BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Următorul colaps economic mondial: întrebarea nu este dacă va veni, ci când

    PIEŢELE FINANCIARE ŞI BURSELE SUNT DISFUNCŢIONALE, nesănătoase şi nesustenabile, afirmă Mark Spitznagel, managerul unui fond de hedging cu active de miliarde de dolari. Spitznagel este şi posesorul unei ferme de capre, unde produce brânză respectând standardele sustenabilităţii mediului, întrucât vede uriaşele ferme automatizate ca o schimbare în rău. Managerul de fond de hedging a optat pentru un model diferit şi în afaceri: mizează pe colaps.

    Pentru clienţi, fondul acestuia funcţionează ca o poliţă de asigurare împotriva următoarei prăbuşiri a sistemului financiar. Când pieţele merg bine, clienţii au pierderi modeste. Obţin profit semnificativ doar dacă se prăbuşesc cotaţiile. Spitznagel a făcut foarte mulţi bani de pe urma prognozelor sale în trecut şi este convins că în viitorul apropiat există o probabilitate ridicată pentru turbulenţe majore. „Există condiţiile pentru aşa ceva„, spune el.

    LUCRURILE AR PUTEA EVOLUA ÎN RĂU. De la criza financiară, băncile centrale din întreaga lume au pompat mii de miliarde pentru a susţine actualul ciclu economic, atât prin scăderea dobânzilor, cât şi prin cumpărarea de obligaţiuni. Pentru şefii de bănci centrale, precum Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale a SUA, obiectivul politicii a fost de a stimula economia şi de a salva băncile care nu mai puteau obţine capital din alte surse.

    Acest mare experiment monetar are, însă, şi efecte secundare. Pentru că face împrumuturile foarte ieftine şi economisirea fără sens, încurajează investitorii să îşi asume riscuri. Acţiunile înregistrează un adevărat boom, în timp ce preţurile proprietăţilor imobiliare cresc cu un ritm alarmant. Foarte multe companii americane sunt acum la fel de îndatorate ca înainte de criză. Lichidităţile masive introduse de băncile centrale în sistemul financiar acţionează ca un fertilizator. Generează un randament enorm pe termen scurt, dar pot produce efecte devastatoare. Din acest motiv, petrecerea de pe burse şi pieţele imobiliare începe să pară ciudată pentru tot mai mulţi oameni. „S-ar putea să iasă prost„, a declarat pentru revista germană Spiegel Robert Shiller, laureat al premiului Nobel.

    Unii economişti sunt convinşi că întrebarea nu mai este dacă va avea loc un nou colaps, ci când se va întâm-pla. Pentru traderii de pe bursa din New York, astfel de predicţii reprezintă exagerări. „Nu este o bulă speculativă. Este o evoluţie sustenabilă. Se listează noi companii în fiecare zi. Acesta este un lucru bun din punctul meu de vedere„, spune Peter Tuchman, un broker cu experienţă de 30 de ani, cunoscut în industrie.

    Recent, în prima zi de joi din noiembrie, compania Twitter s-a listat la bursă. Cotaţia a crescut rapid, de la 26 de dolari la peste 45. „Dacă ai cumpărat acţiuni ieri seară şi vinzi azi, ai obţinut un randament de peste 70%„, afirma cu admiraţie, la momentul respectiv, unul dintre colegii lui Tuchman. Singura problemă este că Twitter nu a produs încă profit şi nici nu are vreun plan convingător referitor la cum va genera câştig, scrie Der Spiegel.

    Alte cotaţii din sectorul tehnologic au, de asemenea, o evoluţie foarte bună, precum în zilele de glorie ale economiei. Preţul acţiunilor Amazon aproape s-a dublat în doi ani, în timp ce în aceeaşi perioadă cotaţia Tesla a urcat de peste trei ori. „Este o mare farsă„, spune Spitznagel. Piaţa se bazează pe încrederea investitorilor că preţurile vor continua să crească în viitor. Această evoluţie se autosusţine, complet deconectată de realitatea economică.

  • Consorţiul Shah Deniz II a semnat acordul pentru livrarea de gaze în Europa prin gazoductul TAP

     BP va coordona extinderea proiectului Shah Deniz din Marea Caspică şi construcţia conductelor care vor traversa Turcia, Grecia şi Albania, cu destinaţia finală în Italia.

    Producţia exploatării Shah Deniz va creşte cu 16 miliarde metri cubi pe an în a doua etapă a proiectului, potrivit unui comunicat al BP, volum care reprezintă, potrivit Bloomberg, 1,5% din consumul Europei.

    Italia este cel de-al treilea mare consumator de gaze din Europa şi va fi principalul client al consorţiului Shah Deniz, urmând să preia începând din 2019 aproximativ jumătate din producţia exploatării azere.

    “Ne va creşte securitatea energetică prin asigurarea unei rute alternative şi a unei noi surse de aprovizionare cu gaze pentru Europa. Există de asemenea potenţialul de extindere a coridorului sudic pentru a ajunge la marii producători de gaze din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea aduce benficii uriaşe”, a declarat Willian Hague, şeful diplomaţiei britanice, la ceremonia de semnare a acordului, care a avut loc marţi la Baku, transmite Bloomberg.

    Directorul general al BP, Bob Dudley, a declarat în timpul ceremoniei că producţia de la Shah Deniz va creşte imeduat cu 1,4 miliarde metri cubi pe an. Zăcământul din Marea Caspică are rezerve estimate la 1.200 miliarde metri cubi de gaze naturale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul american AIG vinde divizia de leasing aerian pentru cinci miliarde de dolari

     AerCap va prelua integral International Lease Finance Corp, a doua mare companie de leasing de aeronave din lume, pentru trei miliarde de dolari şi un pachet de 46% din acţiunile proprii, potrivit Bloomberg.

    Tranzacţia urmează să se încheie în trimestrul al doilea al anului următor.

    AIG a apelat la compania olandeză după ce un grup de investiori chinezi, în frunte cu fondul de investiţii P3, nu a plătit la timp 4,2 miliarde de dolari, preţul convenit pentru 80% din acţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Călători estimează pierderi de 395 milioane de lei în 2013. CA a propus un buget fără pierderi în 2014

     “În anul 2012, CFR Călători a înregistrat o pierdere în sumă de 992 milioane lei. Pentru anul 2013, CFR Călători are aprobat un buget de venituri şi cheltuieli cu o pierdere de 400 milioane lei. Estimăm realizarea unei execuţii bugetare pentru 2013 cu o reducere a pierderii până la 395 milioane lei. Pentru anul 2014, Consiliul de Administraţie a elaborat şi propus un buget echilibrat, fără pierderi, conform prevederilor din Planul de Administrare şi Planul de Management”, au răspuns reprezentanţii companiei unei solicitări MEDIAFAX.

    CFR Călători a încheiat 2012 cu afaceri de 1,66 miliarde lei, venituri de 1,99 miliarde lei, cheltuieli de 2,98 miliarde lei şi o pierdere de 992,2 milioane lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour va prelua de la Klepierre 127 de mall-uri din Franţa, Italia şi Spania, pentru 2 miliarde de euro

     Carrefour va crea un vehicul prin care va controla centrele comerciale preluate de la Klepierre şi cele 45 de mall-uri pe care le deţine deja în Franţa, potrivit unui comunicat al grupului, transmite Bloomberg.

    Noua companie va fi finanţată printr-o injecţie de capital de 1,8 miliarde euro şi angajamente de finanţare de 900 milioane euro.

    Carrefour va deţine 42% din acţiunile companiei, restul urmând să revină unor investitori instituţionali.

    Compania va avea venituri anuale din chirii de aproximativ 180 milioane euro, a precizat Carrefour.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina vrea un ajutor de 20 de miliarde de euro de la UE în schimbul Acordului de Asociere

     “Propunem rezolvarea problemei unui ajutor financiar pentru Ucraina. Noi am definit valoarea sa la aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat Azarov în cadrul unui consiliu de miniştri, precizând că nu se pune problema unui ajutor “cu fonduri nerambursabile din bugetul european” ci de investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAf va rambursa în decembrie TVA de 1,56 miliarde lei

     “În selecţia lunii decembrie 2013 au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, soluţionându-se prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 02.12.2013”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,49 miliarde lei, din care restituirile însumează 1,44 miliarde lei, iar compensările 52,94 milioane lei. Deconturile cu compensare integrală sunt de 67,37 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia ar putea fi nevoită să plătească în India taxe restante de 3,4 miliarde de dolari

     India a pus în septembrie sechestru pe unele active din ţară ale Nokia, inclusiv pe fabrica de la Chennai, printre cele mai mari din lume, pentru a se asigura că grupul finlandez va plăti taxele, potrivit Wall Street Journal.

    Autorităţile acuză Nokia că datorează banii pentru că ar s-ar fi folosit în trecut fără a avea dreptul de o scutire de taxe pentru exporturile de software.

    Nokia neagă că ar fi încălcat regulile şi se apără împotriva acuzaţiilor într-un tribunal din India.

    Grupul intenţionează să constituie o rezervă de 350 de milioane de dolari pentru a obţine deblocarea activelor din India, astfel încât să le poată ceda Microsoft în cadrul vânzării operaţiunilor de producţie de telefoane mobile. În caz contrar, acestea vor fi transferate grupului american la o dată ulterioară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea suedezului care a clădit în urmă cu un secol o afacere ajunsă azi la 35 de miliarde de dolari

    Planurile sale erau însă mai ambiţioase şi, după ce a strâns suficienţi bani pentru a părăsi oraşul, s-a mutat în Stockholm. La 21 de ani s-a angajat în cadrul companiei producătoare de echipamente Öllers & Co., prima din industria electromecanică din Suedia, axată mai ales pe producţia de echipamente telegrafice. A lucrat vreme de şase ani la Öllers & Co., studiind în   timpul liber designul şi limbile străine, necesare pentru a-şi continua educaţia în afara ţării. Guvernul suedez a fost printre primele din lume care au oferit tinerilor muncitori şi studenţi burse pentru studiile în alte ţări, iar Ericsson a fost unul dintre beneficiarii acestora.

    La recomandarea lui Otter, şeful Öllers & Co., a primit două astfel de burse, prima în 1873 şi cea de-a doua în 1875, în fabrici elveţiene şi germane. Una dintre companiile în care a lucrat a fost Siemens & Halse. La întoarcerea în Suedia, în 1876, a fondat un atelier împreună cu prietenul lui, Carl Johan Andersson, cu care lucrase la Öllers & Co. Atelierul era de fapt o bucătărie de 13 mp, aflată într-o zonă centrală a Stockholmului. Investiţia iniţială a fost de 1.000 de coroane suedeze (aproximativ 150 de dolari) pe care i-a împrumutat de la Maria Stromberg din Nyagard, unul dintre cei mai activi investitori ai secolului.

    Singurul lor angajat era un asistent de 12 ani. La început, Ericsson repara instrumentele telegrafice şi alte dispozitive electrice, dar apoi a început, după propriul design, producţia unor aparate precum telegraful cu taste folosit în sistemele feroviare de atunci. Reputaţia pe care a dobândit-o l-a ajutat să obţină comenzi de la o serie de instituţii private şi publice în domenii precum telegrafia, protecţia împotriva incendiilor şi transportul feroviar. În 1878, la 32 de ani, s-a căsătorit cu Hilda Simonsson, care a devenit şi partenera lui de afaceri. În acelaşi an, a livrat primul telefon fabricat în atelierul propriu, inspirat din telefoanele americane create de Edison şi care ajunseseră să fie reparate în cadrul firmei lui.

    Momentul care a revoluţionat industria telefoniei suedeze a fost 1880, odată ce compania American Bell a construit cu echipament american prima reţea de telefonie în Stockholm. Ericsson era pe punctul de a-şi pierde piaţa, dar a evitat acest lucru după ce a câştigat un contract în defavoarea americanilor. Telefoanele lui erau considerate „mai simple, mai puternice şi mai atrăgătoare„. La începutul anului 1880, Ericsson avea zece angajaţi, iar patru ani mai târziu numărul lor ajunsese la 100.

    Compania ajunsese să producă atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cea externă – în ţările scandinave, Rusia şi Anglia. În 1896, a transformat businessul L.M. Ericsson & Co. în Aktiebolaget L.M. Ericsson & Co., după o capitalizare de un milion de euro. A fost managing director şi preşedinte al consiliului director al noii companii până în 1903, când s-a pensionat.

  • Fiat are un plan de 9 mld. euro ca sa oprească pierderile din Europa. Ce modele pregateşte?

    Fiat, producătorul italian de automobile,  vrea să investească 9 miliarde de euro în noi modele de maşini, pentru a opri pierderile financiare din Europa şi pentru a revitaliza fabricile italiene, scrie Bloomberg Businessweek.

    Producătorul italian se va concentra în cadrul mărcii Fiat pe variante ale modelelor 500 şi Panda, însă şi Maserati şi Alfa Romeo vor fi susţinute de noile modele “Fabricate în Italia”.

    Ca parte a strategiei de revitalizare a producţiei în Italia, Fiat va introduce anul viitor modelele sport 500 şi Jeep, precum şi o versiune decapotabilă de Alfa Romeo 4C. Fiat Punt, modelul emblematic al producătorului italian, va fi înlocuit de o versiune cu 5 uşi a Fiat 500.

    “Este o mişcare istorică şi curajoasă să abandonezi modelele de la care ai plecat. Mergând mai departe cu un nou 500 şi cu modelele Alfa este singura strategie prin care Fiat va putea continua să construiască maşini în Italia”, a spus Roberto Verganti, profesor de management la Politehnica din Milano.

    Fiat a anunţat că doreşte să dezvolte 20 de noi modele pentru Europa până în 2016, inclusiv 8 noi modele de Alfa Romeo.

    Din cauza scăderii cererii de maşini din Italia şi lipsei de noi modele, Fiat a pierdut din cota de piaţă în Europa în ultimii 4 ani. Anul trecut vânzările din regiune ale grupului au fost cu 47% mai mici decât în 2009, iar cota de piaţă a scăzut la 6,3%, comparativ cu 9,3% în 2009.

    Scăderea vânzărilor a dus la pierderi operaţionale de aproape 2 miliarde de euro din 2011, compania italiană pierzând 304 milioane de euro în primele nouă luni ale anului.