Tag: banca transilvania

  • Profitul Băncii Transilvania a crescut cu 73% în primul trimestru

    Banca avea la sfârşitul lunii martie active de 26,9 mld. lei, în creştere faţă de sfârşitul anului precedent, când au fost de 25,8 mld. lei, 18 milioane lei.

    “Ca bancă locală, focusul nostru este consolidarea poziţiei de top pe care o avem în sistemul bancar românesc. Eficienţa, creşterea cotei de piaţă şi a valorii de piaţă vor fi priorităţile noastre şi în perioada următoare”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Veniturile operaţionale au crescut cu 12%, la 393,24 mil. lei, ca urmare a creşterii veniturilor din operaţiuni financiare – cu 31%, a veniturilor din comisioane – cu 10% şi a celor din dobânzi – cu 4%. Cheltuielile operaţionale au fost de 200,85 mil. lei, faţă de 172,29 mil. lei în trimestrul I 2011, creşterea fiind datorată extinderii activităţii băncii.

    Cheltuielile nete cu provizioanele au fost de 83,88 mil. lei, diminuate faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent cu 31 mil. lei, calitatea portofoliului de credite dând semne de stabilizare. Portofoliul de credite, preponderent în lei, era la sfârşitul lunii martie de 16,25 mld. lei, raportat la 15,69 mld. lei la sfârşitul lui 2011, din care 63,40% reprezintă credite pentru companii, iar 36,60% sunt credite pentru persoane fizice. Creditele neperformante, cu restante mai mari de 90 de zile, reprezintă 10,3% din totalul portofoliului. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut faţă de sfârşitul anului trecut, de la 1,66 mld. lei la 1,78 mld. lei, asigurând o acoperire de 105% a creditelor neperformante.

    Depozitele clienţilor au crescut uşor, de la 2,72 mld. lei la sfârşitul lui decembrie 2011 la 2,75 mld. lei la sfârşitul lui martie 2012.

    Raportul între credite şi depozite s-a menţinut subunitar, la 0,77, iar solvabilitatea este de 12,73%, cu profitul inclus. Raportul cost / venit a fost, la 31 martie 2012, de 49%, indicatorul menţinându-se la un nivel acceptabil, ca urmare a unui control strict al costurilor.

    Tot în primele trei luni ale acestui an, în martie, Banca Transilvania a obţinut o linie de finanţare din partea Fondului European pentru Investiţii, în valoare de 7,5 mil.euro, pentru microîntreprinderi. De asemenea, BT a lansat împreună cu Western Union un proiect în premieră naţională, venind pe piaţă cu primul serviciu de transfer de bani prin Internet Banking.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat autohton din România şi a treia din sistem după valoarea activelor, este deţinută de acţionari români (în principal SIF-uri şi Horia Ciorcilă) în proporţie de 51,95%, cei străini (în primul rând BERD şi Bank of Cyprus) deţinând 48,05%.

  • Profitul Băncii Transilvania a crescut cu 35% anul trecut

    Printre factorii care au influenţat aceste rezultate au fost veniturile obţinute de BT din dobânzi, continuarea creşterii creditării, scăderea cheltuielilor nete cu provizioanele şi optimizarea costurilor, informează banca.

    “Rezultatele anuale au fost previzibile, mai ales că perioada iulie – septembrie 2011 a fost cel mai bun trimestru al băncii, din ultimii trei ani”, a afirmat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al BT. După primele trei trimestre ale anului trecut, banca a urcat pe locul al treilea în sistem în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de 6,8%.

    Activele bilanţiere BT au marcat o creştere cu 19%, la 25.745 milioane de lei la finele lunii decembrie 2011.

    “Suntem bine pregăţiţi pentru 2012 şi vom continua să creştem în acelaşi mod prudent şi sănătos, aşa cum am făcut-o şi în aceşti ultimi trei ani. Credem în misiunea noastră de a susţine economia şi antreprenorii locali, tocmai pentru că suntem cea mai mare instituţie bancară cu capital privat majoritar românesc şi a treia bancă din România”, a adăugat Ciorcilă.

    Veniturile operaţionale ale băncii s-au menţinut la nivelul celor din 2010, fiind de 1.484,28 milioane lei. Ca urmare a creşterii activităţii băncii, cheltuielile operaţionale au crescut cu 8%, valoarea acestora fiind, la 31 decembrie 2011, de 766,74 milioane lei. Raportul cost/venit este de 51,65%, ca efect al aplicării de măsuri de optimizare a costurilor.

    Banca Transilvania a redus cheltuielile nete cu provizioanele, la 531,77 milioane lei, comparativ cu 640 milioane, cât s-a înregistrat în anul precedent. Din total, costul net al riscului de credit a fost de 461 milioane lei, comparativ cu 598 milioane lei în 2010.

    Soldul portofoliului de credite era de 15.358 milioane lei la 31 decembrie, mai mare cu 15% faţă de începutul anului. În cadrul portofoliului, 62,95% reprezintă creditele pentru companii, iar 37,05% sunt credite pentru persoane fizice. În ceea ce priveşte moneda în care sunt acordate creditele, 63,72% sunt în lei şi 36,28% în valută.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 8,62% din totalul portofoliului de credite. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut faţă de 2010, de la 1.356 milioane lei la 1.806 milioane lei, din care 354 milioane lei reprezintă provizioane nedeductibile fiscal, pe care banca le-a constituit suplimentar, pentru a avea o abordare prudentă a managementului riscului de credit, având în vedere condiţiile economice actuale. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane este adecvat, de 108,94%.

    BT are o bază consistentă de resuse atrase, aspect care a permis menţinerea unei rate optime a lichidităţii: raportul credite/depozite se menţine la nivelul de 0,76, creşterea resurselor atrase de la clienţi fiind de 17% în 2011. Rata de solvabilitate a băncii este de 11,87%, cu profitul inclus.

    Numărul de operaţiuni cu clienţii a crescut cu 11% în 2011 faţă de 2010. In această evoluţie se integrează segmentul de carduri, care a înregistrat un număr de operaţiuni cu 16,9% mai mare decât în 2010.

    Şi în 2011, Banca Transilvania a majorat capitalul social. La finalul anului trecut, acesta a ajuns la 1.773.658.066 lei, fiind majorat cu 303.057.068 lei, din surse precum rezerve constituite din profitul net şi aport în numerar.

    Banca Transilvania a deschis anul trecut aproape 20 de agenţii. La sfârşitul lui decembrie, BT avea 553 de unităţi.

  • Robert Rekkers pleaca de la Banca Transilvania. Cine vine in locul lui

    “Cu siguranta, Banca Transilvania va ocupa un loc aparte in cariera mea si sunt mandru de rezultatele obtinute aici. Mi-a placut mai ales spiritul antreprenorial pe care l-am intalnit la BT si ma bucur ca banca a devenit una dintre cele mai mari institutii bancare din Romania”, a afirmat, la plecare, Robert Rekkers. “Am incredere in Banca Transilvania, in rolul ei tot mai important pe piata. Puterea ei vine din interior, datorita acelei echipe de succes cu care am avut placerea sa lucrez atatia ani.”

    Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, i-a multumit lui Robert Rekkers pentru contributia sa, timp de peste 9 ani, la ceea ce inseamna azi Banca Transilvania, spunand ca “a fost, cu siguranta, un factor esential al succesului BT”.

    Peter Franklin, membru al Consiliului de Administratie al bancii din anul 2010, a fost numit administrator delegat pentru coordonarea activitatii executive a BT si a Comitetului Executiv de Management, cu mandat interimar, incepand cu data de 1 februarie 2012.

    Franklin are experienta de 37 de ani în domeniul financiar – bancar, in companii ca General Electric, HSBC, The Chase Manhattan Bank, lucrand atat in Asia, cat si in Europa. Este absolvent al Oxford University. El a fost nominalizat de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in Consiliul de Administratie si este, de asemenea, membru in Comitetul de Audit si in Comitetul de Remunerare al BT.

    “Sunt convins ca vom face echipa buna si de acum inainte, pentru a continua dezvoltarea Bancii Transilvania”, a comentat Horia Ciorcila.

    Robert Rekkers a indeplinit functia de director general al Bancii Transilvania timp de peste 9 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi manageri din industria bancara. Desi contractul initial de colaborare cu BT prevedea o perioada de 4 ani, acesta a fost reinnoit de trei ori de catre Consiliul de Administratie. Venirea sa la Banca Transilvania, in anul 2002, a coincis cu trasarea unei noi strategii de business de catre Consiliul de Administratie BT, strategie care a prevazut trei directii de actiune: consolidarea bancii, lansarea grupului financiar Banca Transilvania si repozitionarea BT in sistemul bancar romanesc.

    BT, cea mai mare banca din Romania cu capital privat autohton, este a treia banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de 6,7%. Dupa primele noua luni din 2011, banca a raportat un profit de 106,9 milioane de lei, cu 53% mai mult decat în aceeasi perioadă a lui 2010. Banca este detinuta de actionari romani (inn principal SIF-uri si Horia Ciorcila) in proportie de 52,55%, cei straini (in primul rand BERD si Bank of Cyprus) detinand 47,45%.

    Agentia Fitch Ratings a confirmat în iulie 2011 calificativul BB- pentru datoria pe termen lung, aratand ca banca a continuat sa-si amelioreze cota de piata, pe fondul reducerii presiunii competitive din partea băncilor concurente cu capital străin. Fitch a remarcat ca banca are un portofoliu de credite diversificat si o pondere relativ redusa a creditelor în valută, raportat la media sectorului bancar.

    Pentru 2012, Rekkers declara in decembrie pentru BUSINESS Magazin ca BT are ca tinta o majorare a creditarii cu 10%, in conditiile folosirii mai intensive a retelei de unitati deja existente.

  • Efectul Rekkers

    “Bullshit”, conchide scurt Robert Rekkers: aşa se referă bancherul olandez naturalizat în România la impresia, persistentă aici, că occidentalii ar fi mai buni, mai frumoşi, mai capabili decât românii. “Mereu cei din Vest au fost un exemplu pentru români, am considerat că tot ce vine de acolo e bun de importat, pentru ca acum criza să ne arate că nu e chiar aşa, că sunt şi acolo oameni care fac greşeli. Voi, românii, sunteţi foarte autocritici, dar credeţi că în Olanda sau Franţa este mai bine? Trebuie să avem mai multă încredere în ce se întâmplă aici! Nu mai fiţi atât de duri cu voi înşivă!”, a sunat pledoaria neobişnuit de pasionată a lui Rekkers.

    Spusă în faţa unei săli pline cu executivi români din companii, veniţi la evenimentul MET THE CEO să-l asculte pe cel mai cunoscut dintre bancherii expaţi vorbind despre cariera lui şi viitorul creditării, pledoaria poate părea motivată de politeţe. Pe urmă, cei prezenţi ne-am dat seama că nu-i politeţe, ci un fel indirect de a judeca însuşi Vestul din care provine şi de a se teme pentru el. “Aveţi aici foarte multe atuuri, lucruri care merg bine. Oamenii sunt educaţi, există know-how, talente fenomenale în IT la Cluj, la Iaşi, la Bucureşti. Costul de a face afaceri este mic, nici măcar nu v-aţi îndatorat excesiv pentru investiţii, ca Ungaria, de exemplu.” Aşa explică Rekkers de ce atâţia străini care vin aici pentru un mandat de 3-4 ani rămân mai mult, aşa cum a rămas şi el însuşi. Şi tot aşa explică de ce românii, deprinşi să muncească mai mult pe salarii mai mici decât în Vest, sunt mai bine pregătiţi pentru fazele următoare ale crizei decât occidentalii, pe care îi vede “mult mai răsfăţaţi” şi deci dezavantajaţi în viitorul apropiat. “Eu mereu v-am lăudat, pentru că am crezut şi cred că aveţi o valoare adăugată deosebită în termeni umani. În schimb, criza va lovi mai mult aceste ţări din Vest care nu au o astfel de istorie de austeritate şi o capacitate de adaptare aşa cum o aveţi voi”, subliniază olandezul.

    În aceeaşi notă pasionată, bancherul vorbeşte (în româneşte) despre Cluj, oraşul unde locuieşte de nouă ani. “Gradul de profesionalizare a oamenilor a crescut acolo, acum sunt şi mai mulţi care vorbesc engleză. Şi echipa tânără de la Banca Transilvania a crescut, a căpătat experienţă, s-a maturizat, iar asta ne ajută să ne descurcăm mai bine. Avem un <winning team> acolo la Cluj!” Natural, îşi aduce aminte cu plăcere de perioada când a preluat conducerea Băncii Transilvania. În 2002, după mai mult de trei ani petrecuţi ca şef al filialei româneşti a ABN Amro, a fost contactat printr-un headhunter, iar după mai multe negocieri a primit oferta cea mai bună şi a acceptat-o, de la Banca Transilvania, care căuta un nou CEO după Iosif Pop, aflat la conducerea instituţiei de la înfiinţarea ei, în 1994. “Lucrasem 16 ani la ABN Amro, în America Latină, SUA, Europa şi la fiecare 3-4 ani m-am mutat într-o altă ţară, un alt mediu. Am văzut un potenţial enorm de creştere economică şi de carieră în România”, explică el. Era o perioadă bună, ţara ieşise din perioada critică ’98-’99, iar integrarea în NATO şi UE se apropia. Mandatul lui iniţial ca director general al Băncii Transilvania a fost pentru patru ani.

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Robert Rekkers, fostul preşedinte al Băncii Transilvania

    Citeşte luni în BUSINESS Magazin povestea lui Robert Rekkers, fostul preşedinte al Băncii Transilvania.

  • Şeful Băncii Transilvania vorbeşte la «Meet the CEO» despre viitorul creditării

    Născut în 1959 la Amersfoort, în Olanda, Robert Rekkers a absolvit în 1984 University of Business – Economics (Rotterdam), iar în 1985 Facultatea de Drept din Rotterdam. Este doctorand în economie, iar cariera bancară şi-a început-o la ABN Amro Olanda, unde a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul filialelor din Asuncion (Paraguay), New York şi apoi Columbia.

    Din 1999 este country manager şi preşedinte al ABN Amro Bank România, iar din 2002 este membru al consiliului de administraţie şi CEO al Băncii Transilvania. Rekkers a căutat la acea vreme o oportunitate de a se muta la altă bancă, dar tot în România, cu un proiect pe care între timp l-a realizat – să transforme Banca Transilvania dintr-o bancă regională într-una de anvergură naţională.

  • De vorbă cu Robert Rekkers, CEO al Băncii Transilvania

    În timp ce alte bănci au pierdut cotă de piaţă din cauza crizei, Banca Transilvania a câştigat: pe parcursul anului tre­cut a urcat spectaculos, de pe locul al optulea pe locul al patru­lea în sistem, după valoa­rea activelor, iar la jumă­tatea anului în curs cota de piaţă creştea din nou, de la 6,3% la 6,7%, urcând instituţia pe locul al treilea.

    După primele nouă luni, banca a raportat un profit de 106,9 milioane de lei, cu 53% mai mult decât în aceeaşi pe­rioa­dă a anului trecut, ca ur­ma­re a scăderii costu­ri­lor cu pro­vi­zioanele. “Profi­tul obţinut, solva­bili­tatea şi lichiditatea foar­te bună, precum şi provizioanele mai mici sunt doar câte­va dintre as­pec­tele stra­tegiei noas­tre pentru acest an. Avem un plan res­ponsabil, realist şi prudent, ingre­dientele necesare pentru a ne îndeplini obiectivele trasate”, a declarat Rekkers, distins cu premiul pentru Cel mai admirat expat la ediţia din acest an a topului “Cei mai admiraţi 100 de CEO din Româ­nia”, realizat de BUSINESS Magazin pe baza voturilor primi­te de la executivi şi analişti din piaţă.

    Agenţia Fitch Ratings a confirmat în iulie calificativul BB- acordat Băncii Transilvania pentru datoria pe termen lung, arătând că banca a continuat să-şi amelioreze cota de piaţă în 2010 şi prima parte din 2011 pe fondul reducerii pre­siu­nii com­pe­titive din partea băncilor concurente cu capital stră­in. Fitch a remarcat că banca a realizat aproape o dublare a profitului net în primul trimestru, graţie provizioanelor mai mici, notând că banca are un portofoliu de credite diversificat şi o pondere re­lativ redusă a creditelor în valută raportat la media sec­to­ru­lui bancar. Agenţia de rating a adăugat şi că în 2010 şi prima parte din 2011 banca şi-a reluat creşterea credi­tă­rii, al cărei ritm a rămas superior celui realizat de băncile concurente.

    Întâlnirea lui Robert Rekkers cu oameni de afaceri şi executivi din peisajul economic românesc va avea loc miercuri, 7 decembrie, cu ocazia evenimentului MEET THE CEO, organizat de BUSINESS Magazin, conceput ca un moment oportun pentru un public restrâns de a avea acces la o discuţie liberă cu membri importanţi ai comunităţii de business din România.

  • Conducerea Bancii Transilvania, achitata in dosarul privind manipularea pietei de capital

    Prin decizia pe care a luat-o, Tribunalul Bucuresti a decis
    schimbarea incadrarii juridice date de procurorul DIICOT in acest
    dosar, in cazul tuturor inculpatilor, respectiv Horia Ciorcila –
    presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania,
    Claudiu Eugen Iuliu Silaghi – fost vicepresedinte al Consiliului de
    Administratie al Bancii Transilvania, Georgios Christofourou –
    director general al Bank Of Cyprus – Public Company Limited –
    Sucursala Romania, Anastasios Isaakidis – angajat al Bank Of Cyprus
    – Public Company Limited – Sucursala Romania, Mirela Silaghi si
    Sergiu Dan Dascal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania lanseaza un card premium – MasterCard Gold Debit

    Pentru cardurile emise pana la data de 31 martie 2011, banca nu
    percepe nici comisionul de emitere de 50 de lei. Cardul se acorda
    pe o perioada de 3 ani.

    “Este un produs conceput pentru persoanele cu un statut social
    important, care reprezinta top managementul companiilor mari,
    oameni de afaceri sau persoane cu profesii de succes. Medicii,
    avocatii, notarii sunt un exemplu, in acest sens”, explica Gabriela
    Nistor, director executiv pentru retail banking in cadrul Bancii
    Transilvania. “Consideram ca un client care detine deja un card de
    credit premium trebuie sa beneficieze de servicii premium si la
    cardul de debit.”

    Cardul se alimenteaza in lei si poate fi utilizat oriunde in lume,
    facandu-se automat conversia in moneda tarii respective.

    Pentru calatoriile in strainatate, utilizatorii vor putea beneficia
    de asigurare pentru cheltuieli medicale de urgenta in caz de
    accident sau de imbolnavire, pentru intarzierea bagajelor sau a
    zborului, pentru cheltuieli juridice in caz de accident de
    automobil sau pierderea actelor de identitate sau asigurare de
    deces. Pentru a beneficia de aceste servicii, clientul trebuie sa
    achite cu MasterCard Gold Debit cheltuielile aferente calatoriei
    sau, in ultimele trei luni pana la inceperea calatoriei, sa
    efectueze plati de cel putin 300 de lei cu acest card.

    De asemenea, posesorii unui MasterCard Gold Debit vor putea
    beneficia de acces gratuit in Salonul Business Class al
    Aeroportului International Henri Coanda din Bucuresti si in
    saloanele business ale Aeroportului International Cluj-Napoca, de
    discounturi intre 5% si 25% la comerciantii parteneri inclusi in
    programul MasterCard Elite, de furnizare de numerar sau de
    inlocuirea cardului in regim de urgenta in cazul pierderii sau al
    furtului.

    Cu MasterCard Gold Debit pot fi achitate, direct de la bancomatele
    Bancii Transilvania, facturile Vodafone, Orange, Cosmote, RCS-RDS,
    Avon, Electrica si ApaServ Satu Mare.

    Banca isi completeaza astfel portofoliul sau de produse, care
    cuprinde 16 tipuri de carduri de debit sau de credit. Banca
    Transilvania este de 10 ani pe piata cardurilor din Romania, iar
    portofoliul sau cuprinde in prezent peste 1.800.000 de carduri
    emise.