Tag: miliarde

  • Cea mai mare comandă din istorie pentru motoare de avion: 11 miliarde de dolari

     “Cu un preţ de catalog de 11 miliarde de dolari şi un număr total de 300 motoare GE9X, GE Aviation şi Emirates Airlines au doborât toate recordurile cu cea mai mare comandă de motoare cu reacţie comerciale de până acum”, se arată într-un comunicat al GE.

    Motorul GE9X a fost selectat la începutul acestui an să echipeze modelul de avion Boeing 777X. Printre caracteristicile motorului GE9X se numără şi reducerea cu 10% a consumului de combustibil faţă de actualul motor GE90-115B.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European adoptă BUGETUL UE pentru 2014-2020

     Bugetul a fost adoptat cu o majoritate largă de 682 de eurodeputaţi, cu susţinerea dreptei şi socialiştilor.

    Acesta prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7 şi 3,5 puncte mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen negociază vânzarea băncii pe care o deţine în Ucraina

     “Testăm permanent piaţa şi, normal, derulăm şi negocieri, însă vom decide la momentul potrivit. (…) Bineînţeles, unele pieţe sunt sub o supraveghere specială”, a declarat Sevelda jurnaliştilor austrieci în timpul unui eveniment organizat la Bucureşti.

    Raiffeisen primeşte “tot timpul” întrebări din partea investitorilor interesţi de achiziţia subsidiarei ucrainene Aval, a adăugat Sevelda.

    Publicaţia americană Forbes a scris recent că există doi posibili cumpărători pentru preluarea Aval, care anul trecut a obţinut un profit de 33 de milioane de euro. Raiffeisen a cumpărat banca în 2005, pentru 1,05 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan va plăti despăgubiri de 4,5 miliarde dolari către 21 de mari instituţii financiare

     Printre cele 21 de instituţii se numără BlackRock şi Pacific Investment Management Co., două dintre cele mai mari fonduri de investiţii financiare la nivel mondial, grupul de asigurări MetLife şi Goldman Sachs Asset Management, potrivit WSJ.

    Acelaşi grup de investitori au obţinut anterior 8,5 miliarde de dolari de la Bank of America, care a fost vizată de acuzaţii similare.

    În cazul JPMorgan, fondurile au cerut daune de până la 5,75 miliarde de dolari, acuzând nereguli şi o conduită incorectă în perioada 2005-2008 în ceea ce priveşte vânzarea de titluri bazate pe credite ipotecare către investitori. Acuzaţiile vizează atât JPMorgan, cât şi băncile Bear Stearns şi Washington Mutual, preluate în 2008 de grup după ce au ajuns în colaps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)

     

  • Irlanda va ieşi din programul de bailout în decembrie şi nu vrea o linie de finanţare preventivă

     În noiembrie 2010, Irlanda a solicitat un ajutor de urgenţă în valoare de 67,5 miliarde de euro din partea creditorilor internaţionali, program care se va încheia pe 15 decembrie. Irlanda devine astfel prima ţară din zona euro care încheie acest tip de program, de la declanşarea crizei în 2009, transmite Bloomberg.

    “Facem ultimii paşi pentru readucerea Irlandei la condiţii normale, economice, bugetare şi de finanţare. Ca majoritatea ţărilor din zona euro vom putea să ne finanţăm normal de pe pieţe”, a afirmat joi Kenny în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Romgaz a scăzut la jumătate în primele nouă luni, la 410,6 milioane lei

     În perioada similară a anului trecut, producătorul de gaze naturale a consemnat un profit net de 917,6 milioane lei şi o cifră de afaceri de 2,873 miliarde lei.

    “Deşi preţul gazelor din producţia internă s-a majorat faţă de anul anterior, cifra de afaceri a societăţii a scăzut, atât datorită diminuării cantităţilor de gaze interne livrate, cât şi a celor din import. Reducerea cantităţilor de gaze livrate din import se datorează atât scăderii cererii de consum pe piaţă de gaze naturale, cât şi prevederilor ordinului ANRE nr.24/2013 pentru aprobarea metodologiei de alocare a cantităţilor de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată, conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligaţia să livreze gaze în amestec intern cu import”, se arată într-un raport transmis, joi, de companie Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Cititi ma multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica a avut la 9 luni afaceri în scădere cu 20%, profit de 12 ori mai mare

     În intervalul ianuarie-septembrie 2012, afacerile companiei s-au situat la 2,07 miliarde lei, iar profitul a fost de 10,49 milioane lei.

    Compania a încasat în primele trei trimestre venituri din exploatare de 1,688 milioane lei (382 milioane euro), în scădere cu 19,9%, potrivit rezultatelor transmise joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Totodată, activele au coborât cu 6,07%, la 4,64 miliarde lei, de la 4,94 miliarde lei la finele anului trecut.

    Cheltuielile totale operatorului naţional de transport al energiei electrice au coborât cu 24%, la 1,52 miliarde lei (344 milioane euro), iar datoriile totale au fost cu 16,3% mai mici, de 2,1 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A crezut că va fi cel mai bogat om din lume, dar a pierdut 34 de miliarde de dolari într-un an şi jumătate

    BATISTA NU A FOST, ÎNSĂ, SINGURUL CARE A CREZUT CĂ VA AJUNGE CEL MAI BOGAT OM DIN LUME PÂNĂ ÎN 2015. În urmă cu un an şi jumătate, când miliardarul se afla la apogeu, preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff , l-a declarat „mândria Braziliei„. „Eike reprezintă standardul nostru, aşteptările noastre„, a spus Rousseff la un eveniment organizat de o companie a lui Batista. Însă miliardarul nu a reuşit să îşi respecte promisiunile. În schimb, s-a aflat în fruntea uneia dintre cele mai spectaculoase ascensiuni şi prăbuşiri din business.

    Începând din 2006, Batista a listat cinci companii în cinci ani şi a creat un imperiu al materiilor prime aproape din nimic. Despre companiile sale afirma că „nici măcar un idiot nu putea da greş cu ele„, iar în coada numelor le-a adăugat câte un „X„, pentru a indica multiplicarea bogăţiei. Printre investitorii care s-au lăsat convinşi de miliardar s-au aflat şeful General Electric, Jeff Immelt, precum şi uriaşul fond de investiţii BlackRock.

    Apoi, imperiul lui Batista s-a prăbuşit ca un castel de cărţi. OGX, compania petrolieră listată în 2008 pentru 4,1 miliarde de dolari – cea mai mare listare a Braziliei până la momentul respectiv – a declarat la sfârşitul lunii octombrie cel mai mare faliment din istoria Americii Latine, după ce nu a produs aproape deloc petrol. Colapsul OGX a tras puternic în jos acţiunile tuturor companiilor lui Batista, care a pierdut astfel o mare parte din averea care îi mai rămăsese în ultimele luni. La sfârşitul lunii iulie, calculele Bloomberg arătau că fostul miliardar mai avea circa 200 de milioane de dolari.

    Declinul lui Batista vine în contextul unei încetiniri economice a Braziliei, pentru care economiştii estimează un avans al PIB mai redus de 3% pentru al treilea an consecutiv.
    UNII DINTRE CEI MAI MARI INVESTITORI DIN LUME PIERD BANI ALĂTURI DE BATISTA.Printre cei care au pierdut bani investind în promisiunile lui Batista se află Pacific Investment Management Co, precum şi BlackRock. Cele două companii au cumpărat o parte din obligaţiunile de 3,6 miliarde de dolari ale OGX, care au ajuns acum să valoreze doar câţiva cenţi la dolar.

    Printre câştigători, puţini la număr, se află fonduri precum cel al unor profesori din Ontario, care afirmă că s-a retras la timp din investiţiile în obligaţiuni OGX, dar şi directori OGX care au părăsit compania în perioada în care acţiunile producătorului de petrol se aflau la niveluri ridicate.Batista susţine în continuare că ar mai avea cel puţin un miliard de dolari, dar afirmaţiile sale sunt imposibil de verificat, din cauza structurii complicate a afacerilor.

    TRAS PE SFOARĂ DE DIRECTORI. Într-un interviu în septembrie, acordat în biroul său din Rio, fostul miliardar a declarat că a fost indus în eroare de directorii care îi conduceau companiile. „Am transmis mai departe informaţiile pe care le-am primit şi eu„, a spus Batista, adăugând că a pierdut mai mulţi bani decât oricare alt investitor implicat. Batista a refuzat, însă, să se recunoască înfrânt şi a avertizat că îşi va reveni.

    „Proiectele mele sunt încă vii şi vor deveni referinţe în viitor„, a spus el, citat de cotidianul Wall Street Journal. Investitorii, printre care fondul suveran din Abu Dhabi şi guvernul Braziliei, încearcă să recupereze o parte din finanţările de 20 de miliarde de dolari acordate companiilor sale.
    VÂNZĂTOR DE VISE. O parte a răspunsului privind încrederea oarbă în afacerile miliardarului se află în valul de optimism care a cuprins Brazilia în perioada ascensiunii lui Batista. Fondurile curgeau către Brazilia pentru a profita de creşterea preţurilor la materii prime, dar şi în contextul încetinirii economice din SUA şi Europa.
     

  • PROIECTUL DE BUGET pe 2014: Bani în plus la Administraţie, Educaţie, Agricultură. Tăieri de fonduri la Sănătate, Cultură, Justiţie

    Astfel, Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro