BusinessMagazin

Tag: companii

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Oligarhii, băncile şi companiile din Rusia au datorii externe de peste 700 MILIARDE de dolari

     Faţă de finele anului 2011, soldul datoriei externe a crescut cu aproape 200 de miliarde de dolari, potrivit CNN.

    Chiar în această săptămână, marcată de anexarea Crimeei de către Rusia, compania minieră Metalloinvest a anunţat că a obţinut o linie de finanţare a exporturilor de 1,15 miliarde de dolari de la un grup de bănci, printre care cele mai mari trei instituţii de credit din Franţa, Deutsche Bank (Germania), UniCredit (Italia), ING (Olanda), Credit Suisse (Elveţia) şi Bank of Tokyo Mitsubishi (Japonia).

    Metalloinvest este controlată de miliardarul Alişer Usmanov, cel mai bogat om din Rusia şi un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

    Liderii statelor UE vor analiza din nou joi măsuri pentru a creşte presiunea asupra Rusiei, după ce Putin a semnat marţi tratatul de anexare a regiunii ucrainene.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou proiect româno-bulgar: Guvernul a aprobat dezvoltarea hidrocentralei Turnu-Măgurele – Nicopole

     Astfel, conform unei estimări preliminare, menţionate în memorandumul obţinut de MEDIAFAX, puterea instalată a viitoarei hidrocentrale va fi de circa 400 MW, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei energetice a României şi la scăderea dependenţei de importuri.

    În plus, hidrocentrala ar putea constitui o nouă cale de comunicaţie terestră şi feroviară între România şi Bulgaria, se mai arată în documentul citat.

    Un alt obiectiv urmărit prin realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole va fi regularizarea cursului Dunării, cu efecte pozitive pentru protecţia inundaţiilor, prin îndiguiri şi desecări sau lucrări de supraînălţare a porturilor.

    Prin realizarea acestui proiect, Guvernul mizează pe o revitalizare economică din regiunea Turnu-Măgurele, prin crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea infrastructurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat rus a vândut acţiuni Apple şi Facebook pentru a investi în China

     “Companiile chineze reprezintă circa 70-80% din investiţiile noastre în IT în străinătate. Cea mai mare parte a investiţiilor sunt în Alibaba, JD.com şi alte companii cu potenţial ridicat”, a spus Ivan Streşinski, şeful companiei care administrează Usmanov, USM Advisors, citat de Bloomberg.

    Usmanov, în vârstă de 60 de ani, este cel mai bogat rus, cu o avere de 17,5 miliarde de dolari. Anul trecut, el a cumpărat o participaţie de 100 de milioane de dolari la Apple, pe care a vândut-o recent, a spus Streşinski.

    “Sperăm ca investiţiile noastre în companii din China să genereze profituri similare sau chiar mai bune decât companiile din Statele Unite”, a spus Streşinski. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

     “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

    “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    “Pentru anul curent avem 500 milioane lei în buget. De asemenea, pentru anii următori există mai multe variabile care trebuie avute în vedere, dar oricum nu mai puţin de 500 milioane lei pentru că deja avem angajamente care acum s-au transformat în tot atâtea obligaţii”, a spus Voinea.

    Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

    “Pentru companiile care creează minim 20 de locuri de muncă, statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielii salariale. Deci, nu e vorba de o scădere a impozitului sau a contribuţiilor sociale, e vorba de jumătate din cheltuiala salarială, din tot ce în limbajul comun înseamnă salariul pe care îl plăteşte angajatorul privat”, a spus Ponta.

    Schema de ajutor de stat a fost convenită că Fondul Monetar Internaţional.

    Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că statul va suporta din costul salarial atât salariul net, cât şi taxele aferente, iar schema de ajutor va fi valabilă timp de şapte ani, cu începere de la 1 iulie 2014.

    Normele de aplicare vor fi prezentate la începutul lunii aprilie, astfel încât să fie posibile preînscrieri până la 1 iulie.

    Conform sistemului pregătit de autorităţi, firmele vor achita întregul cost salarial pentru locurile de muncă nou-create, dar vor deconta trimestrial jumătate din acest cost. Condiţia, atât pentru firmele nou-înfiinţate, cât şi pentru cele aflate deja în funcţiune, este să fie create minimum 20 locuri de muncă. Firmele care creează minimum 20 locuri de muncă într-un an pot apela la această schemă de ajutor şi pe parcursul următorilor ani de aplicare a sistemului, în aceleaşi condiţii.

