BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Ţiriac revine cu o nouă LOVITURĂ de proporţii. Decizia surpriză luată de miliardarul român

    Grupul Ţiriac, controlat de miliardarul Ion Ţiriac, va demara în perioada urmă­toare noi proiecte reziden­ţiale în Bucureşti, dar şi în marile oraşe din România unde piaţa imo­biliară prinde avânt.

    Decizia vine în contextul în care holdingul fostului tenisman a demarat vânzările la cea de-a patra fază a proiectului Residenz din Chitila, estimată să se încheie în prima parte a anului viitor.

    Ţiriac revine cu o nouă LOVITURĂ de proporţii. Decizia surpriză luată de miliardarul român

     

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • ANSVSA: Încă trei focare de gripă aviară au fost confirmate

    “De la ultima raportare, din data de 21 februarie, au mai fost confirmate încă 3 focare de influenţă aviară la păsări domestice, în judeţele Constanţa şi Argeş, numărul lor ajungând la 16:
    Tulcea – 4 focare active (Crişan în 26.01.2017, Periprava în 30.01.2017, C.A. Rosetti în 30.01.2017 şi Sulina în 10.02.2017), 1 focar stins în data de 31.01.2017 (Pardina);Prahova – 1 focar activ (Balta Doamnei în 29.01.2017) şi 1 focar stins în data de 13.02.2017 (Loloiasca);Bacău – 1 focar activ (Municipiul Bacău în 29.01.2017); Braşov – 1 focar stins Ucea de Jos în 22.02.2017;
    Mureş – 1 focar activ (Sâncraiul de Mureş în 22.01.2017); Constanţa – 3 focare active (Almălau în 11.02.2017); Giurgiu – 1 focar activ (Remus în 15.02.2017); Argeş – 2 focare active (Mihăeşti în 23.02.2017)”, transmite ANSVSA printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai rău şi ce cartier din Bucureşti este considerat cel mai prost

    Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.

    În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.