BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • Parlamentul a aprobat înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie

    “Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin preluarea activităţii în domeniul formării profesionale în administraţia publică şi al perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală”, potrivit proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

    Institutul Naţional de Administraţie va avea rolul de a pune în aplicare direcţiile strategice ale Guvernului privind eficientizarea administraţiei publice prin profesionalizarea personalului din administraţia publică centrală şi locală, se arată în proiectul de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA pregătită de PSD: Referendum pentru revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile

    „Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la articolul 151 alin. (3) din Constituţia României, calculată de la data publicării în Monitorul Oficial, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată”, potrivit proiectului de lege pentru modificare şi completarea articolului 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, semnat de mai mulţi senatori PSD şi înregistrat la Biroul Pemanent al Senatului.

    Proiectul legii constituţionale, adoptat de către Camera Deputaţilor şi Senat, ar urma să fie publicat, în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, potrivit iniţiativei legislative.

    “Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşorarea referendumului naţional privind revizuire a Constituţiei se suportă din bugetul de stat, conform prevederilor art. 61 lit. a) din Legea nr. 3/2000”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA pregătită de PSD: Referendum pentru revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile

    „Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la articolul 151 alin. (3) din Constituţia României, calculată de la data publicării în Monitorul Oficial, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată”, potrivit proiectului de lege pentru modificare şi completarea articolului 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, semnat de mai mulţi senatori PSD şi înregistrat la Biroul Pemanent al Senatului.

    Proiectul legii constituţionale, adoptat de către Camera Deputaţilor şi Senat, ar urma să fie publicat, în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, potrivit iniţiativei legislative.

    “Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşorarea referendumului naţional privind revizuire a Constituţiei se suportă din bugetul de stat, conform prevederilor art. 61 lit. a) din Legea nr. 3/2000”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost ziarist din Timişoara vinde pantofi în întreaga lume. La Paris o pereche costă peste 200 de euro

    Dumitru Mihăică realizează la Timişoara pantofi din piele naturală care se vând în întreaga lume. Designerul spune că 90% din pantofii pe care-i confecţionează „nu au pereche”, iar cei mai căutaţi sunt cei cu imprimeu tradiţional, din batic maramureşean. „Nu îmi găseam pantofi potriviţi cu genul meu de haine.”

    Dumitru Mihăică are 42 de ani şi deţine firma Mono Shoes, care-şi desfăşoară activitatea într-un atelier din zona Sinaia, din Timişoara. Mihăică a lucrat ca ziarist timp de zece ani, iar în 2007 a renunţat pentru că s-a decis să transforme pasiunea pentru pantofi în afacere.

    „Prin anii 2000, mă îmbrăcam sport şi nu îmi găseam pantofi potriviţi cu genul meu de haine. Şi am luat decizia să‑mi fac eu o pereche, erau roşii. Mergeam la conferinţe şi colegii erau încântaţi de pantofii mei. Aşa au venit primele comenzi. Atelierul din zona Sinaia l-am deschis în anul 2008; tot veneau oameni să-mi ceară pantofi. I-am luat un leu primului client pe care l-am avut după ce mi-am deschis businessul. Începutul a fost foarte greu, dar şi foarte frumos. Eram trei oameni şi lucram până spre miezul nopţii în atelier”, povesteşte Dumitru Mihăică.

    Designerul vorbeşte cu multă pasiune despre pantofii pe care-i realizează. Pantofii sunt lucraţi manual, din piele naturală, iar fiecare pereche care părăseşte atelierul din Timişoara păstrează un element de unicitate. De asemenea, Mono Shoes realizează şi pantofi de dans, cu care sportivii se încalţă la festivaluri importante de tango din Europa şi nu numai.

    „În general, mă străduiesc să nu existe două perechi de pantofi la fel. Chiar dacă e vorba de un detaliu, de o căptuşeală, ceva încerc să schimb. De cele mai multe ori, le dau şansa oamenilor să îşi creeze singuri pantofii. În mod cert, 90% din pantofii mei nu au o altă pereche. Pentru mine este important să ştiu că o pereche de pantofi ca aceea pe care o am în picioare acum, de exemplu, nu mai are nimeni”, declară Dumitru Mihăică.

    Proprietarul firmei Mono Shoes spune că pantofii confecţionaţi la Timişoara au ajuns, în scurt timp, să fie apreciaţi, astfel că se vând în toate colţurile lumii, nu doar în România.

    „Pantofii mei au ajuns în majoritatea ţărilor din Europa, dar şi în SUA, Canada, Noua Zeelandă, Australia sau Coreea de Sud”, precizează Dumitru Mihăică.

    Designerul timişorean spune că cei mai vânduţi pantofi realizaţi de Mono Shoes sunt cei cu imprimeu tradiţional, din batic maramureşean.

    „Materialele le cumpărăm din comuna Certeze. Sunt materiale din care se face portul lor tradiţional. Mi-a venit ideea să realizez astfel de pantofi pentru că mi-a plăcut mult materialul, plus că pot să-l combin. Am folosit acest model şi la pantofi de dans, vânduţi la dansatori din Franţa, Germania, Austria. Este foarte la modă acum reinterpretarea tradiţionalului, pentru că sunt mulţi oameni care s-au rupt de ţară, s-au dus în altă parte şi sunt mândri să poarte un pantof care urlă că e românesc”, consideră Dumitru Mihăică.

    În ceea ce priveşte preţurile, în România o pereche de pantofi Mono Shoes se vinde cu aproximativ 380 lei, în timp ce în Europa costă cel puţin 130 de euro. La Paris, unde se vând cele mai multe perechi din afara ţării, preţurile ajung şi la peste 200 de euro.

    „E destul de fumată chestia asta cu pantofii mei sunt altfel, dar chiar sunt. În medie, fac 200 de pantofi pe lună. Nu-mi doresc să-mi deschid o fabrică, pentru că eu sunt foarte implicat în procesul de realizare a pantofilor. Mi-e greu să mă văd uitându-mă pe geam cum lucrează 100 de oameni. Peste cinci ani, îmi doresc să am mai mult timp să mă ocup de fiul meu, dar tot în atelier mă văd. Acum suntem cinci angajaţi, cu mine şase. Dacă nu m-aş fi implicat atât de mult, sunt conştient că nu aş fi ajuns aici”, spune Dumitru Mihăică. Trei sferturi din producţia firmei pe care a întemeiat-o antreprenorul sunt pentru femei.

    Fiecare român cheltuie în medie 222 de lei (50 de euro) anual pe încălţări, suma fiindu-i suficientă pentru a-şi cumpăra o pereche de pantofi de calitate medie, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. La o cheltuială medie de 222 de lei, valoarea totală a pieţei este de 4,4 miliarde lei, potrivit calculelor ZF. Pe piaţa autohtonă de profil sunt prezente deopotrivă afaceri străine, dar şi ale antreprenorilor români –  ca Musette (dezvoltată de Cristina Bâtlan), Denis (cu marca Ana Cory, afacere controlată de familia Cornea), Otter sau Benvenuti, dar şi afaceri mai mici, cum este cea pusă pe roate de antreprenoarea Diana Nedelea, care a construit brandul Diane Marie. O felie consistentă de piaţă şi-au adjudecat însă şi companii ca Echo, Deichmann, CCC sau Humanic.

  • Oana Pellea: “Ordonanţa 13 s-a dat într-o noapte! Şi de atunci, când e 13, când nu e 13, când e 14, când nu e 14, incredibil”

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „ORDONANTA 13 S A DAT INTR O NOAPTE ! si de atunci…
     
    de DOUA SAPTAMANI…cand e 13 , cand nu e 13, cand e 14, cand nu e 14, cand e 14 cu 13 si 13 cu 14…incredibil. De doua saptamani lumea este in strada si protesteaza….de doua saptamani …si nimic CLAR nu s a rezolvat!”
     
    Tot pe Facebook, artistul Tudor Chirilă a scris: „Pana nu se respinge prin lege Ordonanta 13 nu s-a facut practic nimic”.
     
    Deputatul USR Dan Barna a explicat ce se întâmplă: „13-14 cu ordonanţele – Cronica unei înşelătorii anunţate.
     
    OUG 13 a fost abrogată acum o saptămână prin OUG 14. Florin Iordache şi-a dat ulterior demisia. PSD a încercat să vândă întreaga poveste drept o stângacie de comunicare banală…
     
    Totuşi protestele au continuat. Cetăţenii au simţit că Liviu Dragnea şi al său PSD nu sunt şi nu pot fi credibili. A fost clar pentru sute de mii de români că dincolo de reacţia fără precedent a societăţii, de punctele de vedere dezaprobatoare ale instituţiilor din domeniu, de reacţiile partenerilor şi aliaţilor nostri internaţionali, de riscul destabilizării ţării, singurul obiectiv asumat şi urmărit de PSD în tot acest timp era ridicarea deasupra legii a membrilor şi a apropiaţilor cu probleme penale.
     
    Atunci când, sub presiunea extraordinară a străzii, a hotarat să adopte OUG 14/2017 printr-o procedură care prezintă multe aspecte susceptibile de a fi declarate neconstitutionale, Guvernul PSD a acţionat ca un grup organizat, cu premeditare, strecurând o variantă aproape inevitabilă de readucere la viaţă a OUG 13/2017. Nu îi bănuim nicio secundă că nu au ştiut sau nu au prevăzut iar de bună credinţă nici nu poate fi vorba.
     

  • Oana Pellea: “Ordonanţa 13 s-a dat într-o noapte! Şi de atunci, când e 13, când nu e 13, când e 14, când nu e 14, incredibil”

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „ORDONANTA 13 S A DAT INTR O NOAPTE ! si de atunci…
     
    de DOUA SAPTAMANI…cand e 13 , cand nu e 13, cand e 14, cand nu e 14, cand e 14 cu 13 si 13 cu 14…incredibil. De doua saptamani lumea este in strada si protesteaza….de doua saptamani …si nimic CLAR nu s a rezolvat!”
     
    Tot pe Facebook, artistul Tudor Chirilă a scris: „Pana nu se respinge prin lege Ordonanta 13 nu s-a facut practic nimic”.
     
    Deputatul USR Dan Barna a explicat ce se întâmplă: „13-14 cu ordonanţele – Cronica unei înşelătorii anunţate.
     
    OUG 13 a fost abrogată acum o saptămână prin OUG 14. Florin Iordache şi-a dat ulterior demisia. PSD a încercat să vândă întreaga poveste drept o stângacie de comunicare banală…
     
    Totuşi protestele au continuat. Cetăţenii au simţit că Liviu Dragnea şi al său PSD nu sunt şi nu pot fi credibili. A fost clar pentru sute de mii de români că dincolo de reacţia fără precedent a societăţii, de punctele de vedere dezaprobatoare ale instituţiilor din domeniu, de reacţiile partenerilor şi aliaţilor nostri internaţionali, de riscul destabilizării ţării, singurul obiectiv asumat şi urmărit de PSD în tot acest timp era ridicarea deasupra legii a membrilor şi a apropiaţilor cu probleme penale.
     
    Atunci când, sub presiunea extraordinară a străzii, a hotarat să adopte OUG 14/2017 printr-o procedură care prezintă multe aspecte susceptibile de a fi declarate neconstitutionale, Guvernul PSD a acţionat ca un grup organizat, cu premeditare, strecurând o variantă aproape inevitabilă de readucere la viaţă a OUG 13/2017. Nu îi bănuim nicio secundă că nu au ştiut sau nu au prevăzut iar de bună credinţă nici nu poate fi vorba.
     

  • OUG 14, adoptată în unanimitate de Comisia juridică a Senatului

    La începutul şedinţei dedicată OUG 14 de aprobare a OUG 13 privind modificarea Codurilor penale, PNL a propus introducerea pe ordinea de zi şi a ordonanţei 13.

    ”O să vă rog să luaţi în considerare suplimentarea ordinii de zi cu ordonanţa 13. La Comisia de constituţionalitate s-a discutat despre ambele acte normative. Una a primit respingere, alta a fost adoptată cu amendamente şi cred că este important să le gestionăm împreună, să le discutăm împreună la aceeaşi comisie, existând un risc destul de mare să dăm un semnal prost dacă am discuta şi am dezbate astăzi şi am adopta cu sau fără amendamente exclusiv ordonanţa 14. Există o temere reală ca adoptându-se ordonanţa 14 astăzi şi urmând să fie votată în plenul Senatului cât de curând, urmându-şi procedura legislativă, lăsăm o breşă pentru a putea fi activate ulterior dispoziţiile ordonanţei 13”, a cerut senatorul PNL Alina Gorghiu în timpul dezbaterilor.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a explicat că un calendar pentru dezbaterea ordonanţei 13 a fost deja stabilit de Biroul Permanent. Propunerea a fost respinsă de membrii comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grindeanu a cerut iniţierea procedurilor de desecretizare a stenogramei şedinţei din 31 ianuarie

    ”Prim-ministrul Sorin Grindeanu a dispus iniţierea demersurilor procedurale pentru desecretizarea stenogramei şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017, având în vedere că, potrivit legii, această decizie se poate lua printr-un Memorandum adoptat în şedinţa Guvernului”, se arată într-un răspuns primit la solicitarea MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, după finalizarea etapelor procedurale, Executivul va face publică stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017.

  • Opinie Bogdan Angheluţă: Cronica a trei zile

    Primele se referă la adoptarea bugetului pe anul în curs, subiect care a generat mai multe controverse şi care, iată, şi-a găsit în cele din urmă forma finală. Vine apoi la pupitrul de la Palatul Victoria Florin Iordache, ministrul justiţiei, care anunţă că au fost adoptate şi alte acte cu ocazia şedinţei.

    Printre ele, ordonanţa de urgenţă privind amnistia – modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală – şi proiectul de lege privind graţierea. Jurnaliştii, oarecum surprinşi, încep să adreseze întrebări legate de efectele pe care acestea le vor avea asupra membrilor de partid anchetaţi sau trimişi în judecată. Iordache se încurcă, spune ba că nu ştie ce e în dosare, ba că nu ajută pe nimeni; în cele din urmă, recurge la ieşirea de siguranţă: Altă întrebare! Jurnaliştii insistă; altă întrebare!

    Social media începe să fiarbă: mai întâi câteva mesaje, apoi zeci, sute şi mii care îndeamnă la proteste. E seara, trecut bine de ora 20.00, iar oamenii sunt probabil acasă; un protest masiv era anunţat pentru ziua următoare. Mesajele devin din ce în ce mai virulente: o parte a presei redă modul ciudat în care guvernul a adoptat ordonanţele, o parte se face că plouă. Apar primii manifestanţi în Piaţa Victoriei, câteva zeci sau poate sute.

    E destul de frig afară, spre -10 grade, dar zic că e timpul să mă trezesc – vorba unui protestatar – şi să mă duc şi eu la guvern.

    Am ajuns în Piaţa Victoriei undeva înainte de 11 noaptea şi am găsit acolo câteva mii de oameni; alături de mine veneau, cu mic, cu mare, mai tineri sau mai vârstnici, şiruri de oameni. Şi tot veneau. România, cel puţin o parte a ei, începea să se dezmorţească.

    Am ajuns acasă spre 3 dimineaţa, convins că mă aşteaptă mai multe zile de stat în frig; şi nu-mi place deloc frigul.

    Miercuri dimineaţă, câteva sute de oameni protestează în faţa Palatului Victoria. Paşnic, pentru că nici n-ar avea rost să fie altfel; îşi strigă supărarea şi nemulţumirea, sperând că cineva îi va auzi, că cineva va ieşi să le vorbească. Dar cei din guvern sunt de negăsit; prim-ministrul Grindeanu, cunoscut pentru punctualitate, are altă treabă decât să ajungă la treabă.

    Comunitatea internaţională începe să se agite, se primesc comunicate de presă, reacţii din partea camerelor de comerţ sau a ambasadelor. Guvernul nu reacţionează. Avocatul Poporului, trezit parcă dintr-un somn prea lung, îşi declină competenţa în ceea ce priveşte atacarea ordonanţelor la Curtea Constituţională. Social media se reactivează: păi bine, dacă nu tu, atunci cine? Poate preşedintele Iohannis, care se plimbă între Consiliul Superior al Magistraturii, Palatul Cotroceni şi biroul lui Victor Ciorbea. Cu rezultate modeste în primă fază, dar speranţa moare ultima.

    Se anunţă un protest masiv pentru orele serii, poate chiar mai mare decât cel de duminica trecută. Ne strângem peste 50.000!, se conving unii pe alţii activiştii de pe internet.

    Pe la 7 seara am luat-o din nou spre Piaţa Victoriei, mai pregătit de data asta: cu mai multe haine pe mine, dar cu ceva mai puţină răbdare. Spre guvern e deja bară la bară, aşa că avem timp să mai aruncăm o privire pe ştiri: 15.000 de oameni. 20.000 de oameni. 35.000 de oameni. Să fi petrecut pe drum vreo 40 de minute; când am ajuns în piaţă, numărul vehiculat era de aproape 100.000.

    O sută de mii, dar paşnici: oamenii cântă, pe alocuri cu un limbaj mai colorat, dar cu supărare doar la adresa celor de la guvernare. Mai face cineva o glumă, mai cântăm, mai sărim de câteva ori să ne încălzim. Trece o oră, trec două, oamenii parcă sunt tot mai mulţi. Băi, trebuie să ne ia în seamă de data asta! le spune un tip cu şapcă celor din grupul lui. Clar, cât să ne mai tot ignore? Mai sunt şi câţiva care aruncă cu petarde, dar majoritatea îi sancţionează repede.

    La televiziuni, părerile sunt împărţite: unii zic că sunt 300.000 în ţară, alţii că Iohannis i-a trimis pe oameni în stradă. Sau Soroş, depinde de canal. Oricum, cineva sigur i-a trimis.

    Ca să prindă ultimul metrou, oamenii au început să plece după ora 10. Mai rămân câţiva mai înverşunaţi – câteva mii adică – şi băieţii cu petarde. Ce s-a întâmplat mai departe e rezultatul unui spectacol de teatru ratat, cu actori proşti şi sufleuri adormiţi; pentru cronici de film, mai la capătul revistei.

    Joi dimineaţă a început mai bine, cel puţin din punctul de vedere al gradelor Celsius. Şi o reacţie din guvern, deşi alta decât cea aşteptată: unul a ieşit, mai rămân restul.

    Revista a plecat la tipar joi, 2 februarie, ora 18.00.

  • Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

    AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.

    ”Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi  economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională”.

    În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

    Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă  asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.

    De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) se teme că modificările aduse Codului Penal, adoptate ieri, vor avea impact negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane. Germania este principalul partener comercial al României şi printre primii investitori din ţară. România are un parteneriat militar strategic cu Statele Unite. 

    “Modificările aduse ieri Codului Penal şi Codului de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă pun, în opinia companiilor germane din România, sub semnul întrebării voinţa noului Guvern de a continua fără compromisuri lupta împotriva corupţiei. O limitare a principiilor statului de drept şi pericolul reapariţiei corupţiei vor avea evidente efecte negative asupra dezvoltării economice a ţării. Aceste acţiuni transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, potrivit unui anunţ al AHK România. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro