LykanHypersport se încadrează, în acelşi timp, în pasiunile şi gusturile zonei din care provine, pentru că din dotări nu lipsesc aurul, diamantele şi hologramele 3D: sistemul optic beneficiază de o peliculă de diamant, interiorul este din piele cusută cu fir de aur. Preţul anunţat este de 3,4 milioane dolari, care include şi service disponibil 24 din 24, dar şi un ceas Special Edition Cyrus Klepcys în valoare de 200.000 de dolari.
Time Magazine l-a numit “cel mai popular comediant din SUA”, iar Forbes l-a inclus în clasamentul Celebrity 100 al celor mai puternici entertaineri timp de trei ani la rând. Fascinaţia lui Dunham pentru “ventrilochism” a început când el avea opt ani şi părinţii i-au făcut cadou o păpuşă Mortimer Snerd şi un manual de instrucţiuni care să-l iniţieze în această artă, potrivit informaţiilor de pe site-ul oficial al lui Dunham.
Până la vârsta de zece ani, a avut spectacole oriunde găsea public, dar a devenit cunoscut după ce s-a mutat în Los Angeles şi a intrat în cicuitul cluburilor naţionale de comedie. Iar multiplele spectacole şi apariţiile de la emisiunile “The Tonight Show” şi la “Late Night” cu David Letterman l-au consacrat în rândul publicului din întreaga lume.
A vândut spectacole pe trei continente, din Anglia până în Sidney, Toronto sau Copenhaga, reuşind să vândă 8.000 de locuri într-o arenă din Helsinki, Finlanda, chiar dacă el nici măcar nu vorbeşte finlandeza. Dar personajele lui depăşesc graniţele lingvistice.
Numele de “cel mai bun ventriloc din lume” i-a adus şi venituri pe măsură. Potrivit site-ului best-reviewer.com, acesta ar câştiga 30.000.000 $ pe an, adică 2.500.000 $ pe lună şi 625.000 $ pe săptămână şi aproape 100.000 dolari pe zi. În topul 100 al celebrităţilor realizat de Forbes, publicat în luna mai 2012, valoarea lui este calculată la 22 de milioane de dolari şi îl plasează pe locul 90.
“Programul evoluează în direcţia bună, dar dificultăţile sunt enorme. Respectarea la timp a angajamentelor europene pentru reducerea datoriilor şi finanţarea Greciei sunt esenţiale pentru succesul programului de reformă”, se arată într-un raport publicat vineri de FMI.
La începutul acestei săptămâni, FMI a aprobat furnizarea unei tranşe de finanţare de 3,2 miliarde de euro Greciei, după ce guvernul a adoptat noi reduceri ale cheltuielilor bugetare, a obţinut îmbunătăţirea termenilor de finanţare din partea statelor europene şi a efectuat o răscumpărare de obligaţiuni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.
“Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.
“Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.
El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.
“Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.
Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.
Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.
“Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.
El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.
“În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)
Creşterea cu peste 20% a numărului de parlamentari ai actualei legislaturi, comparativ cu legislatura 2008-2012 îi obligă pe cei 588 deputaţi şi senatori să se mulţumească cu mai puţini bani, în condiţiile în care guvernul a anunţat că nu va majora sumele alocate Parlamentului. Astfel că, dacă unui parlamentar îi erau alocaţi în trecut 7.500 de lei (1.650 euro) pentru cazare acesta va trebui să se mulţumească acum cu 4.000 de lei (900 de euro), iar aceşti bani vor fi obţinuţi în baza unei declaraţii că nu deţine o locuinţă în Bucureşti sau în Ilfov. Fiecare parlamentar din provincie va putea opta dacă cu aceşti bani va sta la hotel sau îşi va închiria un apartament. Plenul reunit al celor două camere va decide luni dacă va modifica statutul deputaţilor şi senatorilor astfel încât să poată fi adoptate aceste economii, pentru că statutul fixează beneficiile parlamentarilor. Soluţia la care se va ajunge nu este ştiută, dar preşedintele Comisiei de buget a Camerei, liberalul Dan Radu Ruşanu, a dat asigurări că măsura a fost agreată de şefii grupurilor parlamentare.
Între cei care au optat pentru varianta cazării în altă formă decât cea în regim hotelier se numără: Teodor Atanasiu (PNL), Marius Bota(PSD), Dan Aurel Ionita (PPDD), Paul Ichim (PNL), Ion Luchian (PNL), Alexandru Mazăre (PSD), Augustin Mitu (PSD), Mihai Cristian Dănuţ (PPDD), Şerban Nicolae(PSD), Emil Marius Paşcan (PDL), Ion Popa (PNL), Daniel Savu (PSD), Doina Silistru (PSD), Eugen Nazare-Ţapu (PNL), Constantin Tămagă (PSD), Ştefan Liviu Tomoiagă (PNL) şi Şerban Valeca (PSD).
Conform precizărilor făcute de Senat “cuantumul sumei care se acordă pentru cazare, în regim particular, este de 101,5 lei/noapte, începând cu 01.01.2013”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vreau să mă conving că azi, sau cel târziu mâine, oamenii vor primi salariile”, a spus ministrul.
El a adăugat că va face o analiză, iar cei vinovaţi de neplata la timp a salariilor vor plăti.
“Nu ştiu cine va pleca acasă, dar sigur vor fi oameni care vor pleca”, a spus el.
Fenechiu a arătat că şi anul trecut în ianuarie au fost întârzieri la plata salariilor, iar întârzierea din 2013 – însumând 49 milioane lei doar pentru CFR Infrastructură – s-a datorat unei “chestiuni procedurale complexe”.
Potrivit lui Fenechiu, în mod normal ministrul nu trebuie să se implice în managementul companiilor, dar în această dimineaţă a primit zeci de telefoane pe acest subiect.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
George Becali a fost întrebat dacă este de acord cu decizia conducerii Camerei privind tăierea cheltuielilor pentru deputaţi referitoare la şederea acestora la hotel şi reducerea unor beneficii.
“Despre asta se discuta şi la grupul PNL, dar pe mine nu mă interesează, nu pot să vă spun eu ce discutam acolo. Acolo era într-un fel în familia noastră. Nu pot să spun acuma afară ce se discută în familie. Lucrurile publice pe care trebuie să le facă cei care vor să le facă, pentru că pe mine nu mă interesează nici banii care sunt pentru maşini, nici pentru cazare, nici pentru benzină, nu mă interesează bugetul care se dă unui deputat. De ce? Pentru că eu, chiar astăzi, de exemplu, m-a rugat o doamnă şi mi-a spus: «domnule Becali, vă rog frumos măcar veniţi să semnaţi ca să ne uşuraţi, pentru că banii ăia sunt acolo şi trebuie să semnaţi, îi luaţi, îi daţi, îi donaţi». Şi i-am zis: «Nu vreau, nu-i donez, nu nimic, nu iau niciun ban de la Parlament». O să rămână în buget acolo şi normal trebuie să facem ceva cu ei”, a spus George Becali.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nicolăescu taie fondurile direcţionate de stat către spitalele private.
Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată pacientului.
Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.
E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.
Impresie falsă deoarece:
1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.
Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.
