BusinessMagazin

Tag: banci

  • Pierderi mai mici pentru Bursa SUA

    Reducerea de 0,75% operata de Federal Reserve a avut efectele scontate in piata de capital, deschiderea sedintei find mai bune decat se asteptau analistii. Indicele DJIA (Dow Jones Industrial Average) a coborat 2,6% pana la valoarea de 11.787 puncte, spargand pragul de suport de 12.000 de puncte. S&P 500 a pierdut 2,5% pana la valoarea de 1.291 puncte, iar NASDAQ Composite s-a depreciat cui 3% pana la 2.268 puncte.

    In timp ce toti indicii americani sunt la minus, restul burselor de pe continentul american au deschis pe plus, miscare datorata tot reducerii dobanzii federale. Indicii mexicani si cei brazilieni au inceput cu o majorare de cel putin doua procente, iar cei argentinieni si cei cilieni cu o crestere de peste un punct procentual.

  • Dobanda FED redusa cu 0,75%

    Reducerea de 0,75% este cea mai mare micsorare operata de Fed din 1990 si este destinata evitarii recesiunii economice a SUA. Scaderile pietelor internationale de capital au fortat oficialii americani sa renunte la masurile destinate stoparii inflatiei si sa se contreze asupra ajutarii economiei. Dolarul a scazut imediat dupa anuntul Fed, alaturi de certificatele de trezorerie ale SUA si de cotatia futures a indicelui S&P 500.

  • Crestere PIB va fi de 6,1% in 2008 in viziunea BCR

    "Cel mai mare pericol al deprecierii monedei nationale pana 4 lei este majorarea ratei de inflatie cu 3-4 procente peste nivelul estimat", a declarat Lucian Anghel, economist sef BCR, estimand o valoare medie in 2008 de 3,5 lei/euro. Analistul bancii a declarat ca este posibil ca leul sa se mai deprecieze pana la mijlocul anului, pentru ca in al doilea semestru trendul sa se intoarca in favoarea monedei nationale.

    Intoarcerea catre o directie favorabila economiei autohtone din a doua parte a anului va fi ajutata chiar de nivelul actual al leului fata de euro, 3,76 lei/euro. "Un euro puternic ajuta exportatorii si dezavantajeaza importatorii. Desi noi consideram leul subevaluat in acest moment, valoarea acestuia poate duce la micsorarea deicitului de cont curent si la o relaxare a consumului", spune Anghel. O constributie importanta va veni si din partea sectorului de constructii, care a inregistrat o crestere echilibrata in 2007 (majorare intanita in toate sectoarele: imobiliar, cladiri comerciale, infrastructura), iar in 2008 va continua majorarea.

    In ceea ce priveste piata de capital "nu putem discuta decat despre panica pe toate pietele", a spus Mihai Caruntu, analist BCR. Conform acestuia, bursa isi va reveni din criza in care se afla insa perioada de scadere va mai dura. "Un ajutor semnficiativ va veni din partea companiilor, prin rezultatele pe primul trimestru al anului, iar in a doua parte a 2008 vom vedea si crsteri", a declarat analistul.

    Specialistii BCR nu cred ca Fondul Proprietatea, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz se vor lista in cursul anului in curs, ci mai degraba in 2009. "Speram sa vedem o singura listare din randul acestor societati in 2008. Sustinerea numarului de oferte publice va veni din sectorul privat, nu din cel de stat", spune Caruntu.

  • BCR scumpeste creditele in euro si in lei cu jumatate de punct procentual

    BCR, cea mai mare banca de pe piata dupa active, a majorat incepand de ieri toate dobanzile la credite pentru clientii de retail si la lei, si la euro, costul imprumuturilor acordate urcand cu jumatate de punct procentual. Din februarie urmeaza sa creasca si bonificatiile pentru economii, cu pana la 0,8 puncte.

    Se scumpesc automat si ratele creditelor in euro si in lei aflate deja in sold, si cele acordate incepand cu 21 ianuarie. Exceptie fac deocamdata creditele cu dobanda revizuibila semestrial, costul acestora urmand a fi majorat la 31 martie. De asemenea, BCR a anuntat ca mentine, deocamdata, nivelul dobanzii aferente creditelor in euro cu dobanda fixa in prima perioada de creditare. Banca acorda credite ipotecare in euro cu dobanda fixa pe unu sau doi ani.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Romanii, taxati de bancile straine cu dobanzi record in UE

    Bancile straine speculeaza la maximum goana nebuna a romanilor dupa credite. Dobanzile practicate pe piata romaneasca sunt uneori duble fata de cele percepute in tara mama ori in alte tari in care acestea sunt prezente.

    Un bun exemplu este BRD, unde dobanda anuala efectiva (DAE) este de doua ori mai mare la noi (16,84%), fata de cea de 8.01% perceputa in Franta. Diferenta este data de taxe si comisioane, duble in Romania.

    Cifrele arata ca, in cele mai multe cazuri, romanii platesc unele dintre cele mai mari dobanzi la credite din tarile Uniunii Europene. Indiferent ca vorbim de creditele imobiliare sau de cele de nevoi personale acordate in moneda nationala sau in euro, toate sunt mai ieftine in tari precum Grecia, Polonia, Franta sau Cehia si chiar la vecinii nostri bulgari.

    Citeste continuarea pe www.gandul.info

  • BCR scumpeste creditele

    Majorarea dobanzii se aplica atat creditelor aflate in sold, mai putin celor cu dobanda revizuibila semestrial a caror dobanda va fi ajustata la data de 31 martie 2008, cat si noilor credite acordate incepand cu data de 21.01.2008.

    Pentru creditele in euro cu dobanda fixa in prima perioada de creditare, BCR mentine, pentru moment, dobanda constanta. In acelasi timp banca a anuntat si o crestere de dobanzi pentru depozitele la termen constituite in lei si euro cu pana la 0,8 puncte procentuale.

    Majorarea nivelului dobanzii in lei este determinata de cresterea de catre BNR a ratei dobanzii de politica monetara la 8% ca urmare a evolutiei nefavorabile a indicatorilor macroeconomici, indeosebi a ratei inflatiei, se spune in informarea de presa transmisa de BCR. In ceea ce priveste creditele in euro, majorarea nivelului dobanzii este determinata de turbulentele pietelor financiare internationale care au dus la evolutia crescatoare a costurilor de finantare pe aceste piete.

    Fara exceptie aproape, bancherii se asteapta ca in urmatoarea sedinta a consiliului de administratie al BNR, care va avea loc pe 4 februarie, banca centrala sa decida o noua majorare a dobanzii de politica monetara, cu cel putin 0,5 puncte procentuale, dupa ce aceasta a operat deja o crestere de 0,5% in ianuarie. O astfel de decizie va da bancherilor comerciali un impuls sigur pentru a scumpi creditele in lei, multi dintre ei operand in acelasi timp si usoare majorari pentru dobanzile practicate la depozite.

  • In ce moneda ne imprumutam

    Dintre doua rele, cel mai adesea raul mai mic are castig de cauza; in acest an insa, romanii care ar vrea sa ia un credit de la banca au o sarcina mai grea decat chiar alegerea in sine: sa decida care este raul mai mare. Sa fie oare mai periculoase pentru datoria lunara catre banca dobanzile la creditele in lei, ce par sa mearga doar in sus (cel putin pentru un orizont de timp mediu)? Sau este mai mare pericolul unei finantari in euro, atata vreme cat valoarea monedei europeane, si implicit rata catre banca, urca fara vreo perspectiva previzibila de a se opri prea curand?

    Dificultatea unui raspuns e cu atat mai mare cu cat "conditiile in care se intampla lucrurile acum sunt atat de tulburi, incat pot aparea oricand miscari surpriza", spune Eugen Radulescu, fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni. Deocamdata, bancherii se asteapta ca in urmatoarea sedinta a consiliului de administratie al BNR, care va avea loc pe 4 februarie, banca centrala sa decida o noua majorare a dobanzii de politica monetara, cu cel putin jumatate de procent. O miscare ce, completand cresterea de 0,5% din ianuarie, ar da un impuls sigur bancherilor comerciali de a scumpi creditele in lei.

    Chiar daca o astfel de miscare din partea BNR nu se transmite imediat in piata, asteptarea generala e ca 2008 sa fie un an cu dobanzi inalte. "Evident ca va creste costul creditului, daca BNR continua aceste miscari", spune Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, anticipand la randul sau o noua majorare a dobanzii de politica monetara in perioada imediat urmatoare. Dobanda este, pentru banca centrala, una dintre armele pe care le poate folosi in lupta cu inflatia – o lupta pe care anul trecut a cam pierdut-o, insa "acum BNR pare decisa sa ia masuri extrem de incisive pentru a o castiga", apreciaza Laurentiu Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.

    Pentru 2008, tinta de inflatie stabilita de BNR este de 3,8% plus sau minus un procent, iar ultima prognoza prezentata de banca centrala este de 4,3%. "Sunt 100% convins ca nu are cum sa isi atinga tinta, insa sunt la fel de sigur ca isi doreste enorm sa reuseasca", comenteaza Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. El anticipeaza ca banca centrala ar putea urca dobanda chiar spre 8,75-9% pe parcursul acestui an, cu atat mai mult cu cat – in conditiile prudentei sporite cu care circula banii acum pe pietele internationale – o astfel de majorare nu ar mai atrage la fel de mult ca in trecut capitalurile speculative. Urmatoarea crestere nu se va produce insa in sedinta din februarie, in opinia lui Cabat, dat fiind ca nici prima majorare din acest an nu a avut timp sa-si faca inca simtite efectele. Pentru a vedea efectele "trebuie sa astepti cam 3-4 luni", apreciaza Cabat, adaugand ca o crestere prea apropiata nu ar mai produce nici macar efecte psihologice.

    Pana una-alta, pentru creditele in valuta nu exista pe termen scurt sperietoarea unei scumpiri generate de o crestere a dobanzilor: Banca Centrala Europeana (BCE) a decis la 11 ianuarie sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 4%, la acelasi nivel la care stationeaza din luna iunie a anului trecut. "Nu e insa deloc clar daca va mai sta multa vreme la acest nivel", comenteaza Eugen Radulescu. BCE este acum intre ciocan si nicovala: pe de o parte, inflatia anuala din zona euro a fost in decembrie de 3,1% (depasind pragul de 2% stabilit), insa pe de alta parte, o crestere a dobanzii – si implicit o majorare a costurilor la credite – nu ar fi de bun augur in conditiile crizei financiare globale.

    Relativa stabilitate a dobanzilor la moneda europeana nu poate insa sa compenseze cu nici un chip socul pe care, pentru clientii bancilor romanesti, il are aprecierea galopanta a monedei europene in fata leului. Pentru cei ce s-au imprumutat in valuta in vara anului trecut, rata lunara este acum cu cateva sute de lei mai mare; pentru cei ce s-ar gandi in prezent sa se imprumute in euro, perspectivele sunt extrem de neclare.

    Cel putin pana la jumatatea anului, multi dintre bancherii care au facut recent previziuni pentru BUSINESS Magazin plaseaza leul pe o usoara linie de apreciere fata de momentul actual, insa la fel de multi vad posibile si caderi puternice, spre un raport de 4 lei/euro. Cuvintele de ordine raman insa "volatilitate" si "impredictibilitate" – iar posibilitatea ca leul sa mai ajunga prea curand la niveluri macar apropiate de cele de anul trecut nu mai e luata in considerare de nimeni.

  • Credite imobiliare pe 40 ani fara avans

    Relaxarea conditiilor de creditare demarata in primavara anului trecut nu inseamna neaparat eliminarea avansului, cresterea gradului de indatorare sau perioade mai mari de rambursare. Fiecare banca dintre cele care au trecut de Banca Nationala si-a adaptat oferta in functie de segmentul de piata vizat.

    De precizat, insa, ca proportional cu „facilitatile” acordate cresc si costurile aferente acestor credite. Exista institutii bancare unde avansul mai mic inseamna dobanda mai mare sau comisioane suplimentare, care pot ajunge si la 1-2 procente lunar.

    Continuarea, pe www.gandul.info

  • Seful Volksbank: nu exista productie

    Schreiner contesta decizia bancii centrale de a pastra cerintele privind rezervele minime obligatorii pentru toate liniile de business ale bancherilor "pentru ca in aceste conditii finantarea este scumpa chiar si pentru micii intreprinzatori si intreprinderile mici si mijlocii, care sunt in orice economie o piesa importanta a productiei". Bancile comerciale sunt obligate sa imobilizeze la BNR o parte din sumele atrase, sub forma de rezerve minime obligatorii.

    Pentru pasivele in valuta cota de constituire a rezervelor este de 40%, in timp ce la lei se aplica o cota de 20%, insa doar pentru cele cu scadenta mai mica de doi ani. Costul acestor rezerve este, spune Schreiner, de circa 3% din costul finantarii. In opinia presedintelui de la Volksbank, banca centrala ar putea adopta masuri diferentiate: "sa puna rezerve de cat cred ei pentru a reduce consumul populatiei, dar sa lase intreprinzatorii sa aiba acces la finantari ieftine, pentru a putea sa-si faca treaba bine". Deficitul de cont curent – alimentat in principal de consum – a ajuns dupa primele 11 luni din 2007 la aproape 15,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 12,95% din PIB estimat pentru 2007.

  • Vicepresedinte la 32 de ani

    Noul vicepresedinte se alatura unei echipe de conducere din care mai fac parte doi austrieci si un roman: Gerald Schreiner (presedinte, 41 de ani), Herwig Burgstaller (vicepresedinte risk management, 39 de ani) si Simona Fatu (vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate, 39 de ani). Herwig Burgstaller si Valentin Vancea nu vor lucra pentru prima data impreuna acum, in conditiile in care si Burgstaller a fost recrutat (in martie anul trecut) tot din “curtea” competitorilor de la HVB Tiriac Bank, unde a fost seful proiectului de integrare a HVB cu Banca Tiriac pe partea de risc.

    Volksbank este a opta banca din sistem in functie de active si unul dintre principalii jucatorii de pe piata de retail, cu active de peste 2,7 miliarde de euro in septembrie 2007 si un volum de credite de peste 2,2 miliarde de euro la finele anului trecut.