producător de materiale de construcţii, a fost un an bun, a păstrat trendul normal, am recuperat tot şi nu avem probleme pe linia asta, doar pe linia de producţie avem o reducere mai ales în zona varului pentru industrie, a existat o reducere a comenzilor. Anul 2021 vine cu foarte multe semne de întrebare, sunt multe vulnerabilităţi la care trebuie să fim atenţi. Nu ştiu cum se vor rezolva problemele care au fost în economie, nu cred că putem merge înainte fără un mediu prielnic“, spune Nicolae Duşu.

    Yves Lallemand, Deputy CEO (director general adjunct, coordonator al Polului Corporate), BRD Groupe Société Générale

    ►Sunt veşti bune, există un semn că economia îşi revine, industriile sunt sub presiune, dar există un număr destul de mare de companii care investesc, chiar şi în ciuda contextului actual. Totodată, sunt sectoare care se dezvoltă, unele chiar foarte repede, iar acest lucru se datorează şi combinaţiei eforturilor autorităţilor, băncilor şi industriilor, astfel că nivelul îmrpumuturilor creşte şi există suport să restartăm economia.

    ►2020 a fost un an al surprizelor, eram obişnuiţi cu crizele financiare sau cele economice, dar criza sanitară a fost complet nouă şi foarte provocatoare. Vedem lumina de la capătul tunelului, dar încă sunt multe incertitudini şi pentru companii şi pentru economie.

    ►Noi am încercat anul acesta să susţinem economia şi i-am ajutat pe cei care au vrut să investească.

    ►Am avut trei priorităţi, prima a fost să gestionăm situaţia sanitară astfel încât să ne protejăm echipa, clienţii şi partenerii. Cea de-a doua prioritate a fost să sprijinim clienţii care s-au confruntat cu dificultăţi şi să îi încurajăm să investească pentru a facilita revenirea. Cea de-a treia prioritate a fost să simplificăm viaţa clienţilor noştri, să facem lucrurile mult mai simple prin intermediul soluţiilor digitale.

    ►Economia va trebuie să funcţioneze şi fără schemele guvernamentale de ajutor al economiei.

    Bogdan Belciu, partner, Boston Consulting Group

    ►Este clar că fondurile europene sunt o oportunitate, dar firmele româneşti ar trebui să fie mai proactive în a gestiona businessurile lor, de a eficientiza cheltuielile, a gestiona mai bine cash-ul şi eventual complementând cu fondurile europene pentru a face investiţii.

    ►Este destul de greu să te uiţi la ceva foarte sigur şi stabil, din martie prognozele s-au schimbat semnificativ, în continuare există plaje foarte largi privind evoluţia macroeconomică, în contextul în care avem atât de multe incertitudini, o planificare eficientă este cea bazată pe scenarii. Identificăm 2-3 scenarii şi ne modelăm activitatea în această direcţie, să fim pregătiţi să acţionăm când lucrurile sunt mai dificile decât ne-am fi aşteptat.

    Valentin Ionescu, director cabinet, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

    ►Pentru 2021 trebuie să ne pregătim astfel încât economia să treacă într-un alt sistem de producţie, eu sunt rezervat, trebuie să întărim capacitatea absorbţiei fondurilor europene.

    ►În ceea ce priveşte politica fiscală, pe latura taxării nu se va produce nicio schimbare, dar sper să se producă pe latura cheltuielilor în aşa fel încât politica fiscală să fie un motor al schimbărilor de natură structurală la nivel guvernamental.

    ►În sectorul public avem resurse substanţiale din fondurile europene şi trebuie să vedem cum vor fi aceste fonduri europene mobilizate ca să ne ducă la un anumit tip de rezultat.

    ►Anul viitor vom avea o creştere pe servicii inclusiv servicii adresate populaţiei, industria depinde nu atât de cererea internă, cât mai cu seamă de cererea externă.

