Negocierile dintre Dan Diaconescu şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) pe tema privatizării combinatului Oltchim Râmnicu-Vălcea (OLT) sunt din nou suspendate, întrucât patronul OTV nu a prezentat dovada că dispune de banii pentru cumpărarea acţiunilor. Negocierile dintre cele două părţi au fost întrerupte sâmbătă şi duminică, dar au fost reluate luni, la ora 9.00. La ora 11.00 Diaconescu a declarat, la ieşirea din sediul Ministerului Economiei, că discuţiile sunt întrerupte. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, şi şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Şerban Pop, au venit la sediul Guvernului luni dimineaţa, pentru a discuta cu premierul Victor Ponta despre situaţia Oltchim.
Tag: bani
-
Guvernul ar putea veni cu bani la Oltchim cel mai devreme în noiembrie
“În astfel de situaţii, răspunsul Comisiei Europene este mult mai rapid, întrucât se presupune că ai o urgenţă, vrei să ţii o companie în viaţă. Totuşi, termenul este de 30 de zile de când se primeşte notificarea”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la solicitarea MEDIAFAX.
El a explicat că un astfel de ajutor poate fi acordat pe o perioadă de cel mult şase luni, atât sub formă de bani, cât şi sub formă de garanţii. La finalul celor şase luni, autorităţile trebuie să prezinte un plan de restructurare care să fie acceptat de Comisia Europeană, iar, în caz contrar, întreaga sumă va fi rambursată, inclusiv cu dobânzi şi penalităţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Beneficiază şi altcineva de averile „super-bogaţilor”, în afară de ei înşişi?
Impactul pe care l-a adus economiei această nouă elită este vizibil când ne gândim la inegalitate, filantropie, salariile executivilor şi bonusul bancar. Ar trebui să ne gândim totuşi şi la beneficiile pe care le aduc bogaţii lumii. Dar există şi beneficii aduse celorlalţi de bogaţii lumii?
Un videoclip creat de BBC News prezintă următorul clasament al bogaţilor lumii:
- Carlos Slim – Telmes& America Movil, Mexic – 74 miliarde de dolari
- Bill Gates – SUA – 56 miliarde de dolari
- Warren Buffet – Berkshire Hathaway – SUA – 50 miliarde de dolari
- Bernard Arnault – LVMH Moet Henessy, Franţa – 41 miliarde de dolari
- Larry Ellison, Oracle, SUA – 39, 5 miliarde de dolari
- Lakshami Mittal – oţel, India – 31,1 miliarde de dolari
- Arnancio Ortega – Zara, Spania – 31 miliarde de dolari
- Eike Batista – minerit şi industria de ulei, Brazilia – Eike Batista
- Mukesh Ambani – industria petrolieră, India – 27 miliarde de dolari
- Christy Walton & family – Walmart, SUA – 26, 5 miliarde de dolari
Dintre bogaţi, 33 se află în America, 15 în Rusia, şapte în India, şase în Germania. De unde au venit banii lor? Din finanţări şi investiţii, din retail, din resursele naturale, şi, în primul rând, din telecom şi tehnologia informaţiei. În SUA, 400 dintre cei mai bogaţi oameni valorează cât 50 % din clasa de jos, iar managerii marilor companii americane câştigau în 1965 de 24 de ori mai mult decât un lucrător cu venit mediu, în 1992 – de 126 de ori mai mult, iar în 2010 – de 243 de ori mai mult.
În ceea ce priveşte taxele, procentul de 10% oameni cu veniturile cele mai mari contribuie cu aproximativ o treime la taxele statului; în Franţa contribuie cu 28%, în Germania, cu 31%., iar în Anglia cu 39%, în SUA, aduc o contribuţie de 45%.
Prin urmare, “super-bogaţii” sunt buni pentru toată lumea? Sau sunt buni doar pentru ei înşişi?
