BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Evenimente pentru antreprenori, la Cluj: IMM Club organizează „Secretele antreprenorului de succes – SAS 2024”, eveniment în parteneriat cu Ziarul Financiar şi Contzilla

    IMM Club organizează la Cluj-Napoca evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes – SAS 2024”, pe data 06.03.2024, ora 9:00 la Hotel Napoca. Evenimentul va dezbate tema ”Antreprenoriatul, ca sursă de bunăstare”, iar partenerii media sunt Ziarul Financiar şi Contzilla.ro.

    Seria de evenimente “Secretele antreprenorului de succes” scoate la lumină oamenii dedicaţi cauzei antreprenoriatului şi este o platformă prin care vorbitorii împărtăşesc cu participanţii experienţe, idei, opinii, perspective sau soluţii valoroase şi se conectează la comunitatea de afaceri locală. 
     
    În prima parte a evenimentului, un antreprenor din Cluj va povesti despre cine/ce şi cum l-a ajutat să aibă succes, care este definiţia personală a succesului şi ce ar trebui să facă antreprenorii pentru a avea succes. Identitatea antreprenorului este secretă până la eveniment.
     
    La Cluj-Napoca vor fi prezenţi antreprenori, specialişti şi profesionişti din diverse domenii, cadre universitare, bancheri, autori de cărţi, care vor aborda teme de interes pentru afacerile antreprenoriale, de la noutăţi contabile şi fiscale, surse de finanţare, tehnologie AI, diverse soluţii şi aplicaţii pentru business, leadership, SEO sau reporting până la experienţe şi poveşti din antreprenoriat şi proiecte sociale. 
     
    Printre speakeri se numără Marius Bîcu, antreprenor, proprietarul businessul Ferma cu Omenie, Aurel Podariu, senior investment manager, Andreea Ciocănescu, coordonator proiect şcoala de meserii, Elisa Rusu, CEO Omnicredit, platforma fintech de micro finanţare, Alexandru Aniţei, antreprenor în domeniul tehnologiei, Bogdan Gherghe, digitalisation delivery specialist, Eva Căprioară-Marina, antreprenor şi specialist în dezvoltare organizaţională şi managementul performanţei, Doru Şupeală, autor al cărţii „Employer Branding 100%”, Irina Vijoli, antreprenor şi expert în creştere sustenabilă, Delia Mircea, senior editor Contzilla, Marius Vişan, expert contabil, Melinda Morariu, antreprenor şi specialist în reporting, Iulian Ghişoiu, antreprenor şi expert în SEO, Oana Crişan şi Ildiko Toader, relationship manager IMM. 
     
    Participarea la main event este gratuită, dar condiţionată de înregistrarea prealabilă prin formularul disponibil aici: http://tinyurl.com/ye28dxec.  Participarea la SAS after-party este pe bază de invitaţie sau contracost.  Sponsorii evenimentului de la Cluj-Napoca sunt: Omnicredit, TargetWeb, Blacksys, mapers, Bakery School Romania, Ferma cu omenie, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti.
     

     

  • Povestea a două tinere din România care şi-au pus experienţa şi pasiunile la un loc şi au creat o afacere profitabilă

    Artizanal, cu migală, în Bucureşti, Gabriela Deleanu şi Alexandra Cojocaru taie, cos şi croiesc haine noi şi preţioase pentru cărţi noi şi vechi, făcând ca plăcerea cititului să devină astfel şi mai frumoasă. Se numesc BooksHuggers şi fac ca aceste mici accesorii, la care mulţi dintre noi nici nu s-ar fi gândit vreodată, să devină de acum înainte aproape indispensabile.

    A început de la nevoia mea de o copertă rezistentă şi refolosibilă. Îmi plac cărţile, le admir coperţile, doar că nu sunt mereu atentă când le arunc în geantă. Aşa că am căutat soluţii şi am dat peste ideea de a folosi fie coli de hârtie – ceea ce înseamnă risipă la fiecare carte –, fie coperţile de plastic pe care le foloseam în şcoală”, povesteşte Gabriela Deleanu. A apelat la o rudă, cu rugămintea s-o ajute cu o copertă textilă, pentru care, ulterior, a primit aprecieri şi comentarii pozitive. Asta a inspirat-o să creeze altele în continuare, iar pe unele dintre ele le-a dat prietenilor, fiind confecţionate din materiale refolosite.

    Când numărul a devenit tot mai mare, s-a gândit cum ar fi să monetizeze hobby-ul acesta. „Am deschis un cont de Instagram, am povestit cu Alexandra, o prietenă care era pasionată şi susţinea ideea, iar în septembrie 2023 am dat drumul oficial la BooksHuggers.shop.

    Alexandra a preluat partea de producţie, iar eu mă ocup de toate celelalte lucruri.” Şi-au extins mai departe colecţia de produse cu tricouri şi tote bag-uri, apoi cu ilustraţii ale animalelor de companie care le sunt alături atunci când citesc şi aşa BooksHuggers a devenit, dintr-o idee mică, o afacere de la zero, care completează experienţa de peste zece ani a Gabrielei în marketing şi pe cea a Alexandrei ca business analyst şi trainer. „Uneori avem cereri custom (personalizate – trad.) de la clienţi, aşa că ne ajută să nu lucrăm cu stocuri mari. Iar pentru tricouri şi tote bag-uri lucrăm cu un magazin dedicat, tot din Bucureşti. Toate produsele le vindem online.”

    Au pus la bătaie în jur de 2.000 de euro, bani necesari pentru aspecte administrative şi pentru stocurile de materiale, chiar şi limitate. Constant lucrează la modele noi de produse, testează reacţiile clienţilor şi se îndreaptă într-o direcţia sau alta, atunci când este nevoie. Pentru că se ocupă atât de producţie, cât şi de comercializarea produselor, a fost o provocare să se organizeze din punct de vedere administrativ, dar au avut parte şi de ajutor, aşa că nu a fost extrem de complicat. „Abia am lansat afacerea, aşa că pentru noi este important product market fit în această perioadă. Din fericire, ne putem lăuda cu încasări constante, un trend ascendent pentru numărul lunar de clienţi şi cu feedback pozitiv din partea acestora.” Pentru 2024, Gabriela Deleanu şi Alexandra Cojocaru plănuiesc să extindă gama de produse din magazinul online, astfel încât un cumpărător să poată găsi acolo un întreg kit cadou atunci când vrea să facă un cadou pentru un prieten cititor. „În prezent, purtăm discuţii cu mai multe librării pentru a avea coperţile pe rafturi, sper ca şi partea aceasta să se concretizeze în curând.”

    Clienţii BooksHuggers sunt cititori din toată ţara, oameni care vor să aibă grijă de cărţile lor, care sunt mereu pe fugă, dar care au mereu o carte în geantă. Probabil mulţi dintre voi deja s-au recunoscut în această descriere. Preţul unei coperţi începe de la 45 lei şi poate varia în funcţie de material, dimensiune, broderie extra. Semnele de carte sunt 20 de lei. „Am setat preţurile la minimul posibil, astfel încât acesta să nu fie un impediment în achiziţie”, spun cele două fondatoare.  

    Preţul unei coperţi începe de la 45 lei şi poate varia în funcţie de material, dimensiune, broderie extra. Semnele de carte sunt 20 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Maruki Art – ilustraţii şi figurine textile (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca AntonPrezenţă: pe platformele Dichisar, Iarmaroc, pe reţelele sociale

    De Ionescu – brand de modă din materiale naturale (Sibiu)

    Fondator: Ionuţ Rus

    Prezenţă: Sibiu, naţională, internaţională

    Cucinetta – restaurant cu specific italienesc (Constanţa)

    Fondator: Dan Dică

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: pe strada Ştefan cel Mare din Constanţa

    Diana Nicolaie – designer de interior şi artist vizual (Bucureşti)

    Prezenţă: Bucureşti

    TomBabe – brand de modă (Timişoara)

    Fondatoare: Ina Biebel

    Prezenţă: un magazin în Timişoara şi online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat un tânăr o lucrare de licenţă într-o afacere de peste un miliard în România, fiind şi prima companie românesască de acest gen ce se extinde peste graniţe

    O lucrare de licenţă construită ca business case, un strop de curaj, un partener de business cu investiţia în buzunar şi o tranzacţie venită la momentul oportun – acestea sunt câteva dintre ingredientele care au transformat Sameday, dintr-o companie cu începuturi timide, într-unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa regională de curierat. Ce viziune l-a ghidat pe Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al companiei, în această evoluţie, şi ce paşi a făcut pentru a atinge acest statut?

    De foarte multe ori succesul e măsurat în cifre, în cifre financiare, venituri, profit. Dar din punctul meu de vedere acesta e doar un rezultat a ceea ce reuşeşti să construieşti în partea de core business. Pentru mine succesul înseamnă să avem o viziune, să avem un vis către care să tindem, să construim, să ajungem acolo, să fim relevanţi pentru clienţii noştri, să avem un engagement mare în rândul lor. Iar visul nostru, viziunea noastră este să construim cea mai populară şi iubită companie de curierat din Europa Centrală şi de Sud-Est  şi suntem pe drumul ăsta, suntem cumva acolo unde ne dorim să fim”, spune Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group. În 2023, jucătorul a atins pragul de nouă zerouri, după ce a încheiat anul cu o creştere a veniturilor la nivel de grup de peste 25%, depăşind 1 miliard de lei.

    Compania şi-a început activitatea în 2007, cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, bani puşi pe masă de Octavian Bădescu, partenerul de business al antreprenorului. Un moment decisiv în istoria businessului a venit la un deceniu distanţă, în primăvara anului 2017, când eMAG a anunţat preluarea unui procent de 80% din companie, achiziţionând pachetul majoritar deţinut de Octavian Bădescu, restul de 20% din acţiuni fiind deţinute la vremea respectivă de Lucian Baltaru. Între timp, în 2022 Dante Internaţional, compania din spatele eMAG, a ajuns la o participaţie de 93,3% din Delivery Solutions, compania care operează serviciul de curierat Sameday, după conversia unor împrumuturi de 90 mil. lei, potrivit ZF.

    PROVOCĂRI VECHI, PROVOCĂRI NOI.  Astăzi compania e prezentă în trei ţări, fiind primul jucător local din piaţa de curierat care se extinde peste graniţe. „Avem deja trei ţări în care funcţionăm bine, avem un serviciu foarte bun, am reuşit să unim cele trei pieţe, am reuşit să convingem clienţii să-şi extindă pieţele în care se adresează. Iar pentru mine asta e o parte din din succes. Cealaltă parte este e echipa care s-a construit, cultura companiei, care s-a construit de-a lungul timpului. Dacă acum zece ani eram 40-50 de oameni în Sameday, plus 100-200 de de oameni în zona operaţională, astăzi în Sameday sunt peste 5.500 de colegi care cresc zi de zi împreună cu noi, au noi oportunităţi în interiorul companiei şi ne dezvoltăm cu toţii într-o cultură, zic eu, destul de specifică companiei noastre, o cultură antreprenorială, informală, în care proiectele se întâmplă repede, în care ne dezvoltăm echipe mici, flexibile şi agile.”

    Despre extinderea pe pieţele vecine, Baltaru spune că a adus, în primul rând, aceleaşi provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului pe plan local. „La început, noi am crezut că n-o să le mai avem, am crezut că am învăţat foarte mult din ele şi odată ce am reuşit în România, ne ducem în alte ţări şi cumva organizaţi, trecând prin anumite greşeli, erori, nu le vom mai repeta. Realitatea a fost că am repetat aceleaşi erori. Însă, deşi am avut aceleaşi provocări ca şi în România, am crescut semnificativ mai repede în ţările în care ne-am dus.” Au întâmpinat, de asemenea, şi provocări neaşteptate, datorate faptului că s-au avântat pe teren cvasinecunoscut. „După tot ce am implementat şi succesul din România am crezut că lucrurile se vor întâmpla foarte repede acolo şi ne-am pus ţinte foarte, foarte ambiţioase, de creşteri foarte rapide care nu se întâmplau. Neîntâmplându-se, începeam să punem presiune pe echipa locală şi cumva stricam din cultura pe care noi în Sameday o aveam, aceea de a construi cu viteza cu care cumva clientul, consumatorul are nevoie. Dacă noi accelerăm prea tare dezvoltarea noastră începe foarte rapid să se simtă în calitatea serviciului nostru. Deci cumva noi trebuie să ne setăm ţintele ţinând cont de ceea ce puteam realist face cu o echipă la început într-o ţară, într-o limbă şi cultură diferită. Şi apropo de cultură, e un punct adiţional pe care a trebuit să-l învăţăm.” Şi asta, adaugă el, pentru că fiecare ţară în care au ajuns nu doar că are o cultură diferită, ci şi obiceiuri diferite de a lucra, de a comunica, „la care noi trebuie să ne adaptăm. Noi am crezut că ne ducem cu stilul nostru şi se vor adapta la noi, ceea ce nu s-a întâmplat. A trebuit să ne adaptăm noi la specificul local şi să avem grijă să implementăm o localizare mult mai bună a operaţiunilor noastre. Asta e realitatea de acolo”. Procesul extinderii în ţări noi a fost însă o oportunitate de a-şi da seama că au nevoie să construiască o reţetă foarte clară, foarte bine pusă la punct pe un orizont mai lung de timp, „ceea ce am şi făcut în Bulgaria, a treia ţară pe care am deschis-o, şi vedem progrese uriaşe, dar sunt provocările oricărui business de tip start-up mic care creşte cu 50% lună de lună”.

    O altă provocare pe care jucătorul o întâmpină an de an, dar pentru care se pregăteşte cu investiţii pe măsură, e evenimentul Black Friday. Pentru a-şi eficientiza operaţiunile, Sameday a investit în ultimii trei ani peste 20 de milioane de euro în tehnologie software şi a crescut capacitatea operaţională la 76.000 colete procesate pe oră doar în România. Dacă la nivel de grup jucătorul a investit în anul precedent peste 100 de milioane de lei, cele mai mari sume fiind direcţionate către implementarea de soluţii tehnologice menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor, capacitatea de procesare şi reţeaua easybox, pentru acest an, are în plan investiţii de peste 300 de milioane de lei tot la nivel de grup. Începând cu 2023, Sameday oferă servicii de livrare şi clienţilor persoane fizice, extinzând astfel gama de produse de livrare oferite consumatorilor. Alte două borne ale anului  precedent au constat în lansarea aplicaţiei mobilă Sameday App şi a serviciului Sameday easyway, cu ajutorul căruia se pot trimite colete de la un easybox la altul.

    Businessul a livrat în 2023 peste 80 de milioane de colete în România, Ungaria şi Bulgaria, şi a avut cu peste 105% mai multe livrări internaţionale decât în 2022. Compania are o reţea de circa 5.000 de easyboxuri active în regiune şi a ajuns la un număr de şapte huburi logistice în România, Ungaria şi Bulgaria. De altfel, şi numărul de magazine online care au apelat la serviciile companiei a crescut cu 43% comparativ cu anul precedent, ajungând la peste 24.000.

    Lucrarea de licenţă ca plan de business

    Despre începuturile sale în antreprenoriat, Baltaru povesteşte că şi-a dorit dintotdeauna să construiască organizaţii pe o misiune comună, să aducă laolaltă comunităţi de oameni care să aibă un vis comun către care să tragă cu toţii. „Şi da, am început foarte devreme. Am început cu mici încercări antreprenoriale, de la 16-18 ani – mici fancluburi, cluburi de automobilism, de jocuri pe calculator, comunităţi    adunate în jurul unei idei sau al unui vis comun” – până la provocări mai serioase.”  Sameday, adaugă el, a fost  – să zicem – prima mişcare antreprenoială extrem de importantă şi cu un business case mult mai bine pus la punct decât cele de dinainte. „Chiar şi lucrarea de licenţă din facultate a fost business case-ul Sameday.” Compania, povesteşte executivul, a avut două  baze solide în mintea sa. Una a plecat de la un business mic de taximetrie care eşuase, pe care nu a ştiut să-l gestioneze, fapt care a atras după sine nevoia de a se angaja, la 22 de ani, într-o companie de curierat, Alo Curier la acel moment, pe care a ales-o „având în minte faptul că dintotdeauna mi-am dorit să-mi construiesc o companie de transport cu tirul de mare tonaj, pentru că mă atrăgeau foarte tare transporturile rutiere. Chiar dacă la acel moment se transportau coletele în camioane mici, am zis că la un moment dat probabil va creşte suficient de mult piaţa cât să înceapă să fie transportate coletele în tiruri şi mi s-a părut o oportunitate bună de învăţare. Aşa că m-am dus în acea companie de curierat cu gândul să învăţ, după care să-mi construiesc compania mea”.

    Cumva, continuă Baltaru, ca antreprenor – „şi mă consider antreprenor” – îi este foarte greu să lase oportunităţile să treacă pe lângă el, să le vadă, să le simtă, să fie acolo şi să nu profite de ele. „Şi cam aşa s-a întâmplat şi cu alte mici businessuri în care am fost implicat, dar am ieşit destul de repede, am căutat să mă apropii mai mult de oportunităţile care aveau legătură cu Sameday, pe care să le pot dezvolta sub umbrela Sameday. Şi aici de foarte multe ori nu m-am putut abţine şi am intrat în foarte multe proiecte şi am reuşit să conving echipa mea să construim toate proiectele pe care le vedem în spatele Sameday, dar evident, pe termen lung, ca antreprenor, să construiesc echipe sub o misiune comună, cu un un scop comun, e cea mai mare împlinire pentru mine”.

    Partea bună, subliniază el, e că „dacă intri devreme în antreprenoriat – şi eu am intrat foarte devreme – nu ai temeri. Crezi că orice e posibil şi cred că asta e foarte, foarte important pentru orice antreprenor la început de drum. Trebuie să ai curaj să testezi lucruri pe care alţii nu le-au încercat, să încerci să le reglezi, să le îmbunătăţeşti şi poţi să ai şansa să creşti un business foarte, foarte bun, care adresează o nevoie a unui client şi o servisează într-un mod în care o altă companie până atunci în piaţă nu a reuşit. Deci cred foarte, foarte mult în poveştile antreprenoriale care încep foarte devreme”.

    Lazy leader. De-a lungul timpului, Baltaru spune că nu a avut un mentor specific, dar a încercat să citească foarte mult poveştile businessurilor, ale brandurilor, ce a fost acolo în spate, care a fost secretul, sosul secret din reţeta care a ajutat acel business să crească şi evident, aşa a învăţat  câte ceva din fiecare astfel de poveste. „Am absorbit, mai ales în perioada de facultate şi de început a Sameday-ului. Citeam foarte mult şi mă încărcam cu foarte, foarte multă informaţie, foarte multe modele pe care pe urmă reuşeam să le testez în business. Pentru că businessul era un business mic, puteam foarte repede să implementez schimbări majore sau schimbări mai mici, pe măsură ce învăţam din ceea ce citeam şi absorbeam ca un burete tot ce era în jurul meu şi pe urmă încercam să testez în propriul business”.

    Despre viziunea sa legată de echipă spune că încearcă să strângă în jurul lui oameni curajoşi, determinaţi şi isteţi, care să vină cu cu soluţii, „să inovăm împreună şi să ducem mai departe povestea noastră către visul pe care îl avem. Iar Sameday îmi «livrează» această nevoie în momentul de faţă într-un mod foarte, foarte bun şi evident”.

    Ca lider „e foarte, foarte greu să mă descriu, dar în principiu există în literatura de specialitate un termen mai nou, de lazy leadership, care sună ciudat şi şocant. Cum poate să fie un lider leneş, la ce se referă de fapt? Sunt mai degrabă un observator. Încurajez colegii mei să facă lucruri, îi încurajez să încerce şi în acelaşi timp cred că misiunea mea de lider este să am permanent grijă să ţin organizaţia într-un echilibru de forţe. Permanent”. Asupra unor organizaţii acţionează foarte multe forţe, forţe interioare în diverse departamente sau diverşi oameni şi forţe exterioare organizaţiei, forţe de piaţă, competiţie, investitori, de aceea este de părere că rolul său de lider e să se asigure că permanent forţele acestea sunt egale sau să încurajeze anumite forţe să tragă mai tare în funcţie de priorităţile pe care le au. „De exemplu, când Sameday ajunsese într-o perioadă să nu fie suficient de predictibil, când nu avea o predictibilitate bună pe cifrele financiare, am lăsat forţa finance să tragă puţin mai tare în acest ecosistem ca să reuşim să ne stabilizăm mai bine din punct de vedere financiar. Acum suntem într-o perioadă în care încurajăm mai mult forţele ce ţin de clienţi, de consumatori să aibă un cuvânt mai important de spus în organizaţie şi să dezvoltăm în funcţie de nevoile clienţilor. În principiu, cred că ăsta e stilul meu de leadership, să mă asigur că organizaţia e într-un echilibru de forţe, un echilibru sănătos în care nu avem forţe care trag foarte tare într-o direcţie şi ne scot de pe drumul nostru.” De altfel, ne-a povestit şi că rămâne permanent conectat la business, şi sunt foarte puţine momente în care se deconectează complet, de ordinul câtorva zile, dar nu îşi aminteşte să fi avut mai mult de 5-6 zile în care să fie complet deconectat. „Ceea ce fac în Sameday pentru mine e o pasiune, nu simt că muncesc, că fac un efort uriaş să stau conectat. Dimpotrivă. Dacă nu sunt conectat simt că-mi lipseşte ceva. Dar da, am diverse pasiuni şi momente în care plec mai multe zile. Asta nu înseamnă că ai mei colegi nu duc mai departe ceea ce am construit. Ba dimpotrivă, o fac foarte bine şi nu au nevoie de neapărat de prezenţa mea.” Printre marile sale pasiuni se numără sailingul, aşa că merge foarte mult pe mare, şi în România, şi în străinătate, la competiţii, la campionatul naţional, dar şi la competiţii internaţionale şi evident, în afara competiţiilor, în vacanţe, cel mai mult în Grecia. „De asemenea, automobilism, motociclismul, tot ce ţine de sporturile cu motor e în aria mea de interes. Deţin motocicletă, maşini, dar nu deţin o ambarcaţiune. E mai bine să închiriezi atunci când ai nevoie, poţi să iei cele mai noi modele de fiecare dată, nu trebuie să investeşti într-o barcă foarte scumpă. Se spune că cea mai fericită zi a unui marinar e când îşi cumpără barca, şi apoi când o vinde.”   

     

    Carte de vizită

    Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group

    1. A urmat Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a scris lucrarea de licenţă sub forma unui business case al Sameday;

    2. Şi-a început cariera în echipa Alo Curier;

    3. A fondat apoi, împreună cu Octavian Bădescu, compania de curierat Sameday, pe care a condus-o spre noi orizonturi, ieşind şi peste graniţele României, în Ungaria şi Bulgaria;

    4. S-a implicat ca partener şi în alte businessuri, precum DaruiesteFlori.ro şi Circus PUB, potrivit informaţiilor disponibile pe profilul său de LinkedIn;

    5. E pasionat de sailing şi automobilism.

  • Antreprenori locali. Producătorul de vopsele Köber: „Anul trecut, în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor“

    ♦ Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică.

    Producătorul de lacuri şi vopsele Köber din judeţul Neamţ merge în paralel cu cele două proiecte majore de investiţii pe care le derulează în această perioadă – în judeţele Hunedoara şi Neamţ.

    „Suntem în plin proces de implementare a investiţiei planificate în localitatea Deva – un hub logistic în prima fază, urmat de dezvoltarea unui al patrulea centru de producţie. De asemenea, noul centru de proiectare al organizaţiei a fost inaugurat recent şi suntem şi aici în graficul prevăzut pentru integrarea lui în procesele interne de producţie“, spun reprezentanţii Köber.

    Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică. Un alt proiect recent al companiei este centrul de cercetare din apropierea fabricii Köber din Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ. Acolo vor lucra angajaţii din departamentele de cercetare, dezvoltare şi proiectare atât din divizia de vopsele, cât şi din cea de echipamente termice, compania având şi activitate de producţie de centrale sub brandul Motan.

    Köber deţine, pe lângă un departament propriu de cercetare şi dezvoltare, o fabrică de lacuri şi vopsele industriale situată în Turtureşti (judeţul Neamţ), o fabrică de lacuri şi vopsele de uz casnic în Săvineşti (judeţul Neamţ) şi încă una de centrale termice, sub brandul Motan, situată în localitatea Vaduri, din acelaşi judeţ.

    Pentru compania deţinută de familia Köber, anul 2023 a fost unul dificil, cu multe incertitudini şi un context negativ, cel puţin în prima parte.

    „A fost un an în care am acordat o atenţie deosebită managementului stocurilor şi costurilor de aprovizionare, componentei de logistică, dar şi prezenţei produselor noastre în piaţă. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al profitabilităţii, am reuşit să ne atingem ţintele propuse, cu eforturi interne deosebite.“

    Reprezentanţii Köber spune că, la fel ca majoritatea companiilor din domeniul construcţiilor, se confruntă cu provocări în identificarea resursei umane specializate cel puţin parţial, însă în 2023 a reuşit să majoreze uşor numărul de angajaţi. La finalul anului 2022, anul din care datează cele mai recente informaţii publice, compania avea 830 de salariaţi, o cifră de afaceri de 499 de milioane de lei şi profit de 62,1 milioane de lei.

    „Anul 2023 a început cu multe incertitudini, cu aşteptări mai degrabă negativiste, astfel că în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor.“

    Mai departe însă, compania pleacă de la premisa că piaţa de lacuri şi vopsele, pe care activează, îşi va menţine valoarea în 2024, fiind totuşi pregătită şi pentru o eventuală contracţie, determinată de contextul intern, compus din alegeri, diminuarea volumului de investiţii în construcţii, influenţa negativă asupra obiceiului de consum general.

    „O predictibilitate mai mare a măsurilor fiscale şi un plan urmărit şi respectat de investiţii publice credem că ar avea o influenţă pozitivă asupra mediului de business în general.“

    Producătorul din Neamţ ajunge la clienţii finali atât prin comerţul tradiţional din mediul urban şi rural, cât şi prin intermediul reţelelor de bricolaj de la nivel naţional. De asemenea, compania este prezentă şi la export. În 2022, exporturile au adus vânzări de 12,5 milioane de lei.

    Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în localitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capacitate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a companiei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.

    Köber este şi brandul companiei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producătoare de lacuri şi vopsele din România, poziţionându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.

    Producătorii de lacuri şi vopsele de pe piaţa locală activează într-un domeniu evaluat la circa 200 de milioane de euro. Printre cei mai mari jucători din această industrie, alături de Köber, se regăsesc PPG România, Azur, Duraziv, Policolor şi alţii.

     

  • Avem nevoie de cât mai mulţi antreprenori

    Pluxee prezintă poveştile celor patru câştigători ai „Românii sunt antreprenori”, o competiţie Startarium, iniţiată de Impact Hub Bucharest şi ING Bank, susţinută de Pluxee. au fost oferite premii în valoare de 100.000 de euro antreprenorilor pentru a-i ajuta să-şi continue planurile de dezvoltare. În calitate de susţinător al motivaţiei antreprenoriale, Pluxee pune în lumina reflectoarelor idei valoroase care îşi propun să aibă un impact în societate: asflat din deşeuri, testări standardizate pentru elevii români, design românesc cu un mix de artă şi tehnologie, spectacole transmise live în mediul digital. Iată poveştile lor.

     

    Împletirea desenului manual cu tehnologia

    Câştigătorul marelui premiu la categoria Running Ops, de 40.000 de euro, a fost House of VLAdiLA, brand românesc de design care creează tapet, catifea şi piese de mobilier de designer. Fondată în 2018, ca afacere de familie, House of VLAdiLA îmbină componenta umană a desenului manual cu tehnologii de producţie de ultimă oră.

    „Pasiunea soţiei mele, Oana, pentru designul interior, şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului au dat naştere unui business care aduce designul românesc în casele oamenilor, printr-un mix perfect de artă şi tehnologie. VLAdiLA s-a născut din voinţa noastră comună de a traduce întreaga pasiune pe care o simţim faţă de lumea din jur. Această sursă inepuizabilă de creativitate ne-a inspirat constant, de la începuturile noastre în afaceri”, spune Dragoş Vlădilă, co-founder al House of VLAdiLA.

    Tot el povesteşte că de la înfiinţare brandul s-a dezvoltat, echipa s-a mărit, colecţiile au ajuns şi pe piaţa internaţională, iar portofoliul a ajuns să cuprindă, pe lângă tapet personalizat, textile, perne decorative şi piese de mobilier. Brandul a evoluat constant, iar creşterea a fost pe măsura aşteptărilor. Investiţiile au fost direcţionate atât către automatizarea procesului de producţie, prin echipament de ultimă generaţie şi software performant, cât şi către zona de marketing, ceea ce a permis construirea unei proprii comunităţi de designeri şi arhitecţi.

    Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos.

    Dragoş Vlădilă, co-founder, House of VLAdiLA

    „House of VLAdiLA are ca scop aducerea pe piaţa designului românesc a artei funcţionale, realizată tradiţional, prin desen manual şi produsă ultramodern, cu tehnologii de producţie de ultimă oră. Ce ne-a diferenţiat de la început a fost dimensiunea custom a produselor noastre. Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos”, afirmă antreprenorul.

    Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, faţă de 1,4 milioane de euro în 2022, iar pentru anul în curs previziunile se referă la o creştere de minimum 40%. Businessul a evoluat constantă, fiind necesară consolidarea echipei la nivelul tuturor departamentelor. Creşterea echipei a însemnat diversificarea portofoliului de produse, care astăzi reuneşte peste 1.500 de modele unice de tapet cuprinse în 34 de colecţii, precum şi textile, perne decorative şi piese de mobilier complementare acestora. 

    „Câştigarea marelui premiu al competiţiei reprezintă o validare a muncii noastre din ultimii 5 ani, aducând după sine notorietate în mediul antreprenorial. Suma câştigată va fi alocată prezenţei de anul acesta pe piaţa internaţională prin târgurile ICFF New York, INDEX Dubai şi Maison & Objet din Paris, precum şi către marketingul online”, afirmă Dragoş Vlădilă.

     

    Învăţare prin testare

    Platforma de teste digitale standardizate Brio pentru elevii români, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022. Firma s-a clasat pe locul 2 la categoria Running Ops, cu un premiu de 20.000 de euro.

    Brio este un produs dedicat sistemului românesc de educaţie, descrie, pe scurt, Gabi Bartic, CEO al Brio, sfera de activitate a firmei pe care o conduce. Concret, este vorba despre testare standardizată pentru copii de clasele I-XII.

    Ideea afacerii, povesteşte Gabi Bartic, i-a venit firesc lui Dragoş Iliescu, fondatorul acestui business, după ce construise, în diverse alte teritorii, europene şi nu numai, sisteme similare. Brio măsoară cu aceeaşi unitate de măsură cum se situează copilul la o materie pe o scală de la 1 la 100 dar şi ce efort e necesar pentru a progresa. Lansat la începutul anului 2020, Brio.ro a fost realizat cu ajutorul unor investiţii iniţiale care au ajutat ca acesta să fie un produs ştiinţific valid şi robust. Prin testele Brio, elevii români din clasele I-XII îşi pot evalua obiectiv cunoştinţele la principalele materii şcolare (limba română, matematică, istorie) şi îşi pot îmbunătăţi performanţa la examene.

    „În perioada pandemiei, am ajuns la cca 15.000 de utilizatori persoane fizice şi la încă cca 2.000 de profesori. Ulterior, am testat produsul şi în cadrul unor proiecte extrem de mari organizate de Ministerul Educaţiei ce au introdus testarea standardizată în judeţe precum Tulcea şi în Iaşi. Apoi, Brio.ro a fost instrumentul utilizat pentru testarea copiilor de clasa a IX-a din liceele ROSE (proiect privind Învăţământul Secundar/Romania Secondary Education Project) într-un proiect al Ministerului Educaţiei dezvoltat împreună cu Banca Mondială. Am depăşit praguri de utilizare pe care, la lansarea produsului, nu le anticipam”, afirmă Gabi Bartic. Absolventă a studiilor de Sociologie-Politologie, cu un master în psihologie obţinut în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, ea şi-a contruit cariera profesională în zona de comunicare, media şi advertising, iar acum deţine funcţia de CEO al Brio. 

    Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună.

    Gabi Bartic, CEO, Brio

    Întrucât platforma are utilizatori din toate zonele, este greu de realizat o profilare. „Intuiţia ne-ar spune că e dedicat copiilor din mediul urban, însă avem foarte mulţi utilizatori din mediul rural. Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună”, explică Gabi Bartic.

    Brio a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022 (420.000 de euro).

    Fondurile disponibile graţie premiului câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosite pentru construirea unei aplicaţii, un joc de învăţare a matematicii, cu un parcurs gamificat, cu elemente (solide) de Artificial Intelligence şi Machine Learning. Această aplicaţie ar urma „să împrietenească această materie cu copiii.  La Brio.ro, credem că avem nevoie cu toţii de matematică pentru a fi funcţionali societal”, afirmă Gabi Bartic.

     

    Cultură la distanţă

    La mai puţin de trei ani de la lansarea PiciordePlay, platformă de streaming live pentru teatrul românesc, aceasta şi-a câştigat locul în peisajul cultural românesc. Firma, care are un public format din peste 10.000 de utilizatori, a câştigat premiul doi la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    PiciordePlay s-a născut în a doua parte a pandemiei, un moment în care sălile clasice de spectacol erau închise. Români din oraşe fără teatre sau aflaţi în diferite colţuri ale lumii au descoperit prin PiciordePlay un spaţiu digital cu o cultură românească de calitate, un mijloc de conectare cu comunitatea şi chiar de legătură cu spiritul românesc, povesteşte Alexandru Aramă, co-Founder al PiciordePlay. Cu o pasiune profundă pentru tehnologie în general, inteligenţa artificială şi marketing digital în particular, el este fondator al Meşteşugar Digital, o agenţie full-service de marketing digital şi co-fondator al PiciordePlay, o platformă de streaming live pentru teatrul românesc.

    „Pe măsură ce ne apropiam de «revenirea la normalitate», am primit nenumărate mesaje care ne transmiteau să continuăm. Acum ne apropiem de vârsta de 3 ani, timp în care am transmis spectacole de pe scene ale teatrelor instituţionale: Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi de pe scene independente precum cea a Teatrului de Artă, Godot, Green Hours, Infinit, Point, inclusiv un concert de colinde de Crăciun dintr-o biserică fortificată de lângă Baia Mare”, afirmă antreprenorul.

    Peste 50 de spectacole live au fost transmise prin intermediul PiciordePlay până acum, majoritatea de teatru, dar „am şi experimentat cu alte tipuri de conţinut sau cu evenimente din locaţii surprinzătoare, dintre care sufrageria lui Marius Manole a fost preferata publicului. Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă”, completează Alexandru Aramă. 

    Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă.

    Alexadru Aramă, co-founder, PiciordePlay

    Un spectacol difuzat prin intermediul platformei are, în medie, de trei ori mai mulţi spectatori online faţă de cei din sală, ceea ce oferă artiştilor satisfacţia unui impact cultural sporit atât prin numărul spectatorilor, cât şi prin accesibilitatea largă garantată de eliminarea distanţei dintre spectatori şi scenă. În total, platforma PiciordePlay are un public de peste 10.000 de utilizatori care au cumpărat cel puţin un bilet. 

    Care este reţeta acestui business? „În primul rând, selecţia atentă a spectacolelor: piese de calitate, actori renumiţi, experienţe memorabile. Apoi experienţa «mai mult decât teatru» prin care spectatorii se pot conecta cu actorii şi atmosfera din teatru. Al treilea ingredient este o comunitate foarte implicată de spectatori, mereu atenţi, care ne oferă feedback, idei şi susţinere”, punctează Alexandru Aramă.

    Cât priveşte premiul câştigat în cadrul competiţiei, antreprenorul spune că fondurile sunt deja folosite pentru a promova PiciordePlay către o audienţă tot mai mare. „El ne va ajuta să accelerăm şi un proiect de CSR prin care ne propunem să oferim persoanelor cu dizabilităţi acces gratuit pe o perioadă de cel puţin un an la tot conţinutul platformei”, conchide antreprenorul. 

     

    Asfalt din deşeuri

    Până acum, The Climate Change Company a transformat echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă în materiale pentru stratul de fundaţie a asfaltului, iar cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial. Afacerea a câştigat premiul 1 la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    „Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

    A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.

    Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

    Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company

    Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

    Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”. 

    Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

     

    Povestea unui parteneriat

    Ştiţi care e <cel mai mare angajator> din România? „Este cafeneaua din colţul străzii, de unde obişnuiţi să vă faceţi o mică plăcere zilnică. Şi boutique-ul de unde preferaţi să vă achiziţionaţi cadouri de Crăciun personalizate. Şi startup-ul inovator pe care îl urmăriţi pentru ideea absolut originală de a integra AI în soluţii medicale”, declară Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Pluxee România & Bulgaria.

    „Povestea parteneriatului cu Startarium derivă chiar din esenţa activităţii noastre de zi cu zi: la Pluxee, de peste 25 de ani, ne preocupă modul în care putem creşte motivaţia angajaţilor români”, afirmă executivul. În România, mediul antreprenorial reprezintă cel „mai mare angajator”: peste 2,5 milioane de români sunt angajaţi într-o companie de tip IMM iar modul în care aceşti antreprenori reuşesc zi de zi să rămână motivaţi şi performanţi, într-un context socio-economic instabil, este o performanţă ce merită susţinută, subliniază Manuel Fernandez Amezaga. Astfel, punctează el, parteneriatul Pluxee cu Startarium onorează acest aspect: angajamentul constant de a fi un partener pentru mediul antreprenorial din România. „Am investit  600.000 de euro reprezintă parteneriatul total cu Startarium, care cuprinde mai mult decat competiţia Românii sunt antreprenori. Acesta nu este doar un program de finanţare, ci şi o oportunitate pentru startup-urile cu concepte solide de a se face cunoscute şi de a-şi verifica ideile în faţa unui public avizat şi interesat, format din investitori şi potenţiali parteneri”, afirmă reprezentantul Pluxee.

    Manuel Fernandez Amezaga spune că Pluxee sprijină IMM-urile şi dezvoltarea antreprenoriatului, prin creşterea constantă a numărului de beneficiari pe care îl direcţionează în reţeaua sa naţională de parteneri. În prezent, există un număr de 55.000 de locaţii partenere la nivel naţional către care Pluxee direcţionează clienţi. „În plus, prin programele sociale în care ne implicăm cu experţii noştri şi infrastructura reţelei Pluxee, contribuim la creşterea traficului către comercianţii mici şi sprijinim antreprenorii din România”, conform executivului. Un rezultat important al acestor programe este instalarea a peste 2.000 de terminale de plată în zonele rurale, punând bazele unui model de digitalizare cu efecte imediate pozitive în comunitatea locală. Programele au ajutat, de asemenea, proprietarii de restaurante mici să supravieţuiască în perioade dificile. „Aceştia au reuşit să-şi menţină angajaţii, să-şi extindă echipa sau chiar să achiziţioneze echipamente noi, contribuind implicit la bunăstarea comunităţii locale”, completează reprezentantul Pluxee. 

    O altă modalitate prin care compania sprijină mediul antreprenorial, din care provin 72% dintre clienţi, „este din perspectiva sprijinului acordat pentru consolidarea relaţiilor autentice cu angajaţii, crescând nivelul de implicare şi motivaţie al acestora. Oferim clienţilor noştri soluţii complete pentru creşterea motivaţiei angajaţilor lor, într-o perioadă în care forţa de muncă talentată este din ce în ce mai volatilă şi mai greu de identificat.

    Nu în ultimul rând, educaţia antreprenorială şi susţinerea dezvoltării sectorului IMM este o componentă esenţială a strategiei noastre. Ne propunem ca, atât prin parteneriatul cu Startarium, cât şi prin conturarea unei comunităţi adresate clienţilor noştri de tip IMM să oferim antreprenorilor români soluţii reale pentru creştere şi sporirea motivaţiei”, susţine reprezentantul Pluxee.

    Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare a românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Pluxee România & Bulgaria

    Pentru Pluxee, parteneriatul cu Startarium pentru susţinerea competiţiei „Românii sunt antreprenori” este o componentă importantă a unei strategii de business concentrate pe dezvoltarea mediului antreprenorial românesc. „Ne dorim să fim un partener strategic pentru antreprenorii români care construiesc business-uri creative, care găsesc soluţii inovatoare pentru a fi competitivi şi care identifică mereu căi noi pentru a motiva angajaţii”, afirmă Manuel Fernandez Amezaga.

    Tot el povesteşte că de când se află în România a avut ocazia de a admira două aspecte referitoare la angajaţii români: capacitatea fenomenală de a se adapta la nou cât şi gradul ridicat de implicare în ceea ce fac constant. „Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare al românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană”. În acest context, fiecare angajator, fie că este un mic antreprenor, fie că este o multi-naţională, devine preocupat şi interesat să ofere un pachet cât mai relevant de beneficii extrasalariale. Conform unei analize Pluxee, beneficiile extrasalariale pot creşte salariul anual al unui angajat cu până la 31% pentru un salariu mediu pe economie, ceea ce susţine atât puterea de cumpărare a consumatorilor români cât şi capacitatea companiilor de a-şi menţine forţa de muncă motivată.

    În ceea ce priveşte evoluţia beneficiilor aşteptate de către angajaţi, studiul WORKWISE Î Piaţa muncii realizat de Pluxee şi FutureStation, analizat de Ipsos România, arată că angajaţii aşteaptă acum nu doar un program de lucru flexibil ci şi beneficii şi experienţe ultrapersonalizate care susţin un echilibru bun viaţă-muncă.

    Ca urmare, Pluxee România îşi propune să fie un partener global pentru companiile care doresc soluţii complete şi personalizate pentru motivarea angajaţilor. În prezent, peste 2 milioane de români folosesc unul dintre cardurile companiei, fie cardul de masă Gusto, Cadou, Turism sau Cultural. Cardul de masă este cel mai acordat beneficiu de către angajatori, urmat de Turist, Cadou şi Cultura. „Prin parteneriatul cu platforma de loializare si beneficii MyBenefits lărgim paleta de produse si servicii pe care companiile le pot oferi angajaţilor, oferind acces la servicii de învăţare, bunăstare financiară, wellbeing şi sănătate. Nu în ultimul rând, ne propunem să susţinem companiile şi prin soluţii inovatoare care să le ajute să construiască o cultură organizaţională solidă, prin soluţii dezvoltate cu ajutorul tehnologiei şi al neuroştiinţei, precum The Happiness Index”, adaugă Manuel Fernandez Amezaga.

     

    Adaptare şi implicare

    „Ne bucurăm că în 2023 ni s-a alăturat în calitate de partener de cursă lungă şi Pluxee, iar viziunea pentru Startarium devine astfel şi mai ambiţioasă. În 2024 Startarium se va deschide pentru noi categorii de public, pentru a ajunge la un număr din ce în ce mai mare de antreprenori”, afirmă Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest. Proiectul Startarium, lansat în 2016 de către Impact Hub Bucharest şi ING Bank, a devenit cea mai complexă platformă educaţională din România dedicată antreprenorilor la început de drum. Prin intermediul Startarium se produce un schimb valoros între mediul corporate şi cel antreprenorial din care are de câştigat întreaga societate, povesteşte Vlad Craioveanu. „Marile companii vin în întâmpinarea antreprenorilor cu know how şi sprijin financiar, primind în schimb oportunitatea de fi parte din proiecte îndrăzneţe, inovatoare”, declară Vlad Craioveanu. În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Beneficiile extrasalariale sunt un instrument strategic pentru atragerea şi reţinerea talentelor în cadrul afacerilor antreprenoriale, contribuind la construirea unei culturi organizaţionale puternice şi la promovarea unui sentiment de apartenenţă şi satisfacţie în rândul angajaţilor, afirmă Vlad Craioveanu.

    În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest

    În plus, angajaţii care primesc beneficii simt că sunt apreciaţi şi că munca lor este recunoscută. „Un grad mai mare de satisfacţie faţă de muncă se traduce în performanţe profesionale mai bune. Rezultatul final este că noi, antreprenorii, ne bucurăm de echipe mai productive şi mai motivate să susţină misiunea companiei”, adaugă Sebastian Tudose.

    La rândul său, Dragoş Vlădilă punctează: „Ca antreprenori, căutăm în permanenţă soluţii pentru reducerea costurilor şi ne motivează să ne arătăm aprecierea faţă de echipa care ne ajută să ne menţinem în topul producătorilor de design de lux. Astfel, soluţiile Pluxee vin în întâmpinarea nevoii noastre de le aduce beneficii în plus oamenilor minunaţi din familia House of VLAdiLA”.

    Brio este dependent de motivarea şi motivaţia fiecărui membru al echipei, punctează Gabi Bartic. „Şi această motivare vine din faptul că fiecare dintre noi ştie că este parte dintr-o misiune de a transforma educaţia. Însă ne gândim şi la motivarea noastră ca echipă deoarece sentimentul apartenenţei la grup este important, la fel ca şi modul în care firma reuşeşte să adreseze nevoile fiecăruia dintre angajaţi. În acest context, fireşte, pachete de tipul celor oferite de Pluxee sunt extrem de eficiente. Cu cât reuşim să adresăm mai bine nevoile fiecărui membru al echipei, cu atât mai bine ne putem concentra pe scopurile mari”. 

    Într-o perioadă în care recrutarea şi menţinerea angajaţilor este un demers mai complicat ca oricând, deopotrivă antreprenorii şi marile companii caută soluţii pentru a extinde gama de beneficii extra-salariale pe care le oferă angajaţilor.

  • Povestea omului care a cunoscut şi sărăcia extremă după ce a ajuns să doarmă pe străzi, după care a reuşit să creeze un imperiu de sute de milioane de euro

    După ce, în adolescenţă, a ajuns să doarmă pe străzi, într-un cort, nimeni n-ar fi prevăzut că Mark Constantine va ajunge un antreprenor de succes şi multimilionar totodată. Care e povestea sa, desprinsă parcă din filme?

    Născut în 1952, în Marea Britanie, Mark Constantine a cunoscut ambele extreme: atât eşecul adânc, cât şi succesul fulminant. A crescut fără tată, la şcoală nu s-a descurcat prea bine şi a picat toate examenele, iar pe când era doar un adolescent a ajuns om al străzii, dormind pe străzi, într-un cort. Ulterior a primit şansa de a face ucenicie ca hairstylist, pentru doar 3 lire sterline pe săptămână.

    În timp ce lucra la salon, a cunoscut-o pe Liz Weir, iar cei doi au început să producă artizanal şi să vândă cosmetice naturale, devenind furnizori pentru The Body Shop, după ce Constantine reuşise să îi trezească fondatoarei acestuia, Anita Roddick, interesul trimiţându-i o serie de testere. Ulterior Roddick a cumpărat drepturile de producţie ale businessului pentru suma de 6 milioane de lire sterline, Constantine şi Weir semnând o clauză neconcurenţială, valabilă până în 1994. Mai târziu au pornit un nou business, Cosmetics-to-Go, însă în curând au dat faliment.

    Acest eşec nu i-a convins să abandoneze ideea antreprenoriatului, ba din contra. În 1995, au lansat, împreună cu alţi patru cofondatori, printre care şi soţia lui Mark Constantine, Mo, marca Lush. Cu un portofoliu de produse ce conţinea scruburi, şampon, săpunuri şi alte articole de îngrijire corporală fabricate din ingrediente naturale, compania s-a bucurat de succes încă de la început, şi în mai puţin de un deceniu cucerea piaţa din Statele Unite. De atunci s-a extins în peste 50 de ţări, inclusiv în Japonia şi Australia, şi în prezent deţine în jur de 1.000 de unităţi, funcţionând cu o echipă de peste 12.000 de angajaţi. Cartierul general a rămas cel iniţial, din Poole, Dorset, Marea Britanie.

    Cuplul Constantine, care are doi copii, deţine o avere estimată la 350 de milioane de lire sterline. În paralel cu businessul, una dintre marile pasiuni ale fondatorului este ornitologia. De altfel, într-un interviu acordat celor de la FT a declarat că, dacă nu ar fi ajuns antreprenor, i-ar fi plăcut să studieze bioacustica şi ar fi ajuns, probabil, să lucreze la Cornell, unde această ştiinţă a fost studiată intens.

     

     


     

     

  • De la joacă la profit

    În opt ani de antreprenoriat, cu investiţii ce au depăşit jumătate de milion de euro, antreprenoarea Andreea Moldovan a construit afacerea Love you Choux & Livrez Fericire, care a ajuns la rulaje de 1,1 milioane de euro şi o echipă de 27 de angajaţi, o parte din ei fiind recrutaţi prin intermediul OLX Locuri de Muncă.

    „Livrez Fericire a început dintr-o joacă. Eram de meserie bucătar însă m-a atras mereu partea de cofetărie, patiserie şi brutărie. Am facut o pâine pentru mine acasă şi evident că am postat-o pe Instagram. După aceea, m-a sunat un prieten să-i fac şi lui pentru restaurant nişte chifle de burger. Un an mai târziu, m-a sunat cineva de la un lanţ important de restaurante din Bucureşti, pentru că doreau să folosească chifle de la mine pentru burgerii lor. O lună mai târziu aveam laboratorul gata, autorizaţiile luate, cuptoarele coceau. Aşa a început povestea în martie 2016”, povesteşte Andreea Moldovan, owner pastry chef la Love you Choux & Livrez Fericire, despre începuturile sale în domeniul antreprenorial.

    Investiţia iniţială, în urmă cu opt ani, a fost de peste 30.000 de euro. „Prima sărbătoare mare, unde am lansat Cozonacii Grăsuţi®️, a fost Paştele din 2016”, iar de atunci afacerea a prins aripi, intrând pe o pantă ascendentă care se menţine şi în prezent. Apoi, mai spune antreprenoarea, a reinvestit tot profitul în dezvoltare, iar în februarie 2018 a lansat pe piaţă conceptul unic LOVE YOU CHOUX, despre care spune că a avut un succes răsunător. În iunie 2019, a ales un spaţiu pentru primul magazin fizic, în afara laboratorului, pe Calea Victoriei 136 (Bucureşti), şi pentru amenajarea acestuia a fost necesar un buget care a depăşit 50.00 de euro. În 2020, după perioada de lockdown, magazinul şi-a deschis porţile pentru clienţi, pas care a fost cel mai important în dezvoltarea afacerii, pentru că a depăşit graniţele impuse de lucrul exclusiv în laborator.

    În decembrie 2020 a fost deschisă a doua locaţie, lângă primul laborator, un spaţiu de vânzare mic şi cochet dedicat zonei de nord. La finalul lui 2021 laboratorul a fost mutat într-un spaţiu de peste 300 mp, în urma unei investiţii de peste 150.000 de euro.

    „În decembrie 2022 am deschis a treia locaţie, cea de care sunt extrem de mândră, fiind un spaţiu pentru care m-am luptat cu greii din industrie. Este în spatele Ateneului Român, pe un colţ absolut superb, la care visam de mică. Chiar am fost fascinată de mic copil de această stradă pentru că mereu mi s-a părut că este cea mai frumoasă din Bucureşti”, declară Andreea Moldovan. Conceptul, pentru dezvoltarea căruia a fost alocat un buget de circa 250.000 de euro, este mai complex faţă de celelalte spaţii, incluzând şi o zonă de cafenea de specialitate, dar un cocktail bar. „Totul este mult mai dinamic, iar partea cu barul pe mine mă fascinează teribil. Am luat foarte în serios mixologia, folosim şi în drink-uri doar ingrediente naturale, ne pregătim tot în casă. Evităm să folosim siropuri aromate cu tot felul de ingrediente pe care nu le putem citi repede de pe etichete”, afirmă antreprenoarea.

    Tot ea povesteşte că în acest moment are o „echipă unită formată din 27 de oameni frumoşi, dedicaţi, muncitori, cu care ne mândrim tare. Evident, anunţurile de locuri de muncă sunt principalul mecanism de recrutare. Şi ce alt canal de căutare mai puternic decat OLX Locuri de Muncă? Am ajuns la concluzia că, în industria noastră, OLX Locuri de Muncă este cel mai la îndemână motor de căutare pentru viitorul nostru coleg. Am încercat şi pe alte căi, pe social media şi alte platforme de recrutare, însă pentru noi, OLX Locuri de Muncă s-a dovedit platforma cu cea mai mare rată de conversie – răspunsul posibililor angajaţi vine mereu când ai nevoie. Iar impactul este uriaş, deoarece fără echipa completă, nu putem funcţiona la capacitate maximă”, declară Andreea Moldovan.

    OLX Locuri de muncă este platforma de recrutare online preferată de sectorul candidaţilor blue şi grey collar, având peste 570.000 de anunţuri de angajare publicate pe parcursul anului 2023. Este locul unde candidaţii şi angajatorii din toată ţara se întâlnesc, una dintre cele mai tranzitate platforme de recrutare în sectorul de blue şi grey collar. Peste 128.000 de companii au recrutat în anul 2023, alegând platforma OLX Locuri de Muncă. Peste 3 milioane de români şi-au căutat un loc de muncă prin intermediul platformei OLX în 2023 şi au generat peste 6.1 milioane de aplicări la anunţurile de angajare disponibile în 2023. Angajaţii buni nu sunt pe toate gardurile. Dar sunt mulţi pe OLX Locuri de Muncă. Omul potrivit la locul de muncă potrivit.

  • Premieră în finanţare. Cum îşi propune BCR să contribuie la recuperarea decalajului activităţilor de capital de risc dintre România şi media UE

    Activităţile de capital de risc în România au crescut semnificativ în ultimul deceniu, de la un nivel aproape inexistent, însă, suntem încă în urma mediei UE şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est. BCR îşi propune să contribuie la recuperarea acestui decalaj prin lansarea propriei companii de capital de risc corporativ (CVC), o premieră pentru o bancă din România. Ce obiective şi-au propus să atingă astfel?

    Prin BCR Seed Starter ne dorim să stimulăm creşterea durabilă prin diversificarea surselor de capital disponibile pentru start-up-uri”, descrie Carmen Dibuş, CEO al BCR Seed Starter, obiectivul lansării primei companii de capital de risc corporativ (CVC) de către o bancă din România, dedicată investiţiilor de tip equity în start-up-uri de tehnologie. Mai concret, începând cu mijlocul lunii ianuarie, BCR Seed Starter îşi propune să furnizeze capital pentru un portofoliu de start-up-uri care au potenţialul să optimizeze procesele bancare interne sau care pot îmbunătăţi portofoliul de servicii oferite clienţilor BCR.

    „Aria de aplicabilitate este mult mai mare şi ne interesează să susţinem tehnologiile care pot accelera şi facilita afacerile clienţilor BCR, precum şi pe cele care pot susţine integrarea standardelor ESG. Ne-am asumat un angajament financiar pentru investiţii de 5 milioane de euro în următorii cinci ani, cu menţiunea că există flexibilitate şi putem investi mai mult, în funcţie de numărul aplicaţiilor şi de relevanţa soluţiilor”, explică CEO-ul BCR Seed Starter. În funcţie de numărul aplicaţiilor şi de valoarea pe care ei cred că o oferă clienţilor, nu exclud însă varianta de a investi mai mult. Pentru anul în curs, obiectivul este să investească în cel puţin două start-up-uri. Valoarea tichetului mediu va fi de 500.000 de euro, în schimbul unei participaţii minoritare fără control, de maximum 24,99%. De asemenea, colaborarea se va desfăşura pe o bază non-exclusivă.

    Decizia lansării acestei companii de către BCR vine în contextul în care România s-a clasat pe locul cinci în ECE pentru finanţarea prin capital de risc obţinută în 2022, în urma Estoniei, Cehiei, Croaţiei şi Poloniei, care în total reprezintă 70% din volumul total de finanţare în regiune, conform Romania Venture Report 2022. Cel mai recent raport Launch despre profilul companiilor de tip start-up din România arată  că 1/3 dintre ele lucrează mai mult de 3 ani la produs, dar şi că aproape 90% au mai puţin de 100.000 de utilizatori. „De aceea, cred că e important să avem perspectiva holistică a ceea ce aduce nou BCR Seed Starter, care mai departe de finanţarea iniţială, înseamnă expertiză, expunere şi colaborare, inclusiv cu partenerii noştri, de la Unicorn Attacks şi USMAC, care sunt axaţi pe inovare şi integrare cu lumea corporate. Înseamnă strategie de produs cu un roadmap clar definit, înseamnă testare, networking, feedback, cu un plan de monetizare şi de scalare. Fiecare pas duce mai departe la creşterea şi extinderea finanţărilor şi la evoluţia ecosistemului de start-up-uri, pentru că cel mai bine învăţăm prin colaborare”, crede Dibuş.

    În ceea ce priveşte procesul de aplicare pentru finanţare, acesta este deschis oricărui start-up tech interesat, cu precizarea că BCR Seed Starter caută sinergii cu industria bancară. „Explorăm oportunităţi de afaceri şi tehnologii emergente care stimulează creşterea în sectorul serviciilor financiare sau care pot să susţină implementarea, raportarea şi buna gestionare a ambiţiilor ESG. Spectrul de soluţii este unul foarte mare – de la funcţionalităţi mobile banking la soluţii de smart-advisory, personalizarea serviciilor bancare prin AI sau diferite instrumente de educaţie financiară, până la soluţii de back-office şi management, cu automatizare pentru diferite departmente, de la risc şi conformitate la retail şi corporate”, spune şi Adrian Roşoagă, Chief Investment Officer BCR al Seed Starter.  El adaugă că decizia de investiţie se va baza pe un proces structurat şi coerent, care include o analiză de tip due diligence, cu o atenţie deosebită acordată potenţialului de creştere al start-up-ului şi alinierii acestuia cu valorile şi direcţiile strategice ale Grupului BCR. „Suntem conştienţi de faptul că mulţi antreprenori vor crede că transferăm din standardele de risc ale băncii, atât în ceea ce priveşte riscul de credit, cât şi asupra riscului de piaţă. Însă mesajul nostru este unul simplu: suntem aici să investim şi să ajutăm start-up-urile din România să capitalizeze şi să scaleze. Scopul nostru nu este să îngreunăm munca antreprenorilor şi nici să creştem numărul sau complexitatea provocărilor cu care se înfruntă. Rolul nostru este să îi ajutăm să aibă un plan de business mai bun, cu o soluţie viabilă, care să ofere valoare clienţilor BCR şi care să atragă interesul investitorilor.” Cele mai importante criterii sunt cele care ţin de stadiul dezvoltării proiectului şi de sinergia cu grupul BCR: „Ne uităm după proiecte care au depăşit stadiul de idee şi au un MVP (minim produs viabil) funcţional, cu potenţial de creştere şi dezvoltare. Mai departe, ne aşteptăm să interacţionăm cu multe companii tinere, cu produse sau servicii inovatoare. Cu oameni care pot schimba lumea prin viziune pusă în practică, dar şi printr-un business plan care include date şi informaţii pragmatice, despre posibilităţile business-ului de creştere. Pentru fondatori, credem că e important să ne arate că nu urmăresc randamente pe termen scurt, ci sunt determinaţi să aducă valoare pe termen lung în România, cu soluţii care depăşesc tendinţele actuale. În plus, încrederea, determinarea şi dedicarea transmise de fondatori, vor fi, de asemenea, criterii de bază in decizia noastră de investiţie.” Odată decizia luată, pe lângă investiţia în capital, BCR Seed Starter şi-a propus să ofere consultanţă strategică şi acces la mentorat. Iar în afara finanţării propriu-zise, odată cu această asociere, antreprenorii vor beneficia şi de o infuzie a încrederi investiţionale, cât şi oportunitatea să colaboreze cu Grupul BCR/Erste pentru a testa, dezvolta şi adapta produse cu valoare adăugată pentru întregul nostru ecosistem sau pentru clienţii grupului. Astfel, antreprenorii au posibilitatea să implementeze produsele sau serviciile la nivel regional. Spre exemplu, dacă un start-up dezvoltă o funcţionalitate de digital banking care are potenţial nu doar pentru BCR, ci pentru Erste Group, asta înseamnă că acea funcţionalitate are posibilitatea să fie implementată la nivel de regiune, în ţările unde Erste operează – Austria, Cehia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Serbia: „Ceea ce se traduce prin expunere către aproximativ 16 milioane de clienţi, care mai departe vor recunoaşte, vor folosi şi vor recomanda un serviciu dezvoltat în România”. Colaborarea va fi de manieră ne-exclusivă, obiectivul fiind de a ajuta la dezvoltarea start-up-urilor şi orientarea lor către piaţă. De asemenea, BCR Seed Starter va putea co-investi alături de Ceska Seed Starter şi Slovenska Seed Starter, celelalte două CVC-uri din Erste Group, care susţin dezvoltarea pan-regională de inovaţie în servicii financiare. „În cazul unui astfel de joint venture, vom urmări cu predilecţie investiţiile în companii de tehnologie cu potenţial avansat, ce ridică runde de finanţare de tip „seed”. În ceea ce priveşte strategia de exit, ne propunem să fim flexibili. Putem rămâne acţionari pe termen lung şi chiar investi suplimentar în rundele ulterioare, atunci când vedem un potenţial dovedit de dezvoltare, sau putem să alegem să ieşim din acţionariat parţial sau total în rundele de finanţare superioare”, explică Adrian Roşoagă.   

     

    Cum decurge finanţarea prin BCR Seed Starter?

    Orice start-up de tehnologie va putea aplica pentru atragerea unei investiţii de capital prin intermediul www.seedstarter.ro, începând cu primul trimestru al anului 2024. Aplicaţiile vor primi răspuns, cu menţiunea că procesele de evaluare pot avea o durată diferită în funcţie de specificul şi complexitatea soluţiei. Decizia de investiţie se va baza pe un proces structurat şi coerent, care include o analiză riguroasă, de tip due diligence, cu o atenţie deosebită acordată potenţialului de creştere al startup-ului şi alinierii acestuia cu valorile şi direcţiile strategice ale Grupului BCR. Reprezentanţii proiectelor selectate vor fi invitaţi la un Bootcamp intensiv de două zile, în timpul căruia start-up-urile trec printr-un proces de analiză şi evaluare, în care se va lua în considerare capacitatea de scalare, cu accent pe viabilitatea modelului de afaceri, dar şi pe pregătirea din zona de marketing, vânzări şi distribuţie. În acest Bootcamp, se lucrează pentru a rafina prezentarea şi au oportunitatea să testeze MVP-ul pentru a vedea cum poate fi îmbunătăţit, dar şi pentru a stabili o propunere clară de valoare. Dacă proiectul este evaluat ca fiind potrivit pentru investiţie, atunci antreprenorii vor fi conectaţi cu mentori experimentaţi şi vor primi tot sprijinul necesar în faza de „seed”.

    CONTEXT:
    România are un deficit de finanţare de aproape 7 miliarde de euro pentru start-up-uri, comparativ cu vecinii săi din Europa Centrală şi de Est, strângând doar 128,2 milioane de euro în perioada 2018 – 2021. Această cifră este umbrită de o performanţă regională robustă, aşa cum subliniază un studiu realizat de ROPEA şi Deloitte, citat de reprezentanţii BCR şi bazat pe date furnizate de Invest Europe, una dintre cele mai mari asociaţii globale de capital privat şi capital de risc.

    DECIZIE:
    Lansarea în premieră de către o bancă a unei companii de capital de risc corporativ (CVC), cu un buget de investiţii de 5 milioane de euro. BCR Seed Starter va deveni operaţională anul acesta, odată cu lansarea primelor două tranzacţii.

    CONSECINŢE:
    Diversificarea surselor de capital disponibile pentru start-up-urile din România care au potenţialul să optimizeze procesele bancare interne sau care pot îmbunătăţi portofoliul de servicii oferite clienţilor BCR.

    Adrian Roşoagă, Chief Investment Officer BCR al Seed Starter, are o experienţă de peste 15 ani în investment banking, asistând antreprenori şi corporaţii în tranzacţii de tip fuziuni şi achiziţii, operaţiuni pe piaţa de capital şi emisiuni de obligaţiuni. De asemenea, a condus cu succes mai multe proiecte strategice ale BCR, aspect ce îi permite, spune el, să aibă viziunea de ansamblu asupra operaţiunilor BCR şi a părţilor interesate, relevante, pentru a obţine tracţiunea potrivită pentru start-up-uri în cadrul băncii.

    Carmen Dibuş, CEO-ul BCR Seed Starter, vine cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul juridic, dobândită în diverse poziţii, de la avocat în domeniul bancar şi financiar la o firmă de avocatură, până la manager la conducerea departamentului de consultanţă juridică non-bancară şi guvernanţă corporativă în cadrul BCR. Din acest rol, a contribuit la dezvoltarea unei practici consistente de fuziuni şi achiziţii în cadrul grupului, fiind implicată în numeroase proiecte strategice la nivelul BCR şi Erste Group.

     

  • Povestea unei tinere corporatiste din România care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a început o afacere profitabilă

    Aproape două decenii petrecute în domeniul vânzărilor în industria FMCG au continuat, pentru Andreea Geosanu, cu o afacere inspirată de postările unui creator din Marea Britanie. Şi-a descoperit astfel această latură artistică şi a ales s-o valorifice, ducând totul la următorul nivel, sub numele Geosy art & joy, adică un atelier de accesorii şi decoraţiuni din răşină acrilică.

    Urmărind activitatea unui creator din Marea Britanie, m-am îndrăgostit de tot procesul de creare a acestui tip de produse. Au urmat circa cinci-şase luni de cercetări, pentru că nu găseam detalii despre materialul folosit, iar paşii care trebuie urmaţi pentru a ajunge la produsul finit trebuia stăpâniţi foarte bine. În septembrie 2022, am făcut prima comandă în Marea Britanie, ca să pot experimenta”, îşi aminteşte Andreea.

    Îşi dorea deja să elimine plasticul din viaţa ei în măsura în care este posibil, aşa că o afacere cu un material alternativ în centru a fost un pas în plus în direcţia pe care îşi dorea s-o urmeze. „Am făcut un brainstorming împreună cu două colege din marketing, pentru a găsi numele potrivit. Eu eram axată pe «joy» (bucurie – trad.), pentru că ştiam că asta vreau să aduc fiecărei persoane care avea să privească sau să deţină un produs creat de mine.

    Apoi a venit «Geosy», de la numele meu – aşa mă strigau colegii la ultimul loc de muncă – şi «art» (artă – trad.), la sugestia uneia dintre colege.” Aşa a început să-şi petreacă timpul făcând ceva ce îi aduce şi ei bucurie, fără a petrece zece ore pe zi pe teren, cu stres şi nervi adesea. În timpul concediului de creştere a celui de-al doilea băiat al ei, Andreea Geosanu a căpătat şi mai multă încredere că poate face ceva pentru ea însăşi. „Am 37 de ani, sunt absolventă de Relaţii Publice şi Publicitate, am urmat şi un master în publicitate, apoi am fost supervisor, reprezentant de vânzări, director adjunct de vânzări în companii locale, naţionale şi internaţionale.

    Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.” A pornit cu o investiţie de 15.000 de euro, pentru că materia primă este destul de scumpă, lucru valabil atât pentru răşina acrilică pe care o foloseşte, cât şi pentru pigmenţi. „În social media trebuie să creezi mereu conţinut, pentru ca algoritmul să nu te uite, şi de aceea mereu creez, chiar dacă acasă se adună cutiile cu stocuri de produse. Pentru orice creez am nevoie de matriţe, al căror preţ îl recuperez greu în timp.

    Două dintre valorile după care mă ghidez sunt diversitatea şi versatilitatea produselor.” Andreea Geosanu a creat un loc de lucru chiar în camera fiului ei de 11 ani, unde a ocupat deja jumătate din spaţiu cu materiale şi cutii. Tot ce creează ajunge pe Facebook şi pe Instagram, unde îşi şi vinde produsele, alături de alte două platforme online. „Am încercat să ţin evidenţa intrărilor şi a ieşirilor, dar pentru un astfel de început, în care experimentezi mult şi oferi cadouri, e cale lungă până la profit.

    Mi-am produs să închei colaborări cu alte persoane şi locuri creative şi astfel am reuşit să creez combinaţii de produse cu o altă Andreea, care face caligrafie. Am mai colaborat cu două afaceri mici, locale, care se ocupă cu umplerea şi reumplerea vaselor cu ceară naturală din soia, şi am reuşit să introduc vazele decorative în două florării.” Andreea îşi doreşte însă să intre în mai multe magazine locale, precum şi să organizeze ateliere pentru copii şi adulţi şi să participe la cât mai multe târguri de creaţii handmade. Clienţii persoane fizice care cumpără de la Geosy art & joy sunt în general iubitorii de lucruri create manual, oamenii care îşi doresc să înlocuiască produsele din plastic din casa lor cu unele mai durabile, cei care vor să cumpere local, pentru a ajuta micii antreprenori. Este vorba mai ales despre femei, cu vârste între 18 şi 45 de ani.

    Cât despre preţuri, acestea pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje. Mâna de lucru nici măcar nu este inclusă în preţ. „Provocări sunt în fiecare zi: să găsesc timp să creez, pentru că un produs are nevoie de trei zile până să fie gata de vânzare; să postez pe Facebook şi Instagram; să găsesc soluţii pentru ca oamenii să afle despre Geosy art & joy; să caut surse de inspiraţie; să am răbdare cu acest mic business”, mărturiseşte Andreea Geosanu.   

    „Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.“ Andreea Geosanu, fondatoarea Geosy art & joy

    Preţurile pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje.

  • Povestea unei afaceri făcute din pasiune, pornită de doi prieteni din copilărie. Aceştia oferă românilor produse pe care până acum nu le găseai în ţara noastră

    A început ca un hobby, a continuat cu o investiţie şi s-a transformat în afacere – este, pe scurt, povestea firmei pe care au fondat-o doi prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate. Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au lansat un site cu sosuri şi alte „accesorii” care scot din anonimat orice fel de mâncare, iar acum lucrează la pasul următor: producţia.

    Foarteiute.ro a demarat cu o investiţie de aproximativ 1.000 de euro, cu un mic site, basic (de bază – n. red.), cu foarte puţine opţiuni pentru client şi doar câteva produse, apărut mai mult din pasiunea  personală pentru ardei şi sosuri iuţi, imposibil de găsit în ţară”, povestesc cei doi fondatori ai platformei.

    Apoi foarteiute.ro a evoluat natural, susţinut de cerere, de cei care au descoperit magazinul şi care au ales să încerce provocările mai mult sau mai puţin picante de peste tot din lume. Mulţi clienţi aleg să cumpere produse pentru a le oferi cadou. „Businessul a început în 2013. Momentan nu producem, încă suntem în teste cu o gamă de sosuri. Avem cele mai iuţi produse din lume – de altfel, acesta este şi motto-ul businessului nostru şi nu exagerăm cu nimic.

    Avem o selecţie de sosuri şi piureuri premium, ardei uscaţi sau muraţi, pudră şi fulgi din ardei, snack-uri şi ciocolate, chutneys, ketchupuri, muştar, uleiuri şi miere, toate – produse din cei mai iuţi ardei din lume.” Sortimentele vin majoritar de la unele dintre brandurile consacrate pentru „iuţeală”, dar şi de la mici producători români, dorinţa celor doi antreprenori fiind să se concentreze pe produse naturale, fără aditivi, în principal din gama bio. „Clientela Foarteiute.ro rămâne totuşi o nişă, pentru că nu oricine tolerează produsele iuţi. În general, sunt oameni pasionaţi de iute, de gătit şi de travel (călătorit – trad.), sunt cei care au avut ocazia să testeze gusturi aparte în călătorii, care sunt interesaţi să aducă în bucătăria lor mai mult picant şi care au înţeles să treacă dincolo de categoriile mainstream de sosuri disponibile în supermarketuri.” În mod natural, următorul pas este lansarea propriei game de sosuri Foarteiute, acum că Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au pătruns tainele acestei nişe gastronomice.

    Cel mai probabil proiectul se va concretiza în 2025, după noi runde de testare a unor reţete. Până atunci însă, cei doi îşi propun să diversifice gama de produse şi să adauge o linie de condimente premium. „Suntem convinşi că astfel vom putea atrage noi categorii de consumatori şi mai mult ca sigur îi vom atrage şi spre produsele noastre iuţi. De asemenea, luăm în calcul şi abordarea unei pieţe externe pentru produsele noastre.” Sosurile şi celelalte produse comercializate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

    „Dacă în primul an de activitate am avut o cifră de afaceri de circa 48.000 de euro, în 2023, după zece ani de activitate, am atins o cifră de afaceri de aproape 200.000 de euro.” Businessul funcţionează cu trei angajaţi permanenţi şi cu mulţi colaboratori. Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări, cea mai mare dintre ele fiind Brexitul. „Cei mai cunoscuţi producători de sosuri iuţi sunt bazaţi în SUA, iar distribuţia lor în Europa se făcea prin Marea Britanie. Dintr-o dată a apărut o dificultate logistică neaşteptată şi am fost nevoiţi să renunţăm la anumite branduri pentru care importul direct nu avea sens. Partea bună este că în lumea minunată a produselor iuţi apar mereu branduri interesante chiar şi în Europa, astfel încât am substituit cu succes cu alte branduri noi”, povestesc fondatorii foarteiute.ro.   

    Sosurile şi celelalte produse comerciate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

     

    Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu sunt prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate, iar mai recent – parteneri de business.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Inicio Agency – agenţie de marketing (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna Neacşu şi Camelia Antoci

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an întreg de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: în România, Republica Moldova şi internaţional

    Volart – atelier de genţi şi haine (Brăila)

    Fondatoare: Luminiţa Sişu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în Brăila şi online

    Simetria – reţea de clinici de stomatologie (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Boza şi Măriuca Bărbieru

    Cifră de afaceri în 2022: 860.000 de lei (172.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi Ploieşti

    Quintessentially – companie de lifestyle management (Bucureşti)

    Fondator: Orlando Docan

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 500.000 de euro

    Prezenţă: internaţională

    MiniTea Bar – local cu bubble tea (Bucureşti)

    Fondatori: Raluca Văsii şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 75.000 de euro

    Prezenţă: în centrul comercial Auchan din Drumul Taberei din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.