BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Cât au câştigat românii pe oră, anul trecut

    Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro

    “Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

     

  • Vrei un loc de muncă? Sunt 2036 vacante în 12 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2036 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 330 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane, 60 asistenţi medicali, 30 constructori structuri metalice-sudură în oţel

    Republica Ceh㠖 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Suedia – 127 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto,10 medici generalişti, 10 dezvoltatori software, 10 tinichigii auto;

    Germania – 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Finlanda– 10 locuri de muncă pentru personal în curăţenie;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Polonia- 3 locuri de muncă pentru lăcătuşi-sudori;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate, condiţii de ocupare a posturilor, condiţiile de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.

    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma

  • Locuri de muncă în 14 ţări din Europa. Peste 2.300 de posturi disponibile pentru români!

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2.347 de locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 1 maseur, 800 muncitori necalificaţi în agricultură;

    Portugalia – 400 locuri de muncă: muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 345 locuri de muncă: 70 asistenţi medicali, 60 ingrijitori persoane/infirmieri, 45 ingrijitori persoane, 40 asistenţi medicali generalişti, 40 şoferi pe maşini de mare tonaj, 20 manipulatori marfă, 20 îngrijitori persoane la domiciliu, 20 stivuitorişti, 20 îngrijitori persoane cu demenţă, 10 constructori structuri metalice;

    Slovacia– 300 locuri de muncă: 150 asamblori de maşini şi echipamente mecanice, 150 muncitori necalificaţi în industria automobilelor;

    Republica Ceha- 197 locuri de muncă: 50 lucrători producţie, 50 operatori, 50 şoferi transport marfă-internaţional, 20 muncitori asamblare, 15 croitori, 10 lucrători în prelucrarea lemnului, 1 analist IT service desk, 1 analist suport software;

    Germania- 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de tir, 10 agenţi de pază, 10 agenţi de securitate, 5 asistenţi manager, 4 operatori maşini şi instalaţii optice, 2 mecatronişti, 2 tehnicieni sisteme de securitate (alarmă şi supraveghere), 1 optician, 1 operator CNC (strungar/frezor), 1 asamblor-montator (lucrător în producţie), 1 muncitor necalificat la prelucrarea plasticului/cauciucului, 1 mecanic industrial, 1 operator masină prelucrat plastic/caucic, 1 persoană pentru curăţenie, 1 tehnician fizică de laborator, 1 electrician;

    Suedia– 120 locuri de muncă: 20 femei de serviciu; 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto, 10 tinichigii auto, 10 dezvoltatori software, 5 dezvoltatori de software sisteme integrate, 5 arhitecţi sistem software, 5 ingineri testare software, 5 chimişti, 5 farmacişti, 5 ingineri în tehnologia farmaceutică, 5 biologi/cercetători în biologie, 5 cercetători în genetică /bioinformatică, 5 ingineri în biomecanică/neurobiologie/ştiinţa biomaterialelor, 5 microbiologi, 5 ingineri laboranţi;

    Ungaria- 50 locuri de muncă: 50 opetarori la asamblarea panourilor electrice;

    Norvegia– 24 locuri de muncă: 6 dulgheri, 6 dulgheri/parchetari, 6 dulgheri cofraje, 2 instalatori ventilaţie, 2 tinichigii, 1 doctorand inginerie biomedicală/biofizică (canale în sănătate/fibrilare ATRIA), 1 doctorand inginerie biomedicală/biofizică (model silico AF);

    Finlanda – 10 locuri de muncă: 10 angajaţi personal pentru curăţenie;

    Belgia– 3 locuri de muncă: 2 directori audit (seniori) în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Franta– 3 locuri de muncă: 2 tăietori lemne, 1 agent curăţenie;

    Polonia- 3 locuri de muncă: 3 lăcătuşi/sudori;

    Irlanda– 1 loc de muncă: 1 tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • A lăsat Olanda pentru România şi s-a apucat de agricultură la Sibiu. “E paradis România, paradis pentru fermieri”

    Agnes Jansen a venit în România acum opt ani, când a ajuns prima dată în vizită, în Transilvania. I-a plăcut atât mult încât a revenit în ţară cu nişte prieteni şi s-a stabilit lângă Sibiu. Acum are în arendă trei hectare de teren pe care cultivă legume certificate bio, potrivit stirileprotv.ro

    “În Olanda aveam 250 metri pătraţi lângă casă. România are pământuri foarte bune şi e păcat să nu lucrăm pământul. România face mult import de legume şi fructe, în loc să cultive. I-aş sfătui pe agricultorii de aici să rămână în România, să nu plece din ţară, şi să faceţi o microfermă sau o afacere proprie, să aibă iniţiative. Şi un pic de răbdare, trebuie şi răbdare. E paradis România. Paradis pentru agricultură.”, a declarat ea.

    Agnes Jansen împreună cu soţul ei au cumparat  si renovat o casă bătrânească. Au amenajat şi o plantaţie cu fructe de pădure şi o seră cu roşii, ardei şi vinete. 

    În fiecare săptămână pregăteşte ladiţe cu legume pentru 20 de familii de la oraş. O astfel de lădiţă poate costa între 25-35 de lei, potrivit sursei citate.

  • Alfred Beck: “Nu cultiv vie pe 52 de hectare doar pentru a bea eu vinul“

    Miliardarul austriac Alfred Beck a investit peste 7 milioane de euro în cinci ani în Crama Liliac, din Transilvania. cheltuiala pare mică, prin comparaţie cu investiţiile făcute în domeniul imobiliar sau în agricultură, sau prin prisma faptului că amb Holding are activităţi în şase ţări. Omul de afaceri a intuit de la bun început potenţialul afacerii, chiar de când a descoperit via din lechinţa, deşi căuta, la acea vreme, să cumpere păduri sau teren agricol.

    Cu un pahar de vin în mână, austriacul Alfred Beck a întâmpinat zeci de musafiri veniţi într-o seară de toamnă să sărbătorească împlinirea a cinci ani de activitate a Cramei Liliac, care produce vinurile Liliac, Crepuscul şi Young Liliac. Seara este motiv de dublă sărbătoare, pentru că austriacul a împlinit rotunda vârstă de 70 de ani; întâmpină invitaţii veniţi la eveniment pe covorul roşu, dar nu-i place să vorbească foarte mult. Discursul său este scurt, iar scena nu pare locul său preferat; răspunsurile la întrebările jurnaliştilor sunt succinte şi mai degrabă sărace în informaţii.

    Este însă una din rarele sale întâlniri cu presa, cel puţin în România, deşi activitatea sa de investitor pe această piaţă a început în perioada anilor ’90. Iniţial a fost interesat de duty-free-uri, dar lipsa de predictibilitate a legiuitorului l-a determinat să renunţe, povesteşte antreprenorul, care s-a întors apoi după câţiva ani şi a ales să investească în agricultură şi în imobiliare. În urmă cu circa nouă ani a început să investească în agricultură în România, având deja o experienţă de câteva zeci de ani în domeniu, pentru că deţine ferme agricole şi zootehnice în Austria, cu teren de 200 de hectare. În 2006 a înfiinţat, sub umbrela amb Holding, o fermă de cereale în judeţul Olt, care are acum în exploatare şi în proprietate circa 700 ha, fiind complet utilată şi tehnologizată.

    Pentru achiziţia terenurilor agricole austriacul a plătit aproximativ 1 milion de euro, dar între timp valoarea acestora a crescut de circa două ori. Despre rulajele companiei în domeniul agricol, Beck nu dă detalii. Spune că „anul acesta a fost rău pentru agricultură, din pricina secetei. A fost foarte uscat, iar rezultatele sunt la 50-60% faţă de cele din 2014“, dar nu dă niciun alt detaliu. „Am activităţi în şase ţări în regiune, nu reţin cifre concrete pentru fiecare dintre ele.“ Alfred Beck este şi acţionar al companiei imobiliare S plus B Gruppe, proprietarul clădirii Magheru One, al unei alte clădiri de birouri în zona Pipera şi a mai multor terenuri în Bucureşti şi în ţară.

    Antreprenorul austriac a început investiţiile în real estate pe piaţa românească în perioada de efervescenţă economică, în asociere cu un fond de investiţii tot austriac, Immofinanz. În acea perioadă, a cumpărat mai multe loturi de teren pentru a dezvolta clădiri de birouri şi centre comerciale. Apoi parteneriatul s-a rupt, dar Beck a continuat investiţia în două clădiri de birouri, pe care le-a şi finalizat. Acum, austriacul vrea să construiască un hotel de 250 de camere lângă aeroportul Otopeni, unde deţine un teren de 30.000 mp; lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor şi ar putea fi încheiate, estimează Beck, în doi – trei ani. Bugetul estimat pentru dezvoltarea hotelului de trei stele se plasează în jurul a 20 de milioane de euro.

    Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povestea anterior Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, spune Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea suprafeţelor a fost nevoie să achiziţioneze terenuri mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.

  • România primeşte 11,1 milioane de euro printr-un program UE de 500 milioane de euro pentru susţinerea fermierilor

    Comisia Europeană a prezentat programul de 500 de milioane de euro în cadrul Consiliului extraordinar al miniştrilor Agriculturii care a avut loc săptămâna trecută.

    “Este un program de susţinere complet, hotărât şi puternic. Este o declaraţie semnificativă de sprijin din partea Comisiei pentru agricultura europeană. Reflectă concret comentariul preşedintelui Jean-Claude Juncker din discursul privind starea Uniunii, de săptămâna trecută, când s-a descris ca un susţinător al Politicii Agricole Comune”, a declarat marţi comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, într-un comunicat al Comisiei Europene.

    Cele 28 de state membre vor primi în total un ajutor substanţial în valoare de 420 de milioane de dolari, alocat într-o manieră echitabilă şi eficientă, pentru rezolvarea problemelor din sectoarele lactatelor şi cărnii de porc, care va acorda statelor membre flexibilitate maximă în alocarea fondurilor.

    Germania va primi cele mai mari fonduri, în valoare de 69,2 milioane de euro, urmată de Franţa (62,9 milioane euro), Marea Britanie (36,1 milioane euro), Olanda (29,9 milioane euro).

    Poloniei i-au fost alocate fonduri de 28,9 milioane de euro, Spaniei 25,5 milioane de euro şi Belgiei 13 milioane de euro.

    În Europa Centrală şi de Est, Cehia va beneficia de 13 milioane de euro pentru susţinerea fermierilor, Ungaria 9,5 milioane de euro, iar Lituania 12,6 milioane de euro.

    Alte măsuri înclud noi programe de ajutor pentru unităţile private de stocare din domeniul lactatelor şi cărnii de porc.

  • Un cunoscut MEDIC din Capitală cultivă cea mai mare suprafaţă de tutun din ţară

    Un cunoscut MEDIC din Capitală cultivă cea mai mare suprafaţă de tutun din ţară

  • Ponta cere începerea evaluării pierderilor din agricultură

    Victor Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, după ce a avut o discuţie cu acesta, dar şi cu reprezentaţi ai fermierilor, să înceapă evaluarea pagubelor produse de secetă, pentru a se adresa Comisiei Europene şi a-i despăgubi pe agricultori.

    “Sigur că anul acesta agricultura nu va mai fi aşa de bine cum a fost în anii trecuţi, nu pe toate tipurile de culturi, dar sunt probleme, aşa încât o să vă rog cu reprezentanţii asociaţilor să începeţi deja evaluarea pierderilor, să ne adresăm Comisiei Europene şi să-i ajutăm pe cei care anul acesta au avut de pierdut, pentru că sunt aceiaşi care, anul trecut, acum doi ani, acum trei ani, având agricultură în creştere, ne-au ajutat”, a declarat Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern.

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara, luni, în urma unei întâlniri cu reprezentanţi ai agricultorilor, că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene, el susţinând că nu există o evaluare exactă a efectelor secetei în agricultură.

    Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară, iar culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei.

    El a mai spus că, în ceea ce îi priveşte pe fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.

    “Estimăm că răspunsul Comisiei Europene – pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat – va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi, Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.

    La rândul lor, reprezentanţii agricultorilor ale căror culturi au fost grav afectate de secetă în ultimele luni s-au declarat nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor de către autorităţi, dar şi de ineficienţa cheltuielilor cu sistemul de irigaţii.

    “E adevărat că domnul ministru (al Agriculturii, Daniel Constantin, n.r.) deţine o statistică a producţiei totale a României, numai că noi, agenţii economici, privim lucrurile astea prin recuperarea cheltuielii. Or, an de an, cheluielile cresc. Iar anul acesta procentul de recuperare este mult mai mic decât anul trecut. Şi atunci când noi vă dăm câte o ştire ne raportăm la situaţia financiară. Legat de irigaţii, nu aş vrea să ne întoarcem în urmă, dar pe timpul răposatului problema irigaţiilor era o problemă de CSAT. Nu poţi să stai indiferent în ceea ce priveşte alimentaţia poporului. În ultimii 25 de ani majoritatea guvernelor s-au străduit să distrugă acele sisteme de irigaţii, iar acum se fac eforturi foarte mari dând o cifră care să ne satisfacă în a pune pe picioare acel sistem de irigaţii, care ajunge la câteva zeci de miliarde, lucru care este imposibil pentru România”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), după întâlnirea cu ministrul de resort, Daniel Constantin.

    Preşedintele LAPAR declara pentru MEDIAFAX, la începutul lunii august, că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a cauzat producătorilor pierderi de peste două miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare.

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Agricultorii, nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor produse de secetă

    “E adevărat că domnul ministru (al Agriculturii, Daniel Constantin, n.r.) deţine o statistică a producţiei totale a României, numai că noi, agenţii economici, privim lucrurile astea prin recuperarea cheltuielii. Or, an de an, cheluielile cresc. Iar anul acesta procentul de recuperare este mult mai mic decât anul trecut. Şi atunci când noi vă dăm câte o ştire ne raportăm la situaţia financiară. Legat de irigaţii, nu aş vrea să ne întoarcem în urmă, dar pe timpul răposatului problema irigaţiilor era o problemă de CSAT. Nu poţi să stai indiferent în ceea ce priveşte alimentaţia poporului. În ultimii 25 de ani majoritatea guvernelor s-au străduit să distrugă acele sisteme de irigaţii, iar acum se fac eforturi foarte mari dând o cifră care să ne satisfacă în a pune pe picioare acel sistem de irigaţii, care ajunge la câteva zeci de miliarde, lucru care este imposibil pentru România”, a declarat luni Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), după o întâlnire cu ministrul de resort, Daniel Constantin.

    Baciu a spus că agricultorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă în următoarele zile.

    “Un lucru la care am găsit înţelegere la minister ca acea evaluare care se face în teren să se facă pe fermier şi nu cum era procedeul înainte, pentru o anumită zonă, într-un anumit procent, pentru că sunt situaţii diferite de la fermier la fermier, de la exploataţie la exploataţie. În situaţia aceasta poţi face şi o evaluare corectă a pierderilor pe care le-am avut. Ce-i drept nu ne mulţumeşte că durează. Şi noi avem nevoie de acele resurse. Nu ştim la ora aceasta la cât vor ajunge. Deci nu am putea spune că vom fi despăgubiţi cu 100, cu 200, cu 300 sau cu 1.000 de euro pe hectar. Nu ştim pentru nici nu s-a terminat evaluarea din teren, evaluare care, dacă vrei să o faci cât mai corectă, duce până la recoltare. E un lucru destul de complex”, a completat Baciu.

    La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că cele mai afectate sunt exploataţiile medii, pe care fermierii încearcă să le consolideze.

    “Oricum, România şi fermierii români au un deficit de competitivitate raportându-ne la subvenţiile pe care le încasăm faţă de fermierii din UE. Cu siguranţă avem secetă în România. (…) Consumatorul probabil că va plăti un preţ mai mare, mă refer şi la ce înseamnă preţul de achiziţie pe care traderii din România îl lansează în piaţă astăzi pe ceea ce înseamnă producţia de culturi de porumb şi de floarea-soarelui. Eu sunt nemulţumit de modul în care funcţionează filierele de produs în România şi în care traderii, care deţin peste 51% din capacităţile de depozitare înţeleg să creeze un parteneriat cu fermierul şi să-şi împartă profitul pe filiera de produs. Nu am fost capabili în 25 de ani să reabilităm un sector de irigaţii în care se pare că am cheltuit undeva la 2,8 miliarde de euro şi dacă am fi ştiut să le cheltuim altfel ar fi arătat suprafaţa agricolă a României”, a spus Dumitru.

    Sistemul de irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.

    Preşedintele LAPAR declara pentru MEDIAFAX, la începutul lunii august, că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare.

    Constantin a afirmat luni că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

    El a afirmat că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură şi că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.