BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cemacon îşi consolidează afacerile în regiunea de vest

    Cota de piaţă a companiei a avut o creştere importantă şi la nivelul întregii ţări, la 16% în 2013, faţă de 6% în 2010.

    Anul trecut Cemacon şi-a majorat afacerile cu 38% comparativ cu anul 2012, cifra de afaceri depăşind pragul de 48 de milioane de lei la nivel naţional. Volumele vândute au crescut cu 35%, iar profitabilitatea operaţională a ajuns la 19% în condiţiile diminuării pierderilor cu 67%.

    “Unul dintre principalii factori ai creşterii susţinute Cemacon din ultimii ani a fost consolidarea poziţiei pe piaţa din Transilvania. Anul acesta ne propunem să devenim lideri de piaţă în Transilvania, iar pentru acest lucru vom continua să investim în cercetare şi în dezvoltarea portofoliului de produse Evoceramic, cel mai performant din piaţă, precum şi în creşterea reţelei de parteneri. De asemenea, vom aborda o strategie comercială care să ne diferenţieze faţă de concurenţă”, a declarat Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Cemacon.

  • Record pentru Seat: venituri de aproape 6,5 mld. euro

    În 2013, vânzările totale ale mărcii au atins 355.000 de unităţi, cu o creştere de 10,6%. În ianuarie şi februarie 2014, înmatriculările modelului Leon au crescut cu 46%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2013, şi 18.700 unităţi au fost comercializate la nivel mondial. Mai mult, de la debutul în producţie, în ultimul sfert al anului 2013, peste 20.000 de comenzi au fost deja plasate pentru maşina de familie Leon ST.

    Cu o creştere majoră a volumului de vânzări, a cererii şi a producţiei, Seat a închis anul 2013 cu cel mai mare venit din istoria sa, declarând o cifră de afaceri de 6.473 milioane euro, cu 6,3% mai mult decât în anul anterior. “2013 a fost un an dificil şi solicitant, dar Seat şi-a demonstrat potenţialul alăturându-se plutonului mărcilor cu cea mai rapidă creştere din Europa şi stabilind recorduri de vânzări şi producţie faţă de anii trecuţi”, a subliniat Jürgen Stackmann, preşedintele Seat.

    În ultimii cinci ani, Seat a făcut eforturi investiţionale de peste 2.600 milioane de euro pentru investiţii şi cheltuieli de cercetare şi dezvoltare. Indicele EBITDA al companiei s-a îmbunătăţit cu 73%, ajungând la un total de 221 milioane de euro, iar fluxul de numerar operaţional a crescut cu 70%, ajungând la 358 de milioane de euro. Pentru prima dată din 2007, investiţiile au fost acoperite în întregime de fluxul de numerar operaţional.

  • Medicul care s-a vindecat de corporaţie

    DUPĂ UN AN DE STAGIATURĂ ÎN SISTEMUL MEDICAL, AM DECIS SĂ INTRU ÎN FARMA. FOARTE MULŢI MEDICI FĂCEAU ATUNCI ASTA. ERA UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU CĂ SE DUBLA PIAŢA ANUAL.„ Aşa începe povestea medicului Istvan Komporaly, absolvent de medicină la Târgu-Mureş în 1997. Spune că a văzut industria farma ca pe o aventură şi, deloc de neglijat, „ca pe ceva care aducea bani„, dat fiind că după şase ani de studii câştiga lunar 30 de dolari.

    „Era imposibil să trăieşti la acea vreme din 60 de dolari, pentru că şi soţia era tot medic. Un job în farma îţi asigura o maşină şi un salariu mai bun, aşa că am zis să încerc.„ Compania Berlin-Chemie, ajunsă ulterior lider pe piaţa de antidiabetice orale, intra la acea vreme pe piaţa locală şi, după şase ani în care a colindat la început oraşele din Harghita, Covasna şi Braşov şi apoi pe cele din întreg Ardealul, a fost promovat ca director naţional de vânzări.

    ACOLO AM ÎNVĂŢAT MESERIE. TIMP DE NOUĂ ANI AM LUCRAT ÎN ACEEAŞI FIRMĂ ŞI A FOST O ŞCOALĂ FOARTE BUNĂ DE VÂNZĂRI.„ După trei ani ca director naţional de vânzări în care a lansat produse precum Fastum Gel sau Lioton Gel, a considerat firesc ca pasul următor să fie cel de director general al companiei, mai ales că postul de CEO era liber de mai bine de un an. „Mi s-a promis informal că e o poziţie pe care să o ocup, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că au numit un country manager de la o companie concurentă. În 2006 aveam 34 de ani şi eram totuşi tânăr. Să pui pe cineva prea energic şi foarte tânăr peste mai bine de o sută de oameni ar fi fost lose-lose„, spune acum Komporaly.

    A fost momentul când a primit o ofertă de la Ozone, divizia de retail de generice a grupului A&D Pharma, vândută ulterior Labormed, şi a decis să accepte poziţia de senior project manager pentru Europa de Sud-Est timp de aproape un an.

    ERA MOMENTUL CÂND COMPANIA SE PREGĂTEA PENTRU LISTAREA PE BURSA DE LA LONDRA, IAR OZONE RĂMĂSESE RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ ŞI NU SE MAI FĂCEAU INVESTIŢII„, REMEMOREAZĂ KOMPORALY. A acceptat atunci să facă un prim pas spre un soi de antreprenoriat, încercând să aducă în România operaţiunile companiei Beres, cel mai mare producător de medicamente fără prescripţie din Ungaria. Faptul că strategia pentru promovarea OTC-urilor în media era concepută la Budapesta şi nu la Bucureşti i-a încurcat planurile şi, în urma unor divergenţe cu managementul central, deşi vânzările crescuseră, a decis să înceapă un business pe cont propriu – „ei voiau un key account manager şi nu un country manager şi mie nu mi-a plăcut doar să execut ordine de la împărăţie„.

    „Pe mine nu mă motivează să fiu executantul cuiva. Dacă partea de construcţie şi de strategie e la mine, atunci am control. La o multinaţională nu există aşa ceva în poziţia de CEO şi nu îmi place să îmi asum acest rol care poate fi uneori inuman.„

  • Băncile sunt reticente la creditarea firmelor şi din cauza recuperărilor reduse din insolvenţe

     “Din datele pe care le avem, aproape 90% din societăţile în insolvenţă au ajuns în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale. Acest lucru ne pune pe gânduri pentru că băncile intră în jocul insolvenţei ca un creditor garantat, iar dacă în această poziţie nu poţi să recuperezi, pierderile se regăsesc mai devreme sau mai târziu în politica pe care o bancă o are faţă de societăţile comerciale”, a declarat Oprescu miercuri la o conferinţă pe teme fianciare.

    El apreciază că este nevoie de o revenire la principii de disciplină financiară mult mai puternică, astfel încât băncile să nu priveze de credite clienţii fezabili, din cauza practicilor “nesănătoase” ale unor firme care s-au folosit de legea insolvenţei pentru a-şi proteja probabil bunuri personale.

    Blocajul produs în economie de firmele intrate în insolvenţă este estimat la 25 miliarde euro, cu o pondere de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, de circa 140 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Twitter a achiziţionat două companii din zona de “social TV”

    Twitter încearcă să se apropie de zona de vizionare TV în timp real prin achiziţionarea a două firme din Europa, Mesagraph şi SecondSync, relatează theguardian.co.uk.

    Mesagraph, companie cu sediul la Paris şi SecondSync, cu sediul la Londra, sunt specializate în studii despre modul în care oamenii relaţionează cu televiziunea. Companiile sunt considerate a fi printre cele mai importante din zona “social TV”, unde oamenii urmăresc programele televiziunilor şi apoi comentează despre acestea pe reţelele sociale.

    “Twitter este singurul loc care oferă o conversaţie publică, în timp real, despre televiziune”, au declarat reprezentanţii SeconSync după anunţarea achiziţiei. “Alăturându-ne Twitter, vom putea duce această experienţă, împreună cu restul ecosistemului numit televiziune, la următorul nivel.”

    Simultan cu această tranzacţie, cei de la Twitter au semnat un parteneