BusinessMagazin

Tag: bani

  • De ce preferaţi să cumpăraţi mai degrabă o pizza sau o şaorma decât o carte?

    Nu ştiu cum vi se pare preţul cărţilor, dar mie mi se pare că este extrem de scăzut. Nu în raport cu salariul minim sau mediu, când lumea ar spune că preţul cărţilor este mare în raport cu o pizza sau o şaorma. O pizza este 24/35/40/50 de lei şi chiar 90/100 de lei în restaurantele de lux din nordul Capitalei. O carte este 15/25 de lei şi ajunge la 100 de lei şi peste. Poţi cumpăra cărţi foarte bune de economie, de istorie, de politică, cărţi beletristice la preţul unei pizza/şaorme. Nu ştiu câţi renunţă să mănânce o pizza, o şaorma, pentru o cumpăra în schimb o carte.

    Câteodată mă uit fascinat în mallul Sun Plaza din sudul capitalei la aglomeraţia de la fast-food şi la cât de goală mi se pare că este librăria de lângă fast-food. Nu am văzut prea multă lume stând la coadă să cumpere o carte în librărie, dar în schimb stai 10-15 minute la coadă la Cartofisserie. Lumea nu prea se uită la bani când stă la coadă McDonald’s, la KFC, la şaormeria Dristor, dar în schimb, când intră în librărie şi se uită la preţul cărţilor, se miră cât de mare este preţul lor. 50 de lei o carte, 100 de lei o carte?! „Dar ce are cartea asta, este din aur?!”, este o remarcă pe care am întâlnit-o destul de des. Şi cartea este pusă înapoi în raft.

    Dacă preţurile la cărţi din librării sunt considerate mari, pe piaţa de anticariat poţi să cumperi cărţi foarte, foarte bune la jumătate de preţ. Pentru o pizza sau pentru o şaorma nu există o piaţă de second-hand! A citi o carte este cea mai ieftină educaţie pe care poţi să o obţii. La fel, a citi un ziar (şi aici nu vorbesc numai de varianta print, ci şi de varianta online) este cea mai ieftină resursă de cunoaştere şi înţelegere despre lumea din jur pe care poţi să o ai. Ani de zile lumea râdea de cei care citeau Sandra Brown sau Paulo Coelho şi de aceea mulţi au renunţat nu să citească aceşti autori, ci să spună că nu citesc. A spune acum că citeşti o carte ridică mari semne de întrebare, poţi să fii considerat ca parte a trecutului, nu ca parte a prezentului sau viitorului. Pe TikTok nu citeşti, ci vizionezi. Apariţia Internetului şi oferirea de informaţii free din toate domeniile, de toate felurile, este poate cea mai importantă revoluţie de cunoaştere şi de educaţie pe care a obţinut-o lumea. Poţi să citeşti cărţi la liber pe net, la fel cum poţi să citeşti ştiri/analize/reportaje la liber pe net. Presa tradiţională, care a avut şi care are varianta print, a fost lovită în plin de apariţia internetului şi de oferirea de informaţii şi de articole la liber. Dar din punctul de vedere al democratizării accesului la informaţii, al cunoaşterii şi nu în ultimul rând al educaţiei, netul a oferit lumii cel mai important cadou. Librăriile de astăzi nu mai sunt doar biblioteci întregi, ci oferă experienţe, poţi să iei o carte şi să citeşti din ea în timp ce bei o cafea/un ceai, poţi să răsfoieşti cărţi întregi, să te uiţi la poze şi să citeşti explicaţiile şi tot afli ceva.

    Pentru a răspândi educaţia, pentru a face educaţie dincolo de şcoală, poate ar trebui să existe oferte speciale. La o şaorma cumpărată primeşti şi o carte. La o pizza cu de toate primeşti o carte. În timp ce mănâncă aceste două produse de bază care constituie ingredientele unei ore de socializare, poate clientul răsfoieşte şi aceste cărţi şi îi rămâne ceva ca amintire. Paradoxul cel mai mare este că, în timp ce accesul la educaţie s-a democratizat cu ajutorul internetului (poţi să găseşti cursuri foarte bune la liber, poţi să înveţi multe lucruri de pe net, care înainte necesitau un profesor sau o vizită într-o bibliotecă), nivelul de educaţie a scăzut, cel puţin în România.

    Dar totuşi întrebarea care rămâne este de ce scoatem din buzunar bani pentru o şaorma sau o pizza fără probleme, iar când e vorba de o carte ne uităm de două ori la preţul pe care îl are.  

  • SGR – un sistem complex, susţinut de o platformă IT unică

    Pentru o anumită categorie de băuturi – fie apă, răcoritoare, bere, cidru, vin sau băuturi spirtoase – românii vor plăti începând de pe 30 noiembrie o garanţie de 50 de bani. Pentru a recupera garanţia, după golirea ambalajului, clientul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic, în orice magazin din România, indiferent de unde a fost cumpărat.

     

    ECONOMIE CIRCULARĂ: SGR

    Moneda de 50 de bani este eroina ascunsă în vreun buzunar sau portofel pe care trebuie să o scoatem la iveală de fiecare dată când mergem la cumpărături pentru a folosi căruciorul care ne ajută la transportat produsele. Pe un principiu asemnănător (dar mult mai complex) va funcţiona începând de pe 30 noiembrie Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR), proiect administrat în România de RetuRO. Românii vor plăti o garanţie de 50 de bani de fiecare dată când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Atenţie, însă, în circuit nu vor intra decât ambalajele care vor fi marcate cu un logo specific – Ambalaj cu garanţie. După golirea ambalajului, acesta poate fi returnat, practic, în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, clientul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal şi chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie.

    Pentru a „pune pe roate” SGR, sistemul informatic este firul roşu care leagă toate verigile lanţului ce include deopotrivă consumatori, producători, distribuitori, importatori, operatori din industria Horeca şi comercianţi. Acesta trebuie nu numai să susţină informaţiile primite de la aproape 80.000 de operatori economici, dar şi să coreleze date de identificare, stoc, returnare, colectare pentru aproape 7 miliarde de ambalaje.

    „Este un proiect de o complexitate unică în România. Misiunea RetuRO de a asigura un sistem IT funcţional şi eficient este de o complexitate extraordinară, mai ales când vine vorba despre cerinţele de integrare cu modulele existente, dezvoltarea de module noi, integrarea cu sistemul logistic, dezvoltarea de aplicaţii mobile, precum şi asigurarea unor protocoale solide de securitate a datelor şi gestionarea aspectelor legate de planificarea resurselor companiei, care acoperă o gamă vastă de funcţii, de la procesarea facturilor la elaborarea mecanismelor detaliate de raportare”, declară Cristian Mihai, director IT, RetuRO SGR.

    Tot el povesteşte că dezvoltarea şi implementarea sistemului IT au fost puncte cheie pe agenda RetuRO şi au fost făcuţi paşi importanţi, dar intervalul de timp limitat reprezintă o provocare semnificativă în asigurarea funcţionării la standardele dorite. Programul strâns limitează testarea detaliată a componentelor de bază ale sistemului IT, atingerea standardelor de calitate necesare şi nu lasă loc pentru ajustări în cazul apariţiei unor probleme neaşteptate.

    „Luna decembrie va fi dedicată unor teste riguroase şi corectării erorilor de sistem, asigurându-ne că acesta va fi stabil şi securizat. Vrem să reducem, astfel, riscul de blocare şi să creştem nivelul de protecţie a datelor. Din ianuarie, accentul se va muta pe facturare şi raportare şi pe sarcina dificilă de a conecta toţi operatorii cu RetuRO, un proces care necesită o atenţie meticuloasă la detalii. Până la jumătatea anului viitor vom continua să dezvoltăm şi să îmbunătăţim sistemul pe baza feed-back-ului primit de la utilizatori în primele luni de operare. Noutatea şi natura revoluţionară a acestui proiect fac dificilă anticiparea în totalitate a provocărilor cu care ne-am confruntat încă de la început. Ne aflăm pe un drum care nu a mai fost explorat înainte, unde adunăm elemente la o scară şi complexitate fără precedent”, adaugă Cristian Mihai.

    Pe de altă parte, tot el dă asigurări că RetuRO a fost capabilă să depăşească obstacolele şi să îndeplinească termenele strânse, depăşind aşteptările pentru un astfel de proiect complex. De exemplu, durata tipică a unei licitaţii pentru o soluţie IT este de cel puţin trei luni, dar RetuRO a reuşit să pregătească în doar trei săptămâni un proces global. „Implementarea versiunii de bază a sistemului în 3 luni este, de asemenea, remarcabilă, în timp ce majoritatea estimărilor arătau că ar putea dura 1 an sau chiar 1 an şi jumătate”, mai spune directorul IT al RetuRO SGR. Compania a finalizat dezvoltarea arhitecturii IT şi, după o căutare la nivel mondial, a găsit partenerul IT optim pentru implementarea sistemului – compania Sensoneo, care va juca un rol crucial în succesul SGR din România, datorită soluţiile ingenioase de gestionare a deşeurilor, ce vor contribui în mod semnificativ la eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor acestui proiect.

    Sistemul va funcţiona ca o soluţie Software as a Service. Anumite elemente ale sistemului, cum ar fi suportul IT pentru zona de office şi centrele de numărare şi sortare, cât şi sistemul IT de call center au fost subcontractate.

    Cel mai mare proiect naţional de economie circulară, Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), a fost proiectat să fie simplu şi accesibil pentru consumatori, deoarece ei sunt cei care practic îl vor pune în mişcare. „Cu toate progresele înfăptuite până acum şi cu cele care vor urma în lunile următoare, este important să spunem că SGR nu va fi perfect încă de la început, dar cu siguranţă va fi perfectibil. Sistemul va fi un mecanism viu – va evolua odată cu fiecare nou ambalaj, odată cu fiecare centru regional deschis sau cu fiecare cetăţean care alege să îl susţină activ”, punctează reprezentanţii RetuRO.

    Pasul 1.

    Cumpărăm cu garanţie de 50 de bani o băutură, cu volum între 0,1 l şi 3 l. Doar ambalajele cu simbolul Ambalaj cu garanţie pot fi returnate.

    Pasul 2. Poţi returna ambalajele goale, neturtite, cu eticheta intactă, la orice punct de returnare din magazine.

    Pasul 3. Pentru fiecare ambalaj returnat corespunzător primeşti înapoi garanţia de 50 de bani. Ambalajele colectate sunt reciclate şi transformate în ambalaje noi pentru băuturi.

     

  • Ce e de făcut când membrii familiei îţi cer împrumut bani. Un antreprenor cunoscut a stabilit o regulă pe care o urmează mereu

    Kevin O’Leary (sau Mr. Wonderful) este un investitor şi un antreprenor cunoscut în Statele Unite, fiind şi jurnalist şi personalitate TV. Are o avere estimată la 400 de milioane de dolari şi a devenit milionar peste noapte după ce şi-a vândut compania de software (SoftKey, devenită ulterior The Learning Company către Mattel), în schimbul a 4,2 miliarde de dolari. Într-un articol publicat de Business Insider spune că a stabilit o regulă după mai mulţi ani în care reprezentanţi ai familiei sale extinse au început să vină la el şi să îi ceară bani. 

    Iată regula la care se referă el în articol :

    Eu ofer doar cadouri şi nu dau împrumuturi.  Nu vreau să împrumut pe cineva cu bani. Nu vreau să datorez nimic nimănui sau să creez distanţă în familia mea din cauza banilor. Aşa că, în schimb, voi fi de acord cu un cadou oferit o singură dată. De exemplu, dacă un membru al familiei cere 150.000 de dolari pentru a deschide un restaurant, îi voi oferi un cadou de 50.000 de dolari pe care nu doresc să-l primesc înapoi niciodată. De asemenea, îi rog să promită să nu mai vorbească niciodată despre cadou. Fac acest lucru pentru că să te aştepţi ca un membru al familiei să-ţi returneze banii este o problemă reală. Dacă deja se află într-un stadiu nefericit din punct de vedere financiar, de ce i-ar ajuta împrumutul de bani cât timp tu te aştepţi săptămâna viitoare la rambursări? Acest lucru pur şi simplu nu se întâmplă şi aproape niciodată nu este cazul. Această abordare a cauzat unele probleme. Dar dacă membrul familiei încearcă să ceară din nou, le reamintesc de contractul nostru. Sincer, este totuşi un rezultat mai bun decât oricare altul pe care-l ştiu.

    Iată patru motive pentru care acesta este cel mai bun mod de a gestiona banii şi familia:

    1. Banii despart familiile. Problemele legate de bani şi stresul financiar sunt motive comune pentru care se destramă căsniciile. Puterea banilor trebuie să fie respectată. Familia mea extinsă devine din ce în ce mai mare, şi cu cât ai mai mulţi bani, cu atât ai mai multe probleme – acesta este adevărul de bază. Împrumuturile de bani nu sunt ceea ce menţin familiile împreună.

    2. Nu poţi mulţumi pe toată lumea. Dacă încerci să ai grijă de toată lumea din cercul tău, acesta devine din ce în ce mai vast. Este imposibil să ai grijă de atâţia oameni, iar asta va genera multă fricţiune şi sentimente negative. Deci, opreşte-te din a încerca. Nu poţi face asta. Nu aşa funcţionează viaţa.

    3. Aşteptările sunt o boală. Ceva ce am învăţat de la mama mea acum zeci de ani este că aşteptările sunt o povară. Dacă garantezi cuiva că nu trebuie să îşi asume riscuri, ei nu o vor face niciodată. Nu vor face nimic pentru că nu trebuie. Aleg calea cea mai uşoară către o viaţă mediocră. Şi cred cu adevărat că este un rezultat oribil pentru orice fiinţă umană. Aşa că nu vreau să ofer împrumuturi oamenilor pe care îi iubesc.

    4. Mi-am câştigat libertatea. Sunt foarte norocos, şi am spus asta de atâtea ori – şi cred asta şi azi mai mult ca oricând: Motivul pentru care o iei pe calea antreprenoriatul nu este pentru lăcomia de bani. Nu are nimic de-a face cu asta. Este urmărirea libertăţii personale. Şi de aceea este atât de valoros că sacrifici atât de mult în anii tăi de început pentru a-ţi construi libertatea în anii tăi mai târzii. Ideea întregii situaţii este că ai putea să-ţi petreci timpul făcând ce doreşti pentru că ţi-ai câştigat acea libertate. Şi asta este cu siguranţă cum îmi trăiesc eu viaţa astăzi. Timpul meu este cel mai valoros activ şi devine din ce în ce mai preţios în fiecare zi. Nu asculta zgomotul care concurează pentru energia şi timpul tău.

    Am văzut beneficiile acestei abordări în proprii mei copii. Copiii mei au avut succes în carierele lor pentru că au realizat că nimic nu vine gratuit. Susţin abordarea mea şi cu adevărat nu cred că există o modalitate mai bună când vine vorba de împrumuturile de bani în familie. 

     

  • Ce e de făcut când membrii familiei îţi cer împrumut bani. Un antreprenor cunoscut a stabilit o regulă pe care o urmează mereu. „Copiii mei au avut succes în carierele lor pentru că au realizat că nimic nu vine gratuit. Susţin abordarea mea şi cu adevărat nu cred că există o modalitate mai bună când vine vorba de împrumuturile de bani în familie”

    Kevin O’Leary (sau Mr. Wonderful) este un investitor şi un antreprenor cunoscut în Statele Unite, fiind şi jurnalist şi personalitate TV. Are o avere estimată la 400 de milioane de dolari şi a devenit milionar peste noapte după ce şi-a vândut compania de software (SoftKey, devenită ulterior The Learning Company către Mattel), în schimbul a 4,2 miliarde de dolari. Într-un articol publicat de Business Insider spune că a stabilit o regulă după mai mulţi ani în care reprezentanţi ai familiei sale extinse au început să vină la el şi să îi ceară bani. 

    Iată regula la care se referă el în articol :

    Eu ofer doar cadouri şi nu dau împrumuturi.  Nu vreau să împrumut pe cineva cu bani. Nu vreau să datorez nimic nimănui sau să creez distanţă în familia mea din cauza banilor. Aşa că, în schimb, voi fi de acord cu un cadou oferit o singură dată. De exemplu, dacă un membru al familiei cere 150.000 de dolari pentru a deschide un restaurant, îi voi oferi un cadou de 50.000 de dolari pe care nu doresc să-l primesc înapoi niciodată. De asemenea, îi rog să promită să nu mai vorbească niciodată despre cadou. Fac acest lucru pentru că să te aştepţi ca un membru al familiei să-ţi returneze banii este o problemă reală. Dacă deja se află într-un stadiu nefericit din punct de vedere financiar, de ce i-ar ajuta împrumutul de bani cât timp tu te aştepţi săptămâna viitoare la rambursări? Acest lucru pur şi simplu nu se întâmplă şi aproape niciodată nu este cazul. Această abordare a cauzat unele probleme. Dar dacă membrul familiei încearcă să ceară din nou, le reamintesc de contractul nostru. Sincer, este totuşi un rezultat mai bun decât oricare altul pe care-l ştiu.

    Iată patru motive pentru care acesta este cel mai bun mod de a gestiona banii şi familia:

    1. Banii despart familiile. Problemele legate de bani şi stresul financiar sunt motive comune pentru care se destramă căsniciile. Puterea banilor trebuie să fie respectată. Familia mea extinsă devine din ce în ce mai mare, şi cu cât ai mai mulţi bani, cu atât ai mai multe probleme – acesta este adevărul de bază. Împrumuturile de bani nu sunt ceea ce menţin familiile împreună.

    2. Nu poţi mulţumi pe toată lumea. Dacă încerci să ai grijă de toată lumea din cercul tău, acesta devine din ce în ce mai vast. Este imposibil să ai grijă de atâţia oameni, iar asta va genera multă fricţiune şi sentimente negative. Deci, opreşte-te din a încerca. Nu poţi face asta. Nu aşa funcţionează viaţa.

    3. Aşteptările sunt o boală. Ceva ce am învăţat de la mama mea acum zeci de ani este că aşteptările sunt o povară. Dacă garantezi cuiva că nu trebuie să îşi asume riscuri, ei nu o vor face niciodată. Nu vor face nimic pentru că nu trebuie. Aleg calea cea mai uşoară către o viaţă mediocră. Şi cred cu adevărat că este un rezultat oribil pentru orice fiinţă umană. Aşa că nu vreau să ofer împrumuturi oamenilor pe care îi iubesc.

    4. Mi-am câştigat libertatea. Sunt foarte norocos, şi am spus asta de atâtea ori – şi cred asta şi azi mai mult ca oricând: Motivul pentru care o iei pe calea antreprenoriatul nu este pentru lăcomia de bani. Nu are nimic de-a face cu asta. Este urmărirea libertăţii personale. Şi de aceea este atât de valoros că sacrifici atât de mult în anii tăi de început pentru a-ţi construi libertatea în anii tăi mai târzii. Ideea întregii situaţii este că ai putea să-ţi petreci timpul făcând ce doreşti pentru că ţi-ai câştigat acea libertate. Şi asta este cu siguranţă cum îmi trăiesc eu viaţa astăzi. Timpul meu este cel mai valoros activ şi devine din ce în ce mai preţios în fiecare zi. Nu asculta zgomotul care concurează pentru energia şi timpul tău.

    Am văzut beneficiile acestei abordări în proprii mei copii. Copiii mei au avut succes în carierele lor pentru că au realizat că nimic nu vine gratuit. Susţin abordarea mea şi cu adevărat nu cred că există o modalitate mai bună când vine vorba de împrumuturile de bani în familie. 

     

  • Când nu mai sunt bani nici măcar pentru luxul second-hand, criza nu e departe: Preţurile unora dintre cele mai iubite obiecte de bogaţii lumii s-au prăbuşit la minimul ultimilor doi ani

    Preţurile pentru ceasurile Rolex şi Patek Philippe  au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, scrie Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Subdial Watch Index a scăzut cu 1,8% în octombrie, coborând la cel mai scăzut nivel din 2021. Indicele, care urmăreşte preţurile pentru cele mai tranzacţionate 50 de ceasuri în funcţie de valoare pe piaţa secundară, este acum în scădere cu 42% de la un maxim înregistrat în aprilie 2022.

    Scăderile urmează unei creşteri masive a preţurilor la niveluri record pentru cele mai solicitate modele Rolex, Patek şi Audemars Piguet în timpul pandemiei. Acum, când ratele dobânzilor au crescute pe fondul unei inflaţii puternice, coroborate cu tensiuni geopolitice în creştere şi o creştere economică şubredă, colecţionarii de ceasuri limitează achiziţiile de ceasuri.

    „Observăm o presiune în piaţă, ceea ce ar putea duce la un nou declin al preţurilor, pe măsură ce dealerii reduc evaluările pentru a urmări vânzările”, a declarat Christy Davis, co-fondator al Subdial, o platformă de tranzacţionare a ceasurilor cu sediul în Marea Britanie.

    Numărul de ceasuri de ocazie disponibile pe piaţa secundară a crescut cu 5% din august, potrivit Subdial. Incertitudinea preţurilor, care măsoară diferenţa dintre preţurile oferite pentru un ceas de diferiţi vânzători, a crescut cu 12% în aceeaşi perioadă.

    Pe măsură ce cumpărătorii au devenit mai precauţi şi mai exigenţi, numărul mediu de zile în care un ceas second-hand are nevoie pentru a se vinde a crescut cu 8% din august, potrivit datelor compilate de Subdial.

    Un indice al mărcii Rolex a scăzut cu 1,5% luna trecută şi a scăzut acum cu 27% de la vârful de piaţă din aprilie 2022, arată datele compilate de Bloomberg şi Subdial. Un indice al preţurilor modelelor Patek Philippe a scăzut cu 2,3% în octombrie şi este acum în scădere cu 47% din aprilie 2022.

  • Germania pune la bătaie 7,5 miliarde de euro din banii contribuabililor pentru a salva o uriaşă companie de energie verde

    Guvernul german pune pe masă 7,5 miliarde de euro din banii contribuabililor pentru a asigura salvarea producătorului de turbine eoliene aflat în dificultate Siemens Energy, o companie de importanţă crucială pentru tranziţia energetică a ţării, potrivit CNN.

    Suma este parte a unui pachet de garanţii de 15 miliarde de euro, restul fiind asigurat de bănci private şi alţi acţionari.

     

  • Când nu mai sunt bani nici măcar pentru luxul second-hand, criza nu e departe: Preţurile ceasurilor de lux s-au prăbuşit la minimul ultimilor doi ani

    Preţurile pentru ceasurile Rolex şi Patek Philippe  au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, scrie Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Subdial Watch Index a scăzut cu 1,8% în octombrie, coborând la cel mai scăzut nivel din 2021. Indicele, care urmăreşte preţurile pentru cele mai tranzacţionate 50 de ceasuri în funcţie de valoare pe piaţa secundară, este acum în scădere cu 42% de la un maxim înregistrat în aprilie 2022.

    Scăderile urmează unei creşteri masive a preţurilor la niveluri record pentru cele mai solicitate modele Rolex, Patek şi Audemars Piguet în timpul pandemiei. Acum, când ratele dobânzilor au crescute pe fondul unei inflaţii puternice, coroborate cu tensiuni geopolitice în creştere şi o creştere economică şubredă, colecţionarii de ceasuri limitează achiziţiile de ceasuri.

    „Observăm o presiune în piaţă, ceea ce ar putea duce la un nou declin al preţurilor, pe măsură ce dealerii reduc evaluările pentru a urmări vânzările”, a declarat Christy Davis, co-fondator al Subdial, o platformă de tranzacţionare a ceasurilor cu sediul în Marea Britanie.

    Numărul de ceasuri de ocazie disponibile pe piaţa secundară a crescut cu 5% din august, potrivit Subdial. Incertitudinea preţurilor, care măsoară diferenţa dintre preţurile oferite pentru un ceas de diferiţi vânzători, a crescut cu 12% în aceeaşi perioadă.

    Pe măsură ce cumpărătorii au devenit mai precauţi şi mai exigenţi, numărul mediu de zile în care un ceas second-hand are nevoie pentru a se vinde a crescut cu 8% din august, potrivit datelor compilate de Subdial.

    Un indice al mărcii Rolex a scăzut cu 1,5% luna trecută şi a scăzut acum cu 27% de la vârful de piaţă din aprilie 2022, arată datele compilate de Bloomberg şi Subdial. Un indice al preţurilor modelelor Patek Philippe a scăzut cu 2,3% în octombrie şi este acum în scădere cu 47% din aprilie 2022.

  • Adrian Sârbu: Dl. Ciolacu s-a dus să ia 93 de palestinieni cu cetăţenie română, din Egipt. Să nu uite că mai sunt 4 milioane de români, din care foarte mulţi s-ar întoarce acasă, dacă ar avea locuri de muncă

    Hofi: Marcel Ciolacu s-a dus în Egipt să-i preia personal pe românii din Fâşia Gaza. El a ajuns în seara asta în România cu cei 93 de români evacuaţi din cei 103 câţi erau iniţial. 10 nu au reuşit să ajungă la Cairo.

    Adrian Sârbu: Fiecare palestinian din Gaza primeşte o şpagă lunară de 500 de dolari, cash, care vine din Qatar. Banii ăia vin prin Israel sau veneau până în 7 octombrie, că aţi văzut scandalurile că nu le mai dau ălora prin West Bank bani şi aşa mai departe. Ce zici tu că, de bună voie, şi nesilit de nimeni, fiecare cetăţean, inclusiv ăştia 93, cu neveste, cu copii şi ce mai sunt pe acolo, dau câte 50 de parai la Hamas. De ieri, de azi? Nu, de când au primit. Păi de unde a avut Hamas bani să se înarmeze cu armament nord-coreean pe care i l-au livrat ruşii, cu armament de la iranieni. Păi ce, ăia le-au dat moca? De unde au avut bani să facă metrouri când noi ne chinuim să facem un tunel de metrou câte 20 de ani şi nu putem face o autostradă, de 30 de ani, între Bucureşti şi Braşov, da?

    Vasăzică, dl. Ciolacu s-a dus să ia 93 de palestinieni cu cetăţenie românească, din Egipt, în ce scop? Hai să-l întrebăm. De data asta chiar nu înţeleg nimic. Dar să nu uite că mai sunt 4 milioane de români, dintre care foarte mulţi s-ar întoarce acasă dacă ar avea locuri de muncă.

    Şi tocmai dl. Ciolacu le-a luat constructorilor… ştii, că aveam nişte constructori care aveau nişte reduceri la taxa pe salariu, de ce? Umbrărescu mi-a zis. Zice: „Dle, eu i-am luat din Italia. Mă mai ajuta Guvernul, mai puneam şi eu nişte bani” şi un buldozerist… (ce meserie complexă trebuie să fie azi să te duci să-ţi iei înapoi un buldozerist român din Italia)… “şi le dau 9-10.000 de lei, unii câştigă şi 20.000 de lei…” Umbrărescu mi-a zis acum trei luni când i-au tăiat taxa asta şi spunea:  „Eu trebuie să le dau ăstora încă 2000 de lei şi cred că mă las, că nu mai am de unde”. Mi-a zis că are mii de români pe care i-a adus din Italia. L-a chemat dl. Ciolacu pe Umbrărescu, care e unicul constructor român de autostrăzi, care le face cel mai repede şi cel mai ieftin din România? De ce nu l-a chemat lângă Daniel Dines: ”Uite dl. Dines sunteţi cu UiPath, uite ăsta este cu Moldova Path.

    Nu ar trebui luaţi şi ăştia înapoi în România? Nu ar trebui să avem grijă, dle Ciolacu, şi de copiii românaşilor? Că te-am văzut că ţi-ai făcut fotografii cu copii acolo. Bravo, frumos! Dar copiii românaşilor ăstora n-ar trebui să fie şi ei îmbrăţişaţi de primul ministru, Marcel Ciolacu? Şi ca să le spună: „măi copilaşi, nu vă mai dau 300 de lei alocaţie, vă dau anul ăsta 500. Am dat afară 50 mii de „ploşniţe” din buget. Vă dau alocaţie 500 de lei de copil. Mămică cu batic sau fără, uite, îţi dau 500 de lei, dar te rog eu frumos să ştii că banii ăştia trebuie să-i cheltuieşti în felul ăsta. Şi poate la anul îţi dau 700. Cheltuiţi-i la grădiniţă, la şcoală, luaţi-le de toate, învăţaţi-i.

    Şi dl.Daniel Dines vă face softuri ca să învăţaţi în limba română”, da?

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Marcel Ciolacu, nu poti căştiga toate bătăliile. Aşadar, vor continua să fie cumpăraţi superbolizi cu valiza de cash, cu bani gheaţă

    Dezbaterea despre tranzactiile cash, cu bani gheata, a fost una dintre dintre cele mai fierbinti dispute tabloide la care, din pacate, s-au coborat politicieni, bancheri, economisti si oameni de afaceri onorabili, care mai bine nu ar fi pierdut o buna ocazie sa taca din gura.

    Apropos, etimologia cuvantului “cash” este “capsa” din latina, apoi “cassa” din italiana apoi “casse” din franceza, care inseamna aproximativ “cutie de bani”. Cuvantul s-a transformat in indragitul “cash” in engleza, pe la mijlocul secolului 19. Si pentru ca in orice dezbatere despre istoria economiei exista mai multe unghiuri de vedere, care implica si unul din zona asiatica, o alta etimologie se pare ca este “cai” apoi “casu” care inseamna “moneda” in limba tamila.

    Si fiti atenti aici, un text savuros, reluat dintr-o emisiune a Anei Iorga / Antena 3, care face referire la originea expresiei “bani gheata”

    “Lingvista Iulia Mărgărit face o sinteză a opiniilor despre originea acestei expresii. Mai întâi, sensul expresiei. Potrivit DEX, bani gheată înseamnă bani în numerar, plătiti pe loc, bani lichizi, bani pesin. E interesant că avem şi bani gheată, şi bani lichizi, ambele variante având acelaşi sens. Majoritatea dicţionarelor consemnează doar expresia, nu vorbesc şi despre orgine.

    Ce spune Alexandru Graur: bani gheată ar veni de la bani gata, printr-o deraiere lexicală. Ce înseamnă asta: vorbitorul vrea să obţină un efect comic şi înlocuieşte “gata” cu un cuvânt similar fonetic.

    Lingvistul Stelian Dumistrăcel nu e de acord, nu vede niciun efect comic aici. Spune în schimb că expresia bani gheată ar fi o creaţie pe teren românesc. Şi că ar fi o metaforă din mediul rural al târgurilor. În vocabularul stăpânului de oi ar apărea un verb care trimite la ceva similar: a închega ceva bani. Ne gândim şi la expresia “a prinde cheag, a face cheag, a avea cheag la pungă”.

    Bani gheată, spune Iulia Mărgărit, ar fi starea economică a celui care “are cheag” metaforic.

    În alte versiuni, bani gheată ar veni de la bani pusi deoparte, în bloc.

    Dacă citim însă acte de vânzare din secolele 17-19, întâlnim constant formula “bani gata”, spune Iulia Mărgărit, alături de “banii toţi”, o sintagmă sinonimă. Dar şi o formulă rezultată din contaminarea celor 2: “banii toţi gata”. Din rostirea modificată a acestei formule cu 3 termeni crede Iulia Mărgărit că s-a ajuns la “bani gheată”. Asadar, formula ar fi apărut printr-un accident fonetic, nu prin deraiere lexicală.

    În orice caz, Bani gata a ieşit din uz la un moment dat şi a fost înlocuită de bani gheată, o formulă creată accidental, dar care s-a impus prin forţa ei de sugestie. Banii ca bloc de gheaţă sugerează foarte bine plata palpabilă, banii disponibili pe loc. Interesantă şi sinonimia dintre bani gheată şi bani lichizi, e ciudată, în condiţiile în care cele 2 structuri evocă situaţii contrare,dar asta se explică prin originea diferită. Bani lichizi vine probabil din franceză, unde avem argent liquide, în timp ce bani gheată e o expresie formată în română”.

    Marcel Ciolacu, da, ANAF are dreptate, banii cash sau banii gheata sunt la temelia criminalitatii fiscale.

    Angajatorii dau sume enorme de bani gheata angajatilor pe care pot astfel sa-i tina pe salariul minim pe economie.

    Cumparatorii de superbolizi, apartamente sau case dau bani gheata vanzatorilor peste valoare minima pe care sunt obligati s-o declare pana la valoarea asupra careia s-au inteles.

    Cumparatorii engros de marfuri din te miri ce surse dau bani gheata vanzatorilor acestora.

    Inchirierile de imobile. Vacantele scumpe. Evenimentele de familie. Spagile, parandaratul. Da. Bani gheata.

    De la stapanii de oi din targurile secolului 18 pana la stapanii de hiperbolizi din secolul 21 banii gheata s-au cuibarit in cultura noastra, nu-i poti indeparta asa usor de acolo. Te simti puternic cand iti scuipi in degete si numeri un teanc de bani gheata, pe care tocmai l-ai scos de la bancomat, in ziua de salarii – ati vazut de cozi se fac la bancomate in ziua de salarii?

    Marcel Ciolacu, vor mai fi ocazii.

  • Cum se raportează românii la bani?

    40% dintre români nu ar rezista nici măcar o lună cu economiile făcute. Trei sferturi dintre români se declară puţin sau deloc informaţi financiar.

    Peste jumătate din populaţie nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei.
    Banii aduc fericirea sau mai degrabă ne îndepărtează de ea? Bărbaţii asociază bogăţia cu maşina, iar femeile, cu ideea de putere, asta arată un studiu BrandBerry. În schimb, economiile ne dau dureri de cap.

    Cum ne poziţionăm faţă de bani, a explicat Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la ASE, pentru Aleph News: „Femeia modernă, cea între 20 şi 45 de ani, care este considerată un agent economic extrem de vivace, pune de foarte mare prioritate independenţa financiară. Nu că n-ar pune-o nici bărbatul, dar el îşi defineşte independenţa financiară mai ales legat de calitatea de antreprenoriat”.

    Peste jumătate din populaţie nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei, iar 40% nu ar rezista nici măcar o lună cu economiile făcute.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro