BusinessMagazin

Tag: banca

  • Cum arată cel mai nou hotel din Bucureşti: Fostul Palat al Băncii Marmorosch a fost transformat într-un hotel de cinci stele. GALERIE FOTO

    Fostul Palat al Băncii Marmorosch din centrul Bucureştiului a fost transformat într-un hotel de cinci stele sub brandul Autograph Collection. Grupul lituanian Apex Alliance Hotel Management, care deţine şi operează patru hoteluri în Bucureşti, a finalizat investiţia de 42 mil. euro din centrul Capitalei.

    Investiţia de 42 mil. euro a vizat transformarea fostului Palat al Băncii Marmorosch într-un hotel de cinci stele, care este primul din România care se alătură brandului Autograph Collection Hotels, din portofoliul Marriot International.

    Marmorosch Bucharest are un total de 217 camere cu tavane înalte şi ferestre mari, şi un restaurant Blank şi Blank Bar & Lounge, cu o capacitate cumulată de aproape 200 de oaspeţi. Denumirea acestora a fost inspirată de persoana lui Mauriciu Blank, unul dintre fondatorii Băncii Marmorosch – Blank şi principalul arhitect al succesului său la acea vreme.

    Renumita bancă românească din secolul XIX a fost înfiinţată în 1848 de către Iacob Marmorosch, care s-a asociat în 1864 cu Mauriciu Blank. Clădirea de pe strada Doamnei din Bucureşti a fost construită între 1915 şi 1923, în stil neoromânesc, cu influenţe bizantine şi gotice. Interiorul este decorat în stil Art Nouveau.

     

  • Un manager de bancă concediat pentru că şi-a ajutat clientul este vânat acum de recrutori. Ce apreciază aceştia la angajatul concediat

    Un manager de bancă demis după ce a ajutat un client cu probleme de vedere să îşi deschidă mailul este vânat acum de recrutori pentru serviciile excelente oferite clienţilor, scrie BBC. 

    Nadia Begum şi-a pierdut locul de muncă la o subsidiară a Lloyds din Oxford după ce l-a ajutat pe Clifford Weedon, în vârstă de 86 de ani, la realizarea unor operaţiuni cu care nu se descurca din cauza vederii slăbite. 

     

    Weedon a declarat că este încântat de faptul că ea a-nceput să lucreze din nou. Anterior, el a spus că faptul că i s-a reproşat acesteia că ar fi profitat de situaţia sa a fost ridicol şi a fost revoltat de decizia băncii de a o concedia. „Este un înger, nu am mai întâlnit o persoană ca ea.”

     

    Begum a spus: „Credeam că s-a terminat cariera mea – nu ştiam cum aş putea să obţin un alt loc de muncă. Eram pe punctul de a mă căsători, nu am mai mâncat pentru o perioadă de timp, eram stresată.”

     

    A adăugat că „Luminiţa de la capătul tunelului” a venit în forma mai multor oferte de job, inclusiv de la un director al furnizorului de energie Octopus Energy, pe care l-a acceptat. Begum a mai spus că a fost pusă pe un piedestal la noul loc de muncă pentru acelaşi motiv pentru care a pierdut jobul de la bancă: serviciile excelente oferite clienţilor.  

     

    CEO-ul Greg Jackson a spus că atunci când a auzit povestea ei a ştiu că trebuie să o angajeze imediat.

    Un purtător de cuvânt al grupului bancar Lloyds a menţionat că abia anul următor va fi judecat cazul angajatei concediate şi că ar fi nepotrivit să comenteze. „În această situaţie, standardele noastre nu au fost întrunite.”

    Begum, pe de altă parte, spune că nu va merge mai departe cu judecarea cazului în instanţă. „Vreau să mă orientez pe viitor”, a spus ea. 

     

  • Spaniolii de la Santander au avut un profit net de 2,07 mld. euro în T2/2021, cu 35% mai mult faţă de T2/2020, depăşind prognozele analiştilor

    Spaniolii de la Santander au depăşit prognozele, cu o creştere de 35% a profitului în trimestrul al doilea din 2021, ca urmare a stabilirii unor provizii mai mici şi creşterii creditelor ipotecare pe piaţa britanică, potrivit Reuters.

    Al doilea cel mai mare creditor din zona euro, în ceea ce priveşte ceva de piaţă, a raportat un profit net de 2,07 mld. de euro. Rezultatul a depăşit prognoza de 1,76 mld. de euro a analiştilor chestionaţi de Reuters şi aproape a egalat profitul de bază de 2,1 mld. de euro înregistrat în al doilea trimestru din 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19. În urmă cu un an, reducerile legate de pandemie au condus la o pierdere netă record de 11,1 mld. de euro.

    „Suntem pe drumul cel bun de a nu depăşesc obiectivul de rentabilitate pentru acest an“, a declarat Ana Botin, preşedinte executiv la Santander, într-un comunicat. Indicatorul său de rentabilitate a crescut la 12,29% la sfârşitul lunii iunie 2021, de la 12,16% în martie 2021. Banca a mai spus că intenţionează să revină la raportul său de plată a dividendelor, de la 40% la 50% din câştigurile obişnuite, după ridicarea plafonului la plata dividendelor de către BCE săptămâna trecută.

  • Care este rolul brokerului în imobiliare?

    Contrar credinţei populare, alegerea unui credit nu ar trebui să fie realizată doar în funcţie de cea mai scăzută dobândă existentă pe piaţă. La ce altceva ar trebui să ne uităm? Un broker în imobiliare este cel care poate rezolva cu uşurinţă ecuaţia (cu multe necunoscute) când vine vorba de selecţia celui mai bun credit, raportată la nevoile fiecărui client. 

    „Când vrei un credit, în special unul ipotecar, un broker este tot ce poţi să îţi doreşti să îţi apară în viaţă ca să nu transformi toată această experienţă într-o aventură de coşmar”, a puncat Anca Bidian, CEO al brokerului KIWI Finance, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea subliniază că există o multitudine de aspecte de analizat atunci când vine vorba despre contractarea unui credit, nu doar alegerea celei mai scăzute dobânzi. Un broker de credite este persoana care poate să radiografieze toate aceste aspecte. 

    „Dobânda este o variabilă, una ca multe altele din componenţa unui credit – putem să realizăm că sunt mai mulţi factori de luaţi în calcul pornind de la faptul că există atâtea bănci în piaţă. Dacă ar fi atât de unitară toată calificarea, ar rămâne două bănci în piaţă –  una mai scumpă şi alta mai ieftină”, punctează specialistul. 

    Un broker ia în calcul toate criteriile legate de analizarea unui credit, pe care ulterior le traduce pe înţelesul clientului. Acesta din urmă trebuie totuşi să aibă în minte faptul că „Nu există produsul perfect, toate au plusuri şi minusuri. Dintre aceste plusuri şi minusuri, trebuie să vezi care sunt importante pentru tine. Plusurile de la o bancă se transformă în minusuri la alte bănci”.

    Dincolo de veniturile clientului, băncile analizează şi obiectul oferit de acesta spre garanţia când vine vorba despre acordarea unui credit ipotecar. Astfel se justifică cum, spre exemplu, în anumite regiuni geografice, avansul solicitat de unele bănci este mai mare decât în Bucureşti: „Băncile nu se bucură când intră în posesia garanţiilor, nu sunt agenţi imobiliari, acela nu este obiectul lor de activitate, iar procesul de intrare în posesie, execuţie şi eliberare a unui imobil este complicat şi neplăcut”. Astfel, atunci când analizează un imobil, băncile se uită şi la indicatorii referitori la lichiditatea zonei unde se află aceasta: „Degeaba ai o casă care se învârte după soare, dar aceasta se află în mijlocul câmpului”.

    O altă diferenţă poate apărea între formulele de încadrare – există în piaţă diferenţe foarte mari legate de suma maximă la care acelaşi client sau aceeaşi familie se încadrează. „Sunt perioade în care aceste sume sunt de la simplu la dublu: intru într-o bancă şi iau 100.000 de euro, merg la o alta şi primesc 180.000 de euro, cu aceleaşi venituri. Piaţa are o dinamică a ei – nu doar piaţa imobiliară este efervescentă în această perioadă, ci şi băncile se întrec în campanii, în ajustarea produselor astfel încât să fie cât mai aproape de profilul pieţei şi al segmentului de clienţi.”

    După alegerea băncii care se potriveşte nevoilor clientului, brokerul îi este alături acestuia în tot ce presupune procesul de accesare a unui credit, până la momentul în care clientul primeşte cheile casei. De asemenea, când vine vorba despre felul în care brokerii sunt plătiţi – Anca Bidian menţionează că este interzis prin lege să îşi taxeze clienţii pentru aceste servicii. 

    „Primesc deseori întrebarea: De ce să se ducă clientul la un broker şi nu la o bancă? Întrebarea este greşită, trebuie întrebat de ce ce să meargă clientul la un broker şi nu la 20 de bănci in acelaşi timp.” Anca Bidian subliniază şi că industria bancară este extrem de birocratică, după criza financiară, devenind suprareglementată,  iar „Reglementarea aduce hârtii”. Un broker poate desluşi toţi termenii specifici domeniului financiar-bancar. 

    „Banca are produsele, creditele de orice fel, iar brokerii umanizează relaţia cu clientul. Cu o bancă, relaţia este instituţională. Brokerul este prietenul tău, dar şi al bancherilor – să nu uităm. Succesul unui broker constă în a face ambele părţi fericite”, concluzionează Anca Bidian, referindu-se la rolul brokerului în imobiliare. 

    Citiţi mai multe despre cum vă puteţi lua un credit, dar şi despre felul în care va evolua piaţa rezidenţială în continuare în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro în care Anca Bidian, CEO KIWI Finance, a răspuns celor mai multe dintre nedumeririle clienţilor în materie de creditare.

     

    ·       Anca Bidian e CEO KIWI Finance, parte a OLX Group. A fondat KIWI Finance prima companie de intermediere credite din România, în 2003. De curând a fost recunoscută cu un Lifetime Achievement în Finance Award la gala Business Arena unde s-au acordat premiile pentru cele mai admirate femei din business.

    ·       Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

  • Cea mai mare bancă europeană, în creştere cu peste 100% faţă de anul trecut. Profitul înainte de taxe din S1 depăşeşte 9 miliarde de euro

    HSBC a depăşit aşteptările privind veniturile din prima jumătate a lui 2021 şi a anunţat a doua serie de dividende de la începutul pandemiei de Covid-19, transmite CNBC.

    Prin comparaţie cu anul trecut, profiturile înainte de taxe ale băncii au crescut de peste două ori la 9,12 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie. În medie, analiştii estimau că banca va ajunge la 7,95 miliarde în S1/2021.

    Între timp, veniturile au scăzut cu 4,5% faţă de 2020 la 21,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului – aproape de datele oferite anterior de analişti, 21,47 miliarde de euro.

    CEO-ul Noel Quinn spune că noile perspective economice i-au permis băncii să elibereze o parte din provizioanele puse deoparte pentru potenţialele pierderi ale creditelor, decizia reprezentând „principalul catalizator” din spatele nivelului de profitabilitate al instituţiei.

    „Am avut profit în fiecare regiune în prima jumătate a anului. Această performanţă ne permite să plătim dividende interimare pentru primele şase luni din 2021”, adaugă Quinn.

    Cea mai mare bancă europeană a mai anunţat că marja netă a dobânzilor, un indice al profitabilităţii creditelor, a fost de 1,21% în S1, cu 22 de puncte de bază sub aceeaşi perioadă din 2020.

    Totodată, planul de restructurare din cadrul HSBC rămâne în picioare după ce compania a anunţat în februarie anul trecut că va elimina 35.000 de joburi ca parte a unui plan de reducere a unor costuri de 3,8 miliarde de euro până în 2022.

    Exod la Credit Suisse: Principalii bancheri ai gigantului elveţian continuă să părăsească banca după scandalurile Greensill şi Archegos Capital

     

  • Banca Internaţională de Investiţii, denumită de Florin Cîţu ”banca ruşilor”, dar unde România este acţionar, a raportat un profit de 7,2 mil. euro la S1/2021

    Banca Internaţională de Investiţii – International Investment Bank, o bancă a statelor foste comuniste, unde România continuă să fie acţionar, a raportat în primul semestru din 2021 un profit de 7,2 mil. euro, faţă de 4,9 mil. euro în S1/2020. 

    Veniturile din dobânzi au fost de 25 mil. euro la S1/2021, faţă de 21,5 mil. euro la S1/2020. 

    Banca are în acest moment active de 1,711 miliarde de euro, faţă de 1,621 miliarde euro la 31 decembrie 2020. Totalul capitalului este de 447 mil. euro.

    Banca a fost înfiinţată în 1970 ca o instituţie financiară a statelor foste comuniste. În acest moment, România deţine 6,8% din capital, în timp ce Federaţia Rusă deţine 45%, Ungaria 17%, Bulgaria 11%, Cehia 9,8%. 

    România este reprezentată la această bancă de către ministerul Finanţelor. 

    Banca, care are împrumuturi date în România de peste 250 mil. euro, a făcut subiectul unei dispute între premierul Florin Cîţu şi fostul ministru de Finanţe Alexandru Nazare. 

    Înainte să fie demis din funcţie, Alexandru Nazare a înaintat guvernului un memorandum de aprobare a participării României la o majorare de capital, intenţie cu care premierul Florin Cîţu nu a fost de acord.  

    International Investment Bank are acum sediul la Budapesta şi are obligaţiuni în lei listate la Bursa de Valori de la Bucureşti. 

  • Veşti proaste pentru cei cu credite în lei. Ciprian Dascălu: Banca urmăreşte creşterea dobânzilor pe termen scurt

    Dobânzile la lei vor creşte pe în perioada următoare, majorarea fiind rezultatul efortului BNR de a reduce surplusul de lichiditate al băncilor din ţară. Această majorare a dobânzilor nu se va manifesta pe termen lung, ci până când inflaţia va putea fi controlată mai uşor de Banca Centrală.

    „Banca centrală a început operaţiuni de stabilizare a surplusului de lichiditate, prin care se urmăreşte ajustarea în sus a ratelor de dobândă pe termen scurt în proximitatea dobânzii de politică monetară. Practic putem să spunem că ciclul de întărire a început la început, dar cu menţiunea că această politică a băncii centrale din România de controlare a condiţiilor monetare prin managemenul lichidităţii oferă flexibilitatea în cazul în care şocul inflaţionist curent se va dovedi a fi tranzitoriu”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, la ZF Live.

  • Surpriză de la Banca Transilvania. S-a întâmplat în numai câteva luni

    De la începutul anului, acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare instituţie de credit de pe piaţa locală, au crescut cu 24%, de la 2,25 lei la 2,79 lei pe uni­tate, banca ajungând de la o capitalizare de 12,9 mld. lei la finele anului 2020 la o valoare de piaţă de 16 mld. lei, ceea ce implică o creştere cu 3,1 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Bursa de Valori Bucureşti.

    Spre comparaţie, indi­cele principal BET, din componenţa că­ruia face parte, înregistrează un avans de 22,7% în aceeaşi perioadă. În data de 4 mai, Banca Transilvania ajun­gea la o capitalizare record de 14,7 mld. lei (3 mld. euro), pentru ca pe 14 iulie 2021 banca să atingă o capitalizare record de 16,2 mld. lei, respectiv un maxim de 2,83 de lei pe acţiune.

    Totodată, maximul înregistrat de acţiunile TLV pe 14 iulie a dus şi indicele principal BET la un nivel record şi peste pragul psihologic de 12.000 de puncte.

    Dinamica a fost influenţată într-o anumită măsură şi de rezultatele la T1/2021, despre care analiştii au spus că sunt peste aşteptări.

    În primul trimestru, Banca Transilvania a raportat un profit net de 656 mil. lei la nivel de grup, în creştere faţă de re­zul­tatul net de 303 mil. lei din aceeaşi pe­rioadă a anului tre­cut, aşadar un plus de 116%.

    Pe de altă parte veniturile operaţionale ale grupului s-au majorat de la 934 mil. lei la 1,16 miliarde de lei, în timp ce activele la nivel de grup au ajuns la aproximativ 111 mld. lei.

    Banca Transilvania se află în proces de achiziţie a Idea Bank de la polonezii de la Getin Holding, într-o tranzacţie de aproximativ 43 de milioane de euro şi care include şi operaţiunile de leasing şi brokeraj. Tranzacţia, de care a fost interesată şi Vista Bank, a fost anunţată la începutul lunii iunie la Bursa de Valori Bucureşti, după ce pe 2 iunie consiliul de administraţie a aprobat perfectarea.

    ZF scria la începutul lunii mai că Banca Transilvania s-ar lupta cu Vista Bank pentru achiziţia Idea Bank România, conform unor surse de pe piaţa bancară.

    Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, a fost unul dintre speakerii evenimentului ZF Bankers Summit, ediţia 2021, unde a declarat că având în vedere capitalizarea băncii, apetitul pentru achiziţii este unul ridicat. „Sunt foarte multe informaţii competitive, sunt bănci, dar nu doar bănci, poate fi în zona de IFN-uri, firme de leasing”, a spus Tetik.

    La finele lunii martie 2021, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România aveau o deţinere de 23% la Banca Transilvania.

     

  • Banca digitală Revolut, cu un milion de clienţi în România, obţine o evaluare de peste 27 de miliarde de euro după o rundă de finanţare de 675 de milioane de euro

    Fintech-ul britanic Revolut a declarat joi că a obţinut 675 de milioane de euro în urma unei finanţări conduse de gigantul japonez SoftBank şi grupul american Tiger Global, conform CNBC.

    Revolut, care oferă servicii bancare şi de trading prin intermediul aplicaţiei sale, este evaluată acum la 27,85 miliarde de euro, de peste şase ori mai mult decât nivelul înregistrat anul trecut – circa 4,6 miliarde de euro.

    Ultima rundă de investiţii face din Revolut al doilea cel mai mare unicorn – un startup privat cu o valoare de peste un miliard de dolari – din Europa, fiind întrecut doar de Klarna, platforma suedeză bazată pe modelul „cumpără acum, plăteşte mai târziu”. De asemenea, Revolut a devenit cel mai mare fintech din Marea Britanie, întrecându-şi rivalul Checkout.com.

    Cei 675 de milioane de euro au venit de la fondul Vision Fund 2 al conglomeratului nipon SoftBank şi de la hedge fund-ul american Tiger Global, care deţin împreună o participaţie de aproape 5% la Revolut.

    Platforma britanică va folosi banii pentru a investi în marketing, dezvoltarea produsului şi extinderea la nivel internaţional, spune Mikko Salovaara, CFO-ul Revolut, adăugând că firma se concentrează masiv pe exploatarea pieţelor din Statele Unite şi India.

    Startup-urile fintech au atras finanţări uriaşe în ultima perioadă, obţinând o sumă record de 33,7 miliarde de dolari în T2/2021. În Europa, grupul german Trade Republic şi startup-ul olandez de plăţi Mollie au adunat sute de milioane de dolari de la investitori.

    Salovaara susţine că Revolt nu poate scoate din calcule o ofertă publică iniţială (IPO) anul acesta, însă a sugerat în acelaşi timp că evenimentul are şanse mici de reuşită în viitorul apropiat. Săptămâna trecută, serviciul de transfer de bani Wise a debutat pe piaţa londoneză de capital prin cea mai mare listare tech în funcţie de capitalizarea de piaţă.

    Revolut a raportat pierderi anuale de 167,8 milioane de lire (195 milioane de euro) în 2020, peste nivelul înregistrat în anul precedent – 107,7 milioane de lire (123 milioane de euro). Fintech-ul a avut venituri de 222,1 milioane de lire (259 milioane de euro) în 2020, ceea ce înseamnă că noua valoare de piaţă a Revolut este de peste 100 de ori peste vânzările de anul trecut.

     

  • Premierul Florin Cîţu a anunţat care sunt obiectivele lui ca ministru interimar la Finanţe: reforma companiilor de stat, modernizarea administraţiei fiscale, e-Facturare şi înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare

    Premierul Florin Cîţu s-a întâlnit ieri cu o delegaţie a Băncii Mondiale condusă de Anna Bjerde, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală, oficialul român prezentând cu această ocazie priorităţile lui ca ministru interimar de Finanţe, printre care se află şi înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare.

    În plus, lista de obiective include şi reforma companiilor de stat, modernizarea administraţiei fiscale şi e-Facturare.

    Banca Naţională de Dezvoltare este un proiect menţionat şi în programul de guvernare, dar şi în PNRR – Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Astfel, această bancă ar trebui să poată acorda credite de circa 300 mil. euro anual, începână cu primul semestru (S1) din  2026, după ce personalul de la BND, de la Ministerul Finanţelor şi cel preluat de la Eximbank va fi instruit, potrivit informaţiilor publicate în PNRR.

    Proiectul de înfiinţare a acestei bănci are o vechime de peste şase ani, ideea fiind menţionată încă din timpul guvernării lui Dacian Cioloş, în 2015, şi reluată ulterior de Liviu Dragnea.

    În timpul întâlnirii cu reprezentanţii Băncii Mondiale, prim-ministrul Florin Cîţu a mai precizat că prin proiectele din PNRR se va pune accent pe digitalizarea sectorului public, dar şi pe economia verde. Totodată, Florin Cîţu a apreciat sprijinul Băncii Mondiale pentru cele două proiecte din PNRR.