BusinessMagazin

Tag: amenda

  • Un oraş din România revoluţionează civilizarea locuitorilor. Amendă mai mare pentru o ţigară aruncată pe jos decât o parcare ilegală

    Autorităţile locale s-au gândit să dea amenzi usturătoare pentru cei certaţi cu bunul simţ. Poate astfel se vor gândi de două ori înainte să facă mizerie pe stradă, informează digi24.ro.

    „Foarte mulţi dintre cetăţeni ignoră eforturile pe care le face administraţia locală şi aruncă, scuipă pe jos, aruncă seminţe, stau pe băncuţe în parc frumos amenjat şi când pleacă lasă în jurul băncii plin de seminţe, aruncă hârtiile pe jos”, afirmă Mircia Gutău – primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea.

    „Am dat în jur la 9 sancţiuni contravenţionale, cred că avem 30-40 avertismente într-o săptămână jumate”, spune Rândunel Bădescu – director Poliţia Locală Râmnicu Vâlcea Amenzile sunt binevenite, spun cei mai mulţi dintre locuitorii oraşului.

    Pe lângă controale, poliţiştii locali au început şi o campanie de promovare a noii hotărâri date de aleşii locali. Au tipărit peste 30.000 de fluturaşi care vorbesc despre lucrurile ce nu trebuie făcute, dar şi despre valoarea amenzii. Hârtiile sunt împărţite în şcoli, magazine şi pe stradă.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Un oraş din România revoluţionează civilizarea locuitorilor. Amendă mai mare pentru o ţigară aruncată pe jos decât o parcare ilegală

    Autorităţile locale s-au gândit să dea amenzi usturătoare pentru cei certaţi cu bunul simţ. Poate astfel se vor gândi de două ori înainte să facă mizerie pe stradă, informează digi24.ro.

    „Foarte mulţi dintre cetăţeni ignoră eforturile pe care le face administraţia locală şi aruncă, scuipă pe jos, aruncă seminţe, stau pe băncuţe în parc frumos amenjat şi când pleacă lasă în jurul băncii plin de seminţe, aruncă hârtiile pe jos”, afirmă Mircia Gutău – primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea.

    „Am dat în jur la 9 sancţiuni contravenţionale, cred că avem 30-40 avertismente într-o săptămână jumate”, spune Rândunel Bădescu – director Poliţia Locală Râmnicu Vâlcea Amenzile sunt binevenite, spun cei mai mulţi dintre locuitorii oraşului.

    Pe lângă controale, poliţiştii locali au început şi o campanie de promovare a noii hotărâri date de aleşii locali. Au tipărit peste 30.000 de fluturaşi care vorbesc despre lucrurile ce nu trebuie făcute, dar şi despre valoarea amenzii. Hârtiile sunt împărţite în şcoli, magazine şi pe stradă.

  • Split TVA, pe ordinea de zi a şedinţei de plen a Senatului

    În forma transmisă de Guvern, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată, de la 1 ianuarie 2018, să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul se aplică opţional de la data de 1 octombrie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum un tânăr a făcut de râs POLIŢIA RUTIERĂ scăpând de o amendă, în urma unei greşeli de scriere

    Mihai Ciobanu a dat în judecată Poliţia după ce i s-a ridicat permisul şi după ce a primit o amendă de 1.300 de lei, pentru conducere cu viteză în localitate.

    Atunci când a mers să-şi plătească amenda, a descoperit că agentul rutier care îi aplicase sancţiunea trecuse o cifră în plus la CNP-ul său. Din acest motiv, şoferul a cerut judecătorilor anularea sancţiunii, şi a avut câştig de cauză.

    Potrivit actelor depuse în in­stanţă de ieşeanul Mihai Cio­banu, acesta a fost sancţionat contra­venţional pentru o abatere rutieră din data de 31 mai. Atunci, aproape de miezul nopţii, ieşeanul de 35 de ani se deplasa cu un vehicul marca BMW pe direcţia Iaşi – Podu Iloaiei. Alături de el, în maşină se mai aflau şi alte persoane.

    „Înainte de localitatea Leţcani, deplasându-mă în spatele unui alt autovehicul al cărui număr de înmatriculare nu îl reţin, am observat în oglinda retrovizoare un autovehicul deplasându-se cu viteză, alternând faza lungă a farurilor cu cea scurtă. Atât eu, cât şi şoferul maşinii din faţă am trecut pe prima bandă de circulaţie, pentru a permite celui de-al treilea să treacă în faţă. Aproape de ieşirea din localitatea Leţcani ambii şoferi am fost opriţi pe partea dreaptă de către un lucrător al Poliţiei care se afla în maşina care ne devansase”, a precizat în acţiunea depusă la Judecătorie Mihai Ciobanu.

    Acesta a mai arătat că unul dintre agenţii de poliţie i-a spus că se deplasa cu 110 kilometri pe oră în localitate. Deşi a negat că ar fi avut această viteză în localitate, Ciobanu a pri­mit o amendă contravenţională de 1.305 lei şi i s-a reţinut permisul de conducere. Ieşeanul a refuzat să semneze procesul verbal întocmit de agentul de poliţie, iar acesta nu ar fi solicitat vreunui alt pasager să semneze în calitate de martor, scrie ziaruldeiasi.ro

  • Amendă URIAŞĂ pentru Realitatea TV după ce acest dialog a fost difuzat în PRIME TIME. „Aceşti EXALTAŢI nu se gândesc nicio clipă la responsabilitatea enormă pe care o au”

    Emisiunile în care s-a discutat despre negocierile PSD-UDMR, dinaintea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, au adus Realitatea TV o amendă uriaşă. 

    „Aşa cum am subliniat şi atunci, ridicarea la rang de lege a dezideratelor comunităţii maghiare nu ar diminua cu nimic drepturile majorităţii, aşa cum s-a vehiculat la momentul respectiv, în mod eronat, de către mass-media românească”, a a declarat preşedintele Executiv al UDMR,  Porcsalmi Bálint. 

    AFLĂ ce amendă URIAŞĂ a primit  Realitatea TV. Decizia luată de CNA în urma unei sesizări a UDMR

     

  • Cresc şi amenzile de circulaţie în România, nu doar preţul la gaz, curentul electric şi carburanţi

    Măsura este de fapt o consecinţă a majorării salariului minim brut, în funcţie de care este calculată valoarea de 10% a punctului de amendă. De la începutul anului viitor, salariul brut ar urma să crească cu 22,75%, după ce Guvernul va muta cea mai mare parte a contribuţiilor sociale de la companii în sarcina angajaţilor, informează stiri.tvr.ro

    Românii vor contribui mai mult şi la bugetul de pensii. Odată cu creşterea salariului mediu brut pe economie cu peste 700 de lei se majorează şi punctul de pensie. Teoretic, cu 350 de lei.

    Creşterea pensiilor, fără un fundament economic, va adânci deficitul bugetar, avertizează consultanţii fiscali.

    Transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi este încă în discuţie şi ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

  • O noua metetoda prin care soferii din Romania pot rămâne fără carnet

    Conducătorii auto aflaţi într-o astfel de situaţie îşi pot recupera permisul dacă vor prezenta dovada că au plătit amenda.

    Astfel, articolul 103 din OUG 195/2002, care reglementează răspunderea contravenţională, se va completa cu un nou alineat conform căruia se va dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere şi în cazul neachitării în termen de 30 de zile a amenzilor privind circulaţia pe drumurile publice. Conform propunerii legislative, autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează la 30 de zile de la data săvârşirii contravenţiei. Suspendarea încetează la data depunerii dovezii de achitare a amenzilor restante, anunţă Agerpres.

    “Statisticile autorităţilor competente relevă o situaţie defavorabilă din punctul de vedere al încasării la buget a amenzilor contravenţionale provenind din amenzile de circulaţie. Întrucât acestea reprezintă sume importante la bugetul de stat, neachitarea acestor obligaţii afectează considerabil bugetul local.

    În acest context este necesară o politică legislativă adecvată prin care trebuie, pe de o parte, generate măsuri pentru creşterea gradului de încasare a amenzilor, iar, pe de altă parte, cetăţeanul trebuie să fie constrâns să achite amenda în termenul prevăzut de lege, prin sancţionarea atitudinii sale de neconformare faţă de norma juridică, suspendând exercitarea dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere.

     

  • Încă o amendă pe care o puteţi primi de la ANAF. Ce trebuie să faceţi de acum pentru a evita sancţiunile Fiscului

    “Având în vedere informaţiile apărute în media privind instituirea unei obligaţii a cetăţenilor români care pleacă din România de a completa un chestionar, nedepunerea acestuia fiind sancţionabilă cu amendă de la 50 la 100 lei, facem următoarele precizări:
     
    În vederea stabilirii impozitării veniturilor transfontaliere şi a rezidenţei fiscale în România, atât persoanele fizice străine cât şi cele române, au obligaţia completării unor formulare specifice.
     
    Astfel, cetăţenii străini care stau în România mai mult de 183 de zile, au obligaţia depunerii formularului “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării din România, pentru a nu putea evita plata obligaţiilor fiscale în România.
     
    Această prevedere legală există în legislaţia naţională încă din anul 2012, fiind reglementată prin Codul fiscal.
     
    Formularul aferent chestionarului a fost stabilit prin Ordinul 74/2012. În iulie 2016, a fost actualizat acest chestionar, în sensul corelării acestuia cu prevederile legale din noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1.01.2016.