-
Cum mai scot asigurătorii bani din salariile tot mai mici ale clienţilor
“Am asistat în 15 ani la maturizarea pieţei şi a clienţilor. În ciuda faptului că nivelul de cunoştinţe financiare nu este acolo unde trebuie şi oamenii nu au suficiente informaţii, din punct de vedere al cerinţelor clienţilor piaţa a evoluat”, spunea Adrian Lupescu, directorul financiar al ING Asigurări de Viaţă, după conferinţa de presă organizată la aniversarea unui deceniu şi jumătate de activitate pe piaţa locală. Prima nevoie la care face trimitere CFO-ul se referă la transparenţă – “în 1997 lumea se gândea mai puţin la aşa ceva, era o vânzare mai mult emoţională”.Astăzi sunt mai interesaţi să înţeleagă în detaliu produsele pe care le cumpără, să vadă ce opţiuni au şi cum se cheltuiesc banii pe care îi investesc. Lupescu spune că, din păcate, dată fiind criza economică, cetăţeanul nu e dispus să aloce, ca pondere din venitul lunar, mai mult astăzi faţă de acum 15 ani. “În 1998 nu avea lumea mai mulţi bani, dar era mult mai uşor să testezi segmente din piaţă pentru că nu avea nimeni asigurări, iar piaţa pleca de la zero.” Astăzi veniturile disponibile sunt scăzute, iar realitatea actuală din asigurări se leagă strâns de evoluţia economiei.
Profitabilitatea ING Asigurări de Viaţă, situată la 6,9 milioane de lei, la jumătate faţă de perioada corespunzătoare din 2011, se leagă mai puţin de acest aspect pentru că, după cum spune oficialul, evoluţia cadrului economic loveşte mai lent în acest indicator. Scăderea profitului are de-a face cu investiţia în noi standarde de contabilitate şi în profesionalizarea continuă a forţei de vânzări existente. 2012 a adus pentru companie şi un record legat de nivelul despăgubirilor plătite clienţilor pentru poliţele ajunse la maturitate. ING a plătit clienţilor în primul semestru circa 10 milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai bine de trei sferturi din această sumă reprezentând plăţi aferente contractelor ajunse la maturitate. “E cel mai mare nivel al nostru. Cu siguranţă în 2013 vom plăti mai mult, dar asta e dinamica industriei de asigurări de viaţă. În primii cinci ani nu faci astfel de plăţi, iar apoi începi să plăteşti. E natural să se întâmple aşa”, explică Lupescu. Important de menţionat că aceste sume nu afectează profitabilitatea, dat fiind că ele se constituie în rezerve.
Un indicator adus în discuţie de CFO este deficitul de protecţie a populaţiei, situat la 360 de miliarde de lei în 2012, faţă de 308 miliarde în anul precedent. Prima medie de asigurare pe cap de locuitor în România este de zece euro, de o sută de ori mai mică decât în Germania şi de două sute de ori sub cea din Marea Britanie. “Asta arată şi potenţialul pieţei, dar e şi un motiv de îngrijorare faţă de cum înţeleg românii să se protejeze.” Comportamentul de economisire al oamenilor s-a schimbat, potrivit studiului ING – TNS NIPO din 2011. Astfel, 67% dintre cei chestionaţi au afirmat că situaţia financiară este mai precară din cauza situaţiei economice actuale, iar 74% susţin că economisesc mai puţin. În acest context, în piaţă lupta pentru resursele tot mai limitate ale clienţilor se dă nu doar la capitolul de oferte şi pachete concepute, ci şi în zona serviciilor. Compania va investi până în 2016 peste şapte milioane de euro într-un program care vizează loializarea şi profesionalizarea echipei de consultanţi financiari, în care sunt implicaţi cei 1.700 de consultanţi şi 200 de manageri ai companiei.
Programul va include cursuri de pregătire profesională şi beneficii oferite consultanţilor financiari, precum abonamente medicale, pensii şi asigurări de viaţă. Investiţiile totale în cursuri de perfecţionare ajung la două milioane de euro în ultimii trei ani, iar rezultatele sunt cât se poate de concrete: “Aproape o treime dintre consultanţi au o vechime de peste zece ani în ING Asigurări de Viaţă. De asemenea, avem consultanţi care sunt de 15 ani alături de companie, de la momentul înfiinţării, şi administrează în medie prime de asigurare anualizate de circa 18 milioane de lei”, rezumă Lupescu. Faptul că fidelitatea e caracteristică personalului s-a confirmat chiar la finalul lunii august, când, în locul Corneliei Coman, numită CEO în Ungaria, a fost numit Bram Boon, fost CEO al ING Asigurări de Viaţă România în perioada 2004-2008, al cărui prim obiectiv este să “repete performanţele atât în piaţa de asigurări de viaţă, cât şi în cea a pensiilor administrate privat”. Faptul că simte România “ca pe a doua ţară natală” ar trebui să-l ajute să continue lupta pe o piaţă în care lucrurile stau complet diferit faţă de acum opt ani, la startul primului său mandat.
-
Malaezia, destinaţia ideală pentru a face bani
Valoarea schimburilor comerciale realizate între România şi Malaezia s-a situat la o valoare de 140 milioane de dolari în 2011, în creştere faţă de cele 103 milioane de dolari din 2010, provenită, în mare parte, din direcţia importului de petrol, maşini şi echipamente electrice, articole din mase plastice şi cauciuc, ulei de palmier. Se doreşte ca pe viitor,importurile să exploreze şi zone precum energia verde, educaţia, turismul, bunuri de larg consum.
Aflată în sud-vestul Asiei, înconjurată de cele mai mari puteri economice mondiale, Malaezia a evoluat de la producţia de cauciuc şi ulei la scară mare spre exportul mărfurilor, industrializare la nivel înalt şi servicii şi ajungând să fie în topul destinaţiilor asiatice preferate pentru investiţii străine directe, cu un procent de 31, 5% în 2010, potrivit unui raport UNCTAD al Investiţiilor la nivel mondial.
Potrivit informaţiilor oficiale oferite de Ambasadă, se doreşte atingerea unui venit naţional brut de 523 de milioane de dolari până în 2020, prin exploatarea a 12 zone economice “cheie”, printre care uleiul, gazul şi energia; uleiul de palmier şi cauciucul, servicii financiare; turism, servicii business; electronice şi electrice, vânzări en gros şi retail, educaţie, sănătate, comunicaţii şi infrastructură. Două programe guvernamentale au fost create cu acest scop, Noul Model Economic şi Programul Economic de Transformare.
Rezervele mici de petrol şi creşterea consumului domestic necesită orientarea către alte sectoare de comerţ, printre care uleiul, dar şi resursele de energie regenerabilă, potrivit spuselor Amsadorului. Producţia de cauciuc nu mai este o afacere profitabilă pentru că plasticul este foarte ieftin , iar cea de ceai este destinată exclusiv sectorului alimentar, de aceea se doreşte ca în agricultură, malaiezienii să se orienteze spre plantele farmaceutice.
Ambasadorul spune că Malaezia beneficiază atât de resurse naturale, cât şi “umane”, ţara fiind de-a lungul timpului condusă de leadership foarte bun, de continuitate şi stabilitate politice: primul ministru anterior era poreclit “Părintele Independenţei”, iar cel care l-a succedat a fost “Părintele Diplomaţiei”.
Malaiezienii mizează foarte mult pe capitalul uman, organizează traininguri şi consideră că învăţatul ar trebui să fie continuu pe întreaga perioadă de viaţă a unui om. De aceea, gradul de alfabetizare al ţării a depăşit valoarea de 90 la sută, iar o mare parte dintre studenţi sunt trimişi peste ocean pentru a fi la curent cu noile tehnologii: “Ţinem la tradiţie dar trebuie să ne adaptăm, să fim competitivi pentru a nu ajunge istorie” a declarat Ambasadorul.
Forţa de muncă prietenoasă, capabilă să comunice cu majoritatea pieţelor din regiune a contribuit la clasarea Malaeziei pe locul trei în topul celor mai atractive locaţii pentru destinaţii outsourcing, potrivit unui studiu realizat de A.T.Kearney Global Services Location Index.
Criza zonei euro reprezintă un motiv de îngrijorare, dar experienţa crizei economice asiatice din 1998 când moneda naţională, ringgitul malaiezian, a ajuns de la de la 2, 5 ringgit pentru un dolar la 5 la un dolar este un exemplu optimist, ţara reuşind să depăşească situaţia economică proastă. Au reuşit să treacă cu bine prin folosirea de metode “neortodoxe”, cum ar fi interzicerea schimbului monetar al monedei naţionale peste ocean. Ambasadorul Malaeziei crede că este greşită “abordarea de turmă” şi că fiecare stat în parte trebuie să îşi dezvolte propriile strategii, “nu poţi să dai acelaşi medicament tuturor şi nu trebuie să depinzi de străini pentru a te corecta, ci să îţi găseşti propriile soluţii”.
În ceea ce priveşte turismul dintre România şi Malaezia, Ambasadorul a spus că malaiezienii aleg Europa ca destinaţie turistică, dar se orientează spre Paris, Germania, Grecia, Anglia, deşi la câteva ore se află Bucureştiul, iar românii se orienteză spre India, deşi la patru ore distanţă se află Malaezia, unde nu ai nevoie de viză şi consideră că “este ceva la care trebuie lucrat”, referindu-se la autorităţile care reprezintă ambele ţări.
-
Modelele tinerilor români, când vine vorba de bani: mama, Isărescu, Ţiriac şi Bill Gates
“Atât liceenii, cât şi studenţii consideră că un comportament financiar demn de urmat este cel care echilibrează cheltuielile cu veniturile, reuşind să economisească şi să investească eficient în acelaşi timp. 36 % dintre respondenţi au un model financiar printre membrii familiei, mama fiind persoana cea mai de încredere. Dintre persoanele publice, cea mai mare pondere au avut Bill Gates, Mugur Isărescu şi Ion Ţiriac. Alte modele întâlnite în rândul tinerilor care se regăsesc în sondajul realizat de BCR sunt Donald Trump, Steve Jobs, Mark Zuckerberg”, se arată într-un comunicat BCR remis MEDIAFAX, care prezintă rezultatele unui sondaj realizat în rândul a 700 de adolescenţi.
-
Clienţii MoneyGram pot face transferuri de bani şi în lei sau dolari
La efectuarea transferului, destinatarul primeşte suma de bani raportată la cursul valutar din ţara în care se află. Dacă la primire se foloseşte aceeaşi monedă ca şi la expediere, nu se aplică taxe pentru schimbul valutar. Pentru a trimite bani în afara ţării, clienţii pot vizita orice unitate MoneyGram pentru a completa un formular de trimitere, şi, în doar 10 minute, în funcţie de programul de lucru, banii sunt transferaţi la agenţiile MoneyGram din străinătate.
“În România există o cerere continuă pentru soluţii care să minimizeze costurile ce rezultă din schimbul valutar. MoneyGram propune comisioane de transfer competitive atât clienţilor noştri români, cât şi străinilor care muncesc sau trăiesc în ţara noastră”, spune Radu Pojoga, Country Manager România şi Bulgaria, MoneyGram.
MoneyGram, lider pe piaţa transferurilor de bani, oferă soluţii financiare pentru clienţii care nu au găsit răspuns la nevoile lor în cadrul instituţiilor financiare tradiţionale. MoneyGram oferă servicii de transfer de bani la nivel global şi servicii de plată a facturilor în Statele Unite şi Canada, printr-o reţea globală ce cuprinde peste 284.000 de agenţi locali, inclusiv comercianţi, oficii poştale internaţionale şi instituţii financiare, în 196 de ţări şi regiuni.
Serviciile MoneyGram sunt disponibile oriunde este afişată sigla MoneyGram, la filialele Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, OTP Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank, Libra Bank, Volksbank, RIB, Smith&Smith, Carrefour, Speed Transfer şi Intesa Sanpaolo Bank.
-
Câţi bani a strâns la nuntă Elena Băsescu (GALERIE FOTO)
Elena Băsescu şi Bogdan Ionescu anunţau anterior, într-un comunicat de presă, că la nunta lor vor avea aproximativ 600 de invitaţi, că verighetele sunt din aur rose şi au costat împreună 500 de euro, culoarea tematică a evenimentului va fi roz fane, iar luna de miere au amânat-o pentru iarnă sau anul viitor. Naşii au fost prietenii lor Aura-Mari Mustea-Şerban şi deputatul Răzvan Mustea-Şerban, fost ministru al comunicaţiilor, iar mireasa a fost însoţită, conform traditiei româneşti, de o singură domnişoară de onoare şi un singur cavaler de onoare, respectiv verişoara sa primară Raluca Băsescu şi prietenul lor Codin Maticiuc.
Meniul a conţinut printre altele, caviar, pastă de jambon, sărmăluţe în foi de viţă şi de varză, costiţă, mămăliguţă, smântână, ruladă de curcan, pulpă de viţel. Atmosfera a fost întreţinută de interpreţii Aurel Tamaş, Călin Geambaşu, Smiley Band şi de un DJ. Conform aceleiaşi surse, citată de Mediafax, rochia miresei este din dantelă Sophie Hallette, organza din mătase naturală şi tafta, a fost realizată de designerul autohton Anca Maxim şi a costat în jur de 4.500 de euro.
Maşini de zeci şi sute de mii de euro au aşteptat în coloană la controlul de securitate de la intrarea în curtea palatului Snagov, în seara zilei de sâmbătă, începând cu orele 21, iar primele informaţii arată că circa 800 de persoane ar fi participat la petrecerea organizată după cununia religioasă. Printre invitaţi s-au numărat regele romilor, Florin Cioabă, Prinţul Paul al României, alături de Prinţesa Lia, politicieni precum fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, fostul ministrul al dezvoltării, Elena Udrea, europarlamentarul Cristian Preda, consilierul prezidenţial, Dorel Onaca, dar şi alţi membri marcanţi ai PDL, Ioan Oltean şi Alin Popoviciu. Primele calcule arată că, la un dar cu valoare medie de 1.000 de euro, suma adunată de miri ar ajunge cu uşurinţă la un milion de euro. Banii strânşi la nuntă ar putea depăşi foarte uşor acest prag, dat fiind că sute dintre invitaţi au averi de peste un milion de euro, iar în cazul lor cadoul ar putea fi mult mai consistent. Preşa vehiculează şi faptul că mulţi dintre politicienii aflaţi la eveniment ar fi fost promovaţi în viaţa politică de către tatăl miresei, Traian Băsescu, iar darul oferit mirilor poate fi considerat o formă de recunoaştere a sprijinului acordat în timpul carierei.
-
BP vrea să obţină 7,9 miliarde dolari din vânzarea unor active petroliere în Golful Mexic
Producătorul de petrol, al doilea ca mărime în Europa după Royal Dutch Shell, a pregătit date preliminare pentru eventualii cumpărători, referitoare la exploatările care vor fi vândute.
Din cauza taxelor care vor fi plătite de cumpărător, BP va obţine în urma vânzărilor de active 5-6 miliarde de dolari, a spus una dintre surse, citată de Bloomberg.
Exploatările prevăzute să fie vândute, fără importanţă strategică pentru BP, deţin rezerve dovedite de circa 120 milioane de barili de petrol şi au produs în primul trimestru 58.000 de barili pe zi.
Directorul general al BP, Bob Dudley, intenţionează să vândă active în valoare de 38 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului viitor, după accidentul produs la puţul Maconco, cea mai gravă deversare de petrol offshore din istoria Statelor Unite, care a dus la scăderea cu 25% a capitalizării de piaţă a grupului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cele 20 de firme de care nu aţi auzit niciodată şi care adună banii bogaţilor lumii
Multe dintre aceste companii oferă şi alte servicii, dincolo de cele legate de investiţii: consultanţă în familie pentru a preveni conflicte asupra cheltuirii banilor sau şedinţe de instruire pentru copiii care vor moşteni averea.