    Felix Daniliuc, director Departament IMM, BRD Groupe Société Générale

    ►Suntem într-o componentă reactivă în care răspundem solicitărilor pe care le avem din partea companiilor, dar ce se va întâmpla de acum încolo este să creăm oportunităţi pe baza cărora să încercăm să anticipăm aceste tendinţe.

    ►Avem lecţii, este important să ne uităm la 2020 pentru că este un an cu totul şi cu totul diferit, care ne-a adus multe lecţii şi ne-a pus în situaţii astfel încât să ne ridicăm întrebări şi să transpunem aceste lucruri în perioada următoare. Bugetul reprezintă o invitaţie pentru a pregăti 2021, buget are semn egal cu plan de strategie, pentru a anticipa şi a înţelege ce ne dorim să facem şi cum trebuie să facem.

    ►Când vorbim de oportunităţi este foarte important să înţelegem care sunt, dar şi mai important este să evaluăm gradul nostru de pregătire în a capta aceste oportunităţi.

    ►Dacă vorbim de ameninţări atunci să fim pregătiţi să înţelegem care este zona fragilă din businessul nostru care ar trebui întărită pentru a face faţă acestor ameninţări.

    ►Adaptabilitatea este trăsătura noastră umană, trebuie să avem acest confort şi pentru anul viitor.

     


    Liviu Rogojinaru, secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

    ►Dacă vom fi suficient de deştepţi vom putea să ne creăm o certitudine, măcar aproximativă, care să ne facă să mergem înainte.

    ►Am avut discuţii cu Ministerul Agriculturii pe banii care vor veni, foarte mulţi bani vor fi alocaţi în industria alimentară pentru că trebuie dezvoltată. Pe partea comercială ceea ce încercăm să facem este o regândire comercială foarte rapidă a situaţiei României, încercăm dă facem din România un hub balcanic, în care să strângem produsele, să încercăm să le exportăm de aici.

    ►Încercăm să câştigăm câteva pieţe, încercăm să ne îndreptăm către Africa şi Asia, încercăm să ne facem cât mai prezenţi acolo, vom ajuta cât mai mult exportatorii care se vor îndrepta către aceste pieţe.
     

    Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR

     

    ►Vedem mai mult decât în trecut necesitatea fructificării resurselor europene şi a planurilor care sunt pe agenda europeană. Sunt sume mari care sunt alocate României şi aceste sume trebuie cofinanţate, aştept ca sectorul bancar să fie partener, vedem o soluţie foarte bună ca activitatea de creditare să continue semnificativ inclusiv pe acest canal.

    ►Oportunitatea României este agenda europeană şi faptul că fonduri semnificative vor fi alocate pe câteva direcţii, sectorul agroalimentar sau pentru schimbări climatice. Pe sectorul agroalimentar avem o problemă în România, avem un deficit de balanţă comercială, importăm mai multe produse decât exportăm, deficitul e de câteva miliarde bune. Ar fi o oportunitate de a fructifica mai bine lanţul intern de producţie şi de a căuta să genereze valoare adăugată pe acest domeniu.

    ►România are vulnerabilităţi care s-au tot acumulat în ultimele două decenii, un nivel de capitalizare scăzut, o bună parte din firme au capitaluri negative, ceea ce face foarte dificil accesul la finanţare. Partea bune este că se constată o îmbunătăţire a acestei vulnerabilităţi.
     

    Ionel Ciucioi, preşedinte CA & director general, Vrancart Adjud

    ►Noi activăm nu doar în Adjud, ci în toată România, avem patru fabrici şi o reţea de centre de colectare. Ne-am lovit de probleme la nivelul întregii ţări şi rezultatele sunt puţin în scădere faţă de anul anterior, noi suntem optimişti şi credem că ne-am descurcat bine în această perioadă.

    ►Industria de ambalaje venea după o serie de cinci ani de creştere de două cifre în fiecare an. A fost un trend extrem de pozitiv, eram o industrie pe val care în luna aprilie a căzut. Ne-au scăzut volumele la 50%, după un trend pozitiv, nimeni nu se aştepta la scăderea aceasta. Acum ne-am revenit, avem comenzi chiar şi pentru anul viitor. Anul acesta am învăţat să fim flexibili şi să fim tot timpul pregătiţi pentru condiţiile de piaţă.

    ►Vedem 2021 un an moderat, ne aşteptăm la o creştere, industria de ambalaje îşi va reveni, ne aşteptăm la probleme ale clienţilor noştri finali, este foarte important ce sprijin vor mai primi aceşti clienţi.

    Emilian Stere, director general, CMA CGM România

    ►Pentru noi, anul 2020 a fost un an extraordinar de bun, am ştiut să folosim fiecare oportunitate găsită în piaţă şi să creştem atât volumele de transport maritim, cât şi pe partea de intermodal.

    ►Pentru 2021 ne aşteptăm la o creştere mai mare, lumea tot timpul va avea nevoie de bunuri şi 80% din bunuri sunt transportate pe mare, noi ca şi companie de transport oferim soluţii logistice clienţilor locale atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi.

    ►Pot să spun că infrastrucuta din România nu are o dezvoltare la nivelul multor ţări care şi-au dat seama că acest lucru face diferenţa economică.

    ►Transporturile în România, atât importuri, cât şi exporturi, sunt în scădere, consumul a scăzut şi exportul a scăzut.

    Lidia Fati, acţionar & fondator / director general, Dacris Impex SRL

    ►Ce nu te omoară te face mai puternic, la noi acest principiu se aplică, de data aceasta nu au dispărut banii de pe piaţă, ci au dispărut consumatorii şi s-a îngustat şi numărul lor. Ne-am adaptat repede, am înlocuit cererea cu produsele pe care nu mai puteam să le vindem cu produse de care oamenii aveau nevoie.

    ►Am avut provocările importurilor de materiale de protecţie, am reuşit să ne servim clienţii, avem clienţi care şi-au continuat activitatea, sunt industrii care au mers foarte bine şi ei au nevoie de genul acesta de produse, am încercat să îi susţinem pe cât am putut.

    ►Am trecut un an greu fără să scădem cifra de afaceri, decât cu foarte puţine procente, reuşind să ne creştem profitul, evitând să facem anumite cheltuieli.

    Nicolae Duşu, preşedinte CA, Celco SA / GRUP DD

    ►Noi nu am avut probleme, după reducerea din martie-aprilie, noi am revenit şi am şi depăşit. Din punctul nostru de vedere ca producător de materiale de construcţii, a fost un an bun, a păstrat trendul normal, am recuperat tot şi nu avem probleme pe linia asta, doar pe linia de producţie avem o reducere mai ales în zona varului pentru industrie, a existat o reducere a comenzilor.

    ►Anul 2021 vine cu foarte multe semne de întrebare, sunt multe vulnerabilităţi la care trebuie să fim atenţi. Nu ştiu cum se vor rezolva probleme care au fost în economie, nu cred că putem merge înainte fără un mediu prielnic.

    ►Resursa noastră principală a fost efortul întregii echipe ca firmele să fie capitalizate, în primul rând capitalul de lucru să fie al firmei, noi folosim creditarea pentru dezvoltare şi investiţii noi, chiar şi în această zonă trebuie să ne facem bine calculul în aşa fel încât să fie foarte bine gândit, să nu creăm probleme băncii, iar banca să fie un partener solid.

    Mircea Andreev, director general, Apan Motors/Grup APAN


    ►Piaţa a dat semne de revigorare începând cu luna mai, deşi o statistică arată o scădere a autoturismelor noi cu 25%, iar second hand cu 9,6%, totuşi, grupul Apan are două domenii de activitate, unul de auto, iar celălalt de agricultură. Ambele au fost foarte afectate, dar cred că am reuşit să surmontăm acest handicap pe care l-am avut în aprilie şi mai.

    ►Comerţul auto va exista în permanenţă, lumea are nevoie de mobilitate, tendinţa consumatorului s-a schimbat, iar consumatorul este mult mai informat.

    ►Digitalizarea a făcut ca activitatea de autoturisme să crească cu 40%, este pariul pe care l-am făcut cu mulţi ani în urmă şi acum ne aduce plus valoare.

    ►Online pregătim viitorul, avem o reducere semnificativă de costuri pentru că nu am mai fost prezenţi în diverse târguri şi expoziţii, facem marketing online.

    Doru Simiz, administrator, Pandora Prod

    ►Aşteptăm lunile ianuarie şi februarie pentru a vedea predicţiile anului 2021, acum e destul de dificil să facem predicţii. Pe o scădere puternică de consum, lucrurile nu pot fi generate de istoric şi încercăm să facem scenarii. Industria textilă din România în acest context are şi avantaje date de proximitatea pieţei, însă venind din spate de câţiva ani o creştere a costurilor, ne face să nu mai fim la fel de competitivi cu produsele venite din Orient.

    ►Cel mai optimist scenariu pentru 2021 arată o creştere faţă de 2020, anul acesta avem o uşoară creştere faţă de 2019 şi ne aşteptăm ca anul viitor să mergem pe acest trend.

    ►Avem 750 de angajaţi, dar am avut chiar şi 1.000 şi 1.500, dar trendul este în scădere a producţiei, dar şi de faptul că România este destul de puternic cunoscută în industria de tip lohn.

    Florin Radu, director general, Belor SA

    ►Belor România activează în domeniul importului şi distribuţiei de îngrăşământ şi exporturi de cereale, mergem într-o paritate aproape egală.

    ►Ne bazăm foarte mult şi pe statistică, încercăm ca notele de fundamentare pentru elaborarea bugetul să ţinem cont de realităţile actuale.

    ►Ne aşteptăm ca în prima parte a anului viitor să se păstreze cererea de îngrăsământ, iar în partea a doua considerăm că aşa cum se arată prognoza, va fi un an bun din punct de vedere agricol, ne aşteptăm ca producţia agricolă să revină în top la nivel european. Ne aşteptăm cu această ocazie să putem să valorificăm produsele noastre care inglobează tehnologie, cât şi produse de import astfel încât să revenim într-un echilibru.

  • Sondaj: Românii au pentru Crăciun un buget de 1059 lei, din care jumătate se duce pe mâncare şi 395 lei pe cadouri

    Bugetul mediu pentru Crăciun al unei familii este în acest an de 1059 lei, mai mult de jumătate din sumă, 540 lei, fiind rezervată pentru mâncare, iar restul pentru cadouri şi decoraţiuni, arată un sondaj realizat de Reveal Marketing Research.

    Sumele disponibile diferă însă în funcţie de tipul de consummator, cei mai cheltuitoare segmente fiind familiile moderne (1284 lei) şi tinerii profesonişti (1116 lei). În schimb, pensionarii pun deoparte doar 765 lei pentru Crăciun, iar milenialli fără partener 987 lei.

    Din totalul mediu de 1059 lei pe care românii declară că îl alocă pentru cumpărăturile de sărbători, 395 lei sunt destinaţi cadourilor, în uşoară scădere faţă de 2019, când era de 403 lei.

    Interesant este că bărbaţii alocă mai mult pe cadouri decât femeile. În cazul bărbaţilor cheltuielile pentru cadouri ocupă un buget de 433 lei, comparativ cu femeile ce alocă 364 lei.

    Spre deosebire de anii trecuţi, mai mult de o treime dintre respondenţi (31%) declară că preferă acum să comande cadouri online, comparativ cu doar 5% în 2016.

    Totuşi, cea mai mare parte dintre români (69%) continuă chiar şi în prezent să cumpere cadouri de Crăciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hipermarket, piaţă). Procentul este totuşi în scădere faţă de 2016, când se situa la 88%.

    În 2020, dintre cei care preferă mersul la magazine, tinerii profesionişti sunt cei care au optat în cea mai mare măsură pentru această variant (81%).

    ”Fenomenul poate fi explicat de faptul că, la nivel general, tinerii au un risc mai scăzut în ceea ce priveşte dezvoltarea unei forme grave de COVID-19. Aşadar, este posibil că ei să fie mai puţin îngrijoraţi de intrarea în colectivitate în interiorul magazinelor”, spun reprezentanţii Reveal Marketing Research.

    La polul opus, seniorii pensionari se împart 50-50 când vine vorba de unde cumpără cadourile pentru cei dragi. Jumătate dintre aceştia declară că preferă să se deplaseze fizic, iar cealaltă jumătate afirmă că în 2020 comandă online.

    ” Acest procent este încurajator şi observăm o tendinţă a seniorilor către digitalizare şi utilizarea mai mare a device-urilor electronice. Deschiderea lor spre mediul online se poate datora şi încadrării lor în categoria de risc, astfel încât, sunt nevoiţi să găsească alternative mai sigure pentru sănătate şi plasează comenzi online”.

    Comparativ cu un studiu similar derulat acum 4 ani, datele din prezent arată o creştere semnificativă a celor care utilizează Internetul pentru a cumpăra cadouri.

    Dacă în 2016, doar 5% dintre români au declarat că îşi fac cumpărăturile online şi doar 7% cumpără şi fizic, dar şi online, în 2020 o treime (31%) dintre respondenţi optează pentru cadouri comandate de pe diferite site-uri.

    În 2019, acelaşi studiu arăta că 40% din totalul eşantionului comandă online cadouri. Faţă de anul trecut, este o uşoară scădere a procentului, însă trendul se menţine constant, iar românii se arată tot mai deschişi spre varianta online.

    Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%), respodenţii afirmând că alocă 539 lei pe mâncare. Dintre aceştia, familiile tradiţionale urmate de maturii fără partener cheltuie cel mai mult aici, alocând 588 lei, respectiv 586 lei. Familiile tradiţionale alocă, aşadar, semnificativ mai mult decât restul eşantionului pentru cumpărarea de alimente – 56%.

    Doar 12% din bugetul de sărbători este destinat decoraţiunilor, aşa cum afirmă respondenţii. În 2019, această categorie ocupă 137 lei din bugetul românilor, iar în prezent, respondenţii sunt dispuşi să aloce mai puţin: 125 lei. Cheltuielile reduse pe decoraţiuni se pot datora faptului că mulţi dintre români au deja în casă ornanemente din anii trecuţi şi preferă să le păstreze pe cele vechi.

     

  • Câţi bani primeşte România, de fapt, din pachetul de 1.800 de MILIARDE al UE? Adevărul despre declaraţiile din campania electorală

    Liderii UE s-au înţeles, la finalul săptămânii trecute, asupra pachetului financiar de 1.800 mld. euro, din care România ar putea primi 80 mld. euro.

    „Acord important astăzi (joi – n. red.)  prin deblocarea viitorului buget al Uniunii Europene şi a pachetului de relansare economică. România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie, în beneficiul tuturor românilor“, a arătat preşedintele Klaus Iohannis, prezent săptămâna trecută la Bruxelles, la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE, unde a fost definitiv adoptat bugetul Uniunii pentru 2021-2027 şi planul de relansare de după criză.

    „Acord în privinţa bugetului multianual şi a planului de relansare «Viitoarea generaţie UE». Acum putem începe implementarea şi reconstruirea economiilor noastre. Planul de relansare crucial va stimula tranziţia ecologică şi digitală“, a anunţat, prin Twitter, şi Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

    Aprobat în vară şi prezentat cu pompă, planul este compus, practic, din două elemente centrale: bugetul multianual al UE, de puţin peste 1.000 mld. euro, şi planul postpandemie, de 750 mld. euro.

    Bugetul multianual al UE este alimentat din contribuţia statelor membre ale Uniunii, în special din acel 1% din Produsul Naţional Brut care consolidează sus-numitul buget. România ar putea beneficia aici de 49 mld. euro, dar nu trebuie uitată nici contribuţia ei la bugetul UE care va diminua suma netă primită cu 15-16 mld. euro.

    Cel de-al doilea pachet, inclus în marele plan „Viitoare generaţie a UE“, care urmăreşte reducerea poluării în UE spre zero, este împărţit în două părţi aproape egale. O primă parte ar urma să vină din împrumuturi pe care UE la va face în numele ţărilor membre (şi se speră că împrumuturile vor şi avantajoase, având în vedere suma imensă, dar şi garanţia supersolidă din spatele lor) şi o a doua parte din sume ce vor fi colectate prin impunerea unor taxe noi.

    Din acest pachet, România ar putea avea parte de 15 – 16 miliarde de euro împrumuturi şi 15 miliarde de euro veniţi din noile taxe la care şi România ar trebui să contribuie.

    Prin urmare, banii nu sunt chiar atât de mulţi pe cât au fost ei umflaţi în campania electorală când s-a repetat, până la obsesie, că „România va primi 80 de miliarde de euro de la UE“.

    Pentru că România primeşte fonduri importante de la UE, echivalent a 2-3% din PIB, anual, dar plăteşte înapoi peste 1% din PIB. În plus, vorbind de planul de relansare postcriză, trebuie observat că jumătate din bani sunt împrumuturi, pe care România trebuie să le returneze. Dar, doar în anul aceasa şi doar până în octombrie, România s-a împrumutat de 15-16 miliarde de euro, adică cât tot împrumutul pe care ar urma să-l primească în baza planului „Next Generation EU“, întins pe ani de zile. Partea bună este că aceşti bani nu pot fi trimişi în consum, cum procedează Ministerului Finanţelor cu împrumuturile curente. Un lucru pe care mediul de afaceri român îl aplaudă, pentru că banii înseamnă comenzi pentru economie, în zone în care economia va fi modernizată. Partea proastă este că România va trebui să-şi închidă unele capacităţi industriale poluante. Iar România a mai trecut prin asta, în urmă cu peste două decenii, când minerilor disponibilizaţi din Valea Jiului li s-a spus că au o oportunitate rară de a se reprofila, culegând ciuperci prin pădure, mure şi zmeură, întrucât Munţii Parâng sunt bogaţi în zmeură şi ciuperci.

    Preşedintele Iohannis este însă optimist: „Mă voi implica direct pentru a sprijini măsurile şi politicile publice care conduc la un mediu curat, şi aici mă refer în special la reducerea poluării aerului, solului şi apelor ţării noastre, precum şi la reducerea schimbărilor climatice şi la protejarea biodiversităţii. Toate acestea vor avea un efect benefic asupra calităţii vieţii oamenilor. Am spus deja că România îşi asumă o ţintă europeană de atingere a neutralităţii din punctul de vedere al carbonului până în 2050 şi susţine – şi asta voi sublinia astăzi – o ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030“.

  • Adrian Vasilescu, BNR: Cu o singură frază, agenţia de rating S&P ne-a trimis la “colţ“

    Standard & Poor’s, într-o  scrisoare, ne comunică – oficial! – că a menţinut pentru România ratingul de ţară de acum şase luni, deci nu ne-a retrogradat, cum se zvonise. Textul conţine o analiză temeinică a realităţilor noastre economice din prezent şi a pericolelor care ne pândesc în perspectiva anului 2021.

    Sunt însă puţine speranţe că acestei scrisori i se va acorda însemnătatea cuvenită. Şi că documentul va fi  dezbătut în toată ţara. La ce ne-ar folosi o astfel de  dezbatere? Gândită ca fapt singular nu ne-ar folosi pentru că nu ar mai mult decât un ac într-un car cu fân. Dacă însă, în România, ar fi ceva obişnuit ca astfel de documente să ocazioneze evenimente de anvergură, susţinute de analize solide care să arunce lumini peste ceea ce ni se întâmplă, ca să vedem şi să înţelegem mai bine, asta ar fi o dovadă că vrem să aparţinem acelei părţi a lumii interesate de sănătatea creşterii economice si a bunăstării.

    Ce ar putea să trezească un mai mare interes, ca subiect de dezbatere naţională, dacă nu un document oficial, de o importanţă deosebită, cum este scrisoarea de la S&P? Pentru că acest document  reprezintă o fotografie neretuşată a marilor probleme cu care se confruntă în momentul de faţă economia românească. Şi cu care se va confrunta în anii ce vin. Trecând la descifrarea lui, în contextul unor analize aprofundate, s-ar putea contura răspunsuri la întrebări care ne ard.

    1) De ce o ţară cu potenţialul României – a şasea din Uniunea Europeană socotind numărul de locuitori, şi a zecea ca mărime a teritoriului, indicator important ce măsoară cât se  întind pământurile fertile, apele, în general bogăţiile solului şi subsolului – să avem cele mai mari deficite nu doar când numărăm spitalele moderne, dotările şcolilor, autostrăzile, ci şi când analizăm bugetul ţării ori balanţa de importuri şi exporturi?

    2) Şi de ce noi, când ne împrumutăm pe pieţele internaţionale, ca să acoperim cu valută străină deficitele înregistrate, suntem taxaţi cu dobânzi mai mari decât alte ţări din zona  noastră?

    Scrisoarea de la S&P conţine o analiză detaliată, riguroasă şi corectă ce facilitează  şi găsirea unor răspunsuri corecte la aceste întrebări. Şi la altele la fel de importante. Dincolo de rating-ul dat României, comunicat vineri, ce are de asemenea tâlcul lui. Pentru că S&P operase, la sfârşitul anului trecut, o scădere de notă – de la perspectiva pozitivă la cea negativă! – gest repetat de Moody’s şi Fitch anul acesta. O scădere de notă, dar nu o retrogradare într-o altă ligă. Pe când dacă S&P, după analiza făcută în acest sfârsit de an, ne-ar fi retrogradat, am fi ajuns într-o într-o altă ligă, inferioară, de care investitorii se feresc. Asta ar fi însemnat că România s-ar fi împrumutat şi mai scump pe pieţele internaţionale în timp ce deficitele gemene, ale bugetului ţării şi ale balanţei de importuri – exporturi, ar fi fost si mai greu de acoperit.

    Aşadar, şi în acest sfârşit de an,  S&P menţine Ratingul României la “BBB minus, cu perspectivă negativă“. Cu două menţiuni de luat aminte.

    1) Un avertisment: “S&P ar putea revizui în scădere Ratingul României dacă aceste dezechilibre vor continua să se confrunte cu noi provocări în etapa de după alegeri“.

    2) În timp ce a doua sună… mobilizator: “S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva atribuită ratingului dacă viitorul guvern va proceda rapid la consolidarea fiscală, importantă pentru stabilizarea finanţelor publice; şi dacă, totodată, va asigura optimizarea balanţei importuri-exporturi“.

    Aceste două atenţionări sunt însoţit de o frază-cheie, cu care S&P ne trimite “la colţ“. La colţul adevărului.

    Nu înainte de a sublinia: S&P nu se aşteaptă ca executivul să înăsprească politica fiscală în 2021, aşa că nu vor creşte impozitele şi taxele. Totodată însă, din cauza contracţiei economice, ar putea continua declinul veniturilor bugetare. Aşa că, într-o singură frază, formulează tema: “Adâncimea deficitelor demonstrează problemele de competitivitate“.

    Asta-i marea pooblemă. Implicând absorbţia fondurilor europene, lângă  restructurări masive ale pieţei muncii, bugetului, balanţei comerciale, sectoarelor cu deficite tehnologice. Şi creşteri de venituri bugetare fără poveri suplimentare, ceea ce însemnă venituri mai mari din mai multă competitivitate şi din mai multe mărfuri de calitate superioară în circulaţie. Problemă grea, pentru că implică munca întregii societăţi. Cum ar putea să fie rezolvată  dacă societatea nu o dezbate, nu ştie ce are de făcut şi…nu face?

  • Bruxelles-ul pune piciorul în prag: Polonia şi Ungaria nu pot să oprească constituirea fondului de revenire de urgenţă. De acest fond depind cele 80 mld. de euro care ar trebui să intre în România

    Comisarul European de buget al UE a avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de urgenţă pentru refacere economică şi să meargă înainte cu proiectul fără cele două ţări, dacă vor continua să blocheze adoptarea bugetului european, scrie Financial Times.

    Comisarul Johannes Hahn a spus că Varşovia şi Budapeste ”nu ne pot opri din a ne ajuta cetăţenii” şi a confirmat că avocaţii comisiei au identificat posibile modalităţi de ocolire a obiecţiilor celor două capitale. 

    Intervenţia lui, într-un interviu pe Financial Times, a crescut presiunea pe cele două ţări, în condiţiile în care acestea încă blochează planul de revenire post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, precum şi bugetul pe 7 ani al Uniunii Europene. 

    În urma distribuirii sumelor alocate în fondul de urgenţă, România ar urma să primească aproape 80 mld. de euro. 

  • Rectificare bugetară: scad şi veniturile, şi cheltuielile, creşte deficitul

    MInisterul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru dezbatere publică.

    Astfel, vniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, cu suma de 4.489,4 milioane lei.
    Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Impozit pe profit: -781,4 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: -238,3 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei; Impozite şi taxe pe proprietate: -152,1 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei; Accize: -599,0 milioane lei; Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: -79,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: +68,6 milioane lei; s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM; Alte impozite şi taxe fiscale: +5,2 milioane lei; Contribuţii de asigurări sociale: +15,3 milioane lei; Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei; Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene.

    Evoluţia veniturilor bugetare se datorează, în principal, situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului, precum şi impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie conform prevederilor OUG nr.181/2020. Conform estimărilor ANAF 5,3 miliarde lei vor fi viraţi de către agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă. Alte influenţe asupra veniturilor au venit din menţinerea în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licenţelor de tip 5G, precum şi menţinerea sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr.135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 şi prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.

    Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei.

    Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei; Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; Subvenţiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; Cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 96,0 milioane lei; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei; Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei; Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.

    Primesc bani în plus

    – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: +1.590,2 milioane lei per sold. Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490,2 milioane lei ca urmare a creşterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii şi a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu +200,0 milioane lei. Având în vedere gradul de execuţie şi necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistenţa socială (-100 milioane lei).
    – Ministerul Sănătăţii: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+1.223,9 milioane lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanţă. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanţare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) şi a programelor cu finanţare rambursabilă (-70,0 milioane lei);
    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă (+160,0 milioane lei) şi alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) şi împrumuturi (-101,0 milioane lei);
    – Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei: +999,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) şi cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri şi servicii (- 1,5 milioane lei);
    – Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) şi bunuri şi servicii (-0,5 milioane lei);
    – Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold. Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferenţelor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative rezultate din majorarea valorii de referinţă sectorială;
    – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +19,17 milioane lei. S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluţiei pestei porcine africane.

    Au fost diminuate bugetele:

    – Ministerul Apărării Naţionale: -2.000,0 milioane lei. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţei publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri şi servicii (-100 milioane lei) şi asistenţă socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiţii bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naţionale va fi pe partea de credite bugetare de 21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii şi 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;
    – Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenţei plăţilor de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârşitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe şi 25 milioane lei pentru comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe şi interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum şi sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicaţiilor de plată;
    – Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri şi servicii (+21,8 milioane lei), asistenţă socială (84,99 milioane lei) şi transferuri între unităţi ale administraţiei publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenţi şi de specialitate de către Spitalul de Urgenţă „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti în vederea bunei gestionări a situaţiei de risc epidemiologic. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-6,6 milioane lei) şi proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);
    – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -82,6 milioane lei, economii identificate la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;
    – Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuţie şi necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital;
    – Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri şi servicii (-3,0 milioane lei), subvenţii (-25,0 milioane lei), precum şi la transferuri (-18,0 milioane lei);
    – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuţie pe primele 10 luni şi necesarul de finanţare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).