    O altă intenţie a Guvernului este să garanteze investiţiile firmelor româneşti în Republica Moldova în proporţie de 80%, în limita unui plafon total de un miliard lei pentru acest an, anunţa în februarie premierul Ponta la Chişinău, în timpul unei vizite oficiale în care s-a întâlnit cu preşedintele, cu prim-ministrul şi cu preşedintele Parlamentului moldovean.

    El şi-a exprimat speranţa ca, astfel, să existe mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, care să ajute la dezvoltarea economică a statului vecin.

    Voinea a precizat că statul a acordat anul trecut 23 de ajutoare de stat, dintr-un total de 52 de ajutoare pentru perioada 2007-2013.

    “Acestea s-au referit la investiţii de aproximativ 700 milioane de euro, investiţii private, ca ajutor de stat se va ajunge până la aproximativ încă 200 milioane de euro pentru aceste investiţii private şi se vor crea câteva sute, poate câteva mii de locuri de muncă”, a spus ministrul delegat.

  • Sancţionarea Rusiei ar pune în pericol afacerile unor companii ca Louis Vuitton, Renault şi Exxon

     Companiile străine au în faţă perspectiva de a tăia legăturile cu o ţară care a devenit un partener comercial major, cu relaţii financiare apropiate cu Occidentul, în condiţiile în care preşedintele Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că vor exista consecinţe economice, dacă Rusia va anexa Crimeea.

    “Primele de risc pentru companiile care investesc pe acea piaţă şi care vor continua operaţiunile acolo vor fi semnificativ mai mari. Investitorii vor pune întrebări grele în legătură cu acele riscuri”, a declarat John Lough, fost director la compania TNK-BP, în prezent membru asociat al Chatham House, în Londra.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România şi Bulgaria ar putea participa la construcţia unui terminal de gaz lichefiat în Grecia

     “DEPA nu are capacitatea de a finanţa singură proiectul, acesta va fi multinaţional. În prezent negociem cu companii din Bulgaria şi România privind implicarea acestora în proiect”, a declarat directorul operaţional adjunct al DEPA, Spiros Paleoyiannis, citat de portalul elen GrReporter.

    Terminalul de regazeificare ar urma să ajungă pe termen mediu la o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an.

    Livrările de gaze naturale către România şi Bulgaria s-ar putea face prin intermediul gazoductelor de interconectare a reţelelor naţionale ale statelor membre UE, a căror construcţie este susţinută cu fonduri europene.

    “Evenimentele din Ucraina au demonstrat cât de necesar este un coridor vertical în Europa Centrală şi de Est. Va fi o reţea de interconectori care va fi alimentată de terminalul pentru gaz natural lichefiat existent la Revithousa, de un terminal plutitor, precum şi din conducta TAP”, a declarat secretarul general al Ministerului de Afaceri Externe de la Atena, Panagiotis Michalos, la Forumul pentru Energie de la Atena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple, Microsoft, Google şi Cisco deţin obligaţiuni SUA de 124 miliarde de dolari, majoritatea în străinătate

     Suma păstrată în obligaţiuni SUA este semnificativă în comparaţie cu fondurile totale pe care companiile le au la aceste subsidiare, arată documente verificate de Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie din Marea Britanie, citat de Reuters.

    Apple, Microsoft, Google şi Cisco ţin la diviziile din afara SUA 254,9 miliarde de dolari, incluzând fondurile în obligaţiuni.

    Transferul în SUA al acestor lichidităţi ar declanşa taxarea de către guvernul federal american, astfel că marile companii continuă să ţină banii în paradisuri fiscale, în parte pentru a finanţa expansiunea la nivel global, dar şi pentru a evita taxele, afirmă directorii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţie pe piaţa de profile PVC: VEKA preia Gealan, ambele grupuri germane fiind active în România

     “În calitate de partener esenţial al producătorilor europeni de ferestre, trebuie să facem faţă provocărilor pieţei. De aceea ne întărim poziţia concurenţială şi, prin îmbinarea expertizei noastre extensive în tehnologia profilelor, vom atinge un nou potenţial pe piaţă şi oportunităţi de afaceri. În plus, astfel vom contribuim şi la consolidarea pieţei de profil”, a declarat, într-un comunicat, Andreas Hartleif, CEO al grupului VEKA.

    Cele două părţi au agreat ca toate informaţiile care fac referire la această achiziţie să fie păstrate sub strictă confidenţialitate.

    Afacere de familie, VEKA are peste 3.600 de angajaţi în 25 de subsidiare pe trei continente şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 793 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro