Tag: companii

  • Salesianer Mettex a deschis o fabrică la Oradea

    Directorul general al Salesianer Miettex pentru Europa Centrală şi de Est, Victor Ioane, spune că investiţia depăşeşte 6 milioane euro, din care peste un milion de euro a fost investit în protecţia mediului. Prin deschiderea fabricii au fost create 30 de noi locuri de muncă la nivel local, unitatea urmând să deservească zona centrală şi de vest a ţării, inclusiv zona de graniţă şi estul Ungariei.

    “Inaugurarea de la Oradea marchează a 23-a fabrică Salesianer Miettex la nivel internaţional şi prima din zona de vest a României. Am ales această amplasare deoarece vizăm atât clienţi din ţară, cât şi din Ungaria. Ne adresăm operatorilor din industria hotelieră, medicală şi companiilor din industrie din această regiune care au nevoie de servicii de închiriere textile, gestionate la cel mai înalt nivel de igienă, confort şi profesionalism”, a afirmat, la inaugurare, Victor Ioane.

    Anul trecut, compania austriacă a înregistrat în România afaceri cu 15% mai mari faţă de 2012, când a raportat 17,5 milioane lei (4 milioane euro). Salesianer Miettex oferă servicii complete de închiriere şi spălare de lenjerie şi prosoape pentru hoteluri şi spitale şi de uniforme de lucru pentru angajaţii din sectorul industrial.  În România, Salesianer Miettex mai are o fabrică în Bucureşti, cu o suprafaţă de 6.500 metri pătraţi şi o echipă de peste 100 de angajaţi.

  • Tandemul franco-german, luat la bani mărunţi

    Banca germană constată că între 2002 şi 2006, numărul insolvenţelor a urmat cam aceeaşi evoluţie în cele două ţări, ulterior a apărut o divergenţă care n-a făcut decât să se amplifice.

    De notat că progresia insolvenţelor nu depinde de ciclul economic (pentru a se menţine un număr constant de insolvenţe ar fi fost nevoie de o creştere anuală a PIB cu cel puţin 2%, ceea ce niciuna dintre ţări nu a realizat), ci de abilitatea firmelor de a practica o administrare a lichidităţilor de natură să asigure fluxul plăţilor indiferent de ciclul economic.

  • Bursa din Rusia scade, din cauza sancţiunilor anunţate de Statele Unite

     Preşedintele american Barack Obama a anunţat joi că SUA vor impune o nouă rundă de restricţii pentru 20 de cetăţeni ruşi şi banca Rossia, descrisă de Departamentul de Stat ca instituţia de credit preferată a înalţilor oficiali ruşi.

    Decizia îngheaţă activele deţinute în SUA şi interzice cetăţenilor americani şi companiilor să facă afaceri cu persoanele de pe listă.

    UE şi SUA au anunţat o primă serie de sancţiuni după ce Rusia a recunoscut Crimeea ca stat independent, constând din restricţii de călătorie şi blocarea activelor pentru unii oficiali ruşi şi ucraineni.

    În a doua rundă de sancţiuni, după anexarea Crimeei de către Rusia, UE a extins lista persoanelor vizate de restricţii, în timp ce Statele Unite au mers mai departe, inlcusiv printr-un ordin semnat de Obama pentru a face posibilă impunerea de sancţiuni vizând sectoare cheie ale economiei Rusiei, printre care financiar şi energetic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kickstarter: Cum a reuşit o platformă online de finanţări să strângă un miliard de dolari

    DACĂ KICKSTARTER AR FI FOST UNA DIN INSTITUŢIILE MEDIA CARE AU DOMINAT SECOLUL XX, precum editurile, studiourile de film sau companiile de înregistrări, încasările ar fi venit probabil din câteva afaceri de succes.

    Cu alte cuvinte, fondurile necesare pentru a suporta cei 79 de angajaţi, biroul din Manhattan şi infrastructura serverelor ar fi venit din cele 50 de proiecte care, de la lansarea site-ului în 2009, au primit fiecare finanţări mai mari de un milion de dolari. Însă Kickstarter este un produs al erei internetului, astfel încât un număr oricât de mare de proiecte propuse nu necesită fonduri mult mai mari sau modificarea infrastructurii.

    Astfel, mare parte a încasărilor Kickstarter, cea mai cunoscută platformă de finanţare a proiectelor, vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

    Restul încasărilor provin dintr-un număr de peste 56.000 de proiecte cu o finanţare medie de 6.743 dolari. Kickstarter obţine 5% din fiecare finanţare de succes, astfel încât a obţinut 43 de milioane de dolari de la lansare. Pentru un start-up IT, această sumă nu este impresionantă pentru o perioadă de patru ani.

    „Mărimea unei afaceri este ceva relativ„, a spus Yancey Strickler, cofondator al platformei. „Suntem unul dintre numele cunoscute pe internet, iar asta ar trebui să spună ceva. Cred că vom schimba vieţile mai multor oameni decât alte companii cu valori mult mai mari decât a noastră.„

    Kickstarter a trecut printr-o singură rundă de finanţare proprie, din partea fondului de investiţii Union Square, iar Yancey subliniază că nu intenţionează să vândă compania sau să o listeze la bursă. „Avem 79 de angajaţi, un birou pe măsura necesităţilor şi am reuşit, ani la rând, să fim o afacere în continuă creştere. Investitorii care vor să schimbe lucrurile nu au fost parte din viaţa noastră şi nu vor fi niciodată. Asta ne dă posibilitatea să facem lucrurile aşa cum vrem noi, să încercăm să facem lucruri bune pentru lumea în care trăim. Kickstarter este un produs, înainte de toate, ideologic.„

    Puterea Kickstarter, după cum declară cei care conduc compania, stă în faptul că toate proiectele (fie ele filme, muzică sau produse fizice) sunt privite ca fiind la fel de creative. Cu toate acestea, privind la acele proiecte care au primit cele mai mari finanţări, există anumite tendinţe. Mare parte sunt gadgeturi pentru tineri, precum căşti wireless, imprimante 3D, accesorii pentru calculatoare şi foarte multe jocuri. „Faptul că mai multe jocuri sau invenţii tech sunt finanţate cu succes arată de fapt cât de multă lume e interesată de aceste lucruri„, crede cofondatorul.

  • Operatorul telecom care şi-a săpat singur groapa din cauza unei aplicaţii similare WhatsApp

    După 14 ani de creşteri, profitul China Mobile, cea mai mare reţea de telecomunicaţii din lume, a înregistrat o scădere. Acest fapt se datorează aplicaţiei WeChat, sau echivalentul WhatApp în China, care oferă servicii de mesagerie şi telefonie.

    Profitul China Mobile a scăzut cu 5.9% la 14 miliarde euro în 2013, în condiţiile în care veniturile din servicii text şi multimedia au scăzut cu 6.5% pentru aceeaşi perioadă, conform BBC News.

    Compania din China vrea să majoreze investiţiile în 4G cu 22%, la o valoare de peste 26 miliarde de euro. Reţeaua 4G a fost lansată în luna decembrie a anului trecut, iar operatorii speră că aceasta va atrage venituri mai mari din abonamente.

    China este cea mai mare piaţă de smartphone-uri din lume, cu peste 500 de milioane de utilizatori de internet mobil. WeChat, cunoscută şi sub numele de “weixin” (adică micro-mesagerie, în limba chineză), permite celor peste 300 de milioane de utilizatori să trimită mesaje, fotografii, clipuri video sau mesaje vocale, relatează Businessinsider.com. O altă facilitate extrem de populară este aceea de a găsi alţi utilizatori prin mişcarea rapidă a telefonului. WeChat permite chiar şi rezervarea sau plata unui taxi.

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Oligarhii, băncile şi companiile din Rusia au datorii externe de peste 700 MILIARDE de dolari

     Faţă de finele anului 2011, soldul datoriei externe a crescut cu aproape 200 de miliarde de dolari, potrivit CNN.

    Chiar în această săptămână, marcată de anexarea Crimeei de către Rusia, compania minieră Metalloinvest a anunţat că a obţinut o linie de finanţare a exporturilor de 1,15 miliarde de dolari de la un grup de bănci, printre care cele mai mari trei instituţii de credit din Franţa, Deutsche Bank (Germania), UniCredit (Italia), ING (Olanda), Credit Suisse (Elveţia) şi Bank of Tokyo Mitsubishi (Japonia).

    Metalloinvest este controlată de miliardarul Alişer Usmanov, cel mai bogat om din Rusia şi un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Liderii statelor UE vor analiza din nou joi măsuri pentru a creşte presiunea asupra Rusiei, după ce Putin a semnat marţi tratatul de anexare a regiunii ucrainene.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou proiect româno-bulgar: Guvernul a aprobat dezvoltarea hidrocentralei Turnu-Măgurele – Nicopole

     Astfel, conform unei estimări preliminare, menţionate în memorandumul obţinut de MEDIAFAX, puterea instalată a viitoarei hidrocentrale va fi de circa 400 MW, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei energetice a României şi la scăderea dependenţei de importuri.

    În plus, hidrocentrala ar putea constitui o nouă cale de comunicaţie terestră şi feroviară între România şi Bulgaria, se mai arată în documentul citat.

    Un alt obiectiv urmărit prin realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole va fi regularizarea cursului Dunării, cu efecte pozitive pentru protecţia inundaţiilor, prin îndiguiri şi desecări sau lucrări de supraînălţare a porturilor.

    Prin realizarea acestui proiect, Guvernul mizează pe o revitalizare economică din regiunea Turnu-Măgurele, prin crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea infrastructurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat rus a vândut acţiuni Apple şi Facebook pentru a investi în China

     “Companiile chineze reprezintă circa 70-80% din investiţiile noastre în IT în străinătate. Cea mai mare parte a investiţiilor sunt în Alibaba, JD.com şi alte companii cu potenţial ridicat”, a spus Ivan Streşinski, şeful companiei care administrează Usmanov, USM Advisors, citat de Bloomberg.

    Usmanov, în vârstă de 60 de ani, este cel mai bogat rus, cu o avere de 17,5 miliarde de dolari. Anul trecut, el a cumpărat o participaţie de 100 de milioane de dolari la Apple, pe care a vândut-o recent, a spus Streşinski.

    “Sperăm ca investiţiile noastre în companii din China să genereze profituri similare sau chiar mai bune decât companiile din Statele Unite”, a spus Streşinski. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

     “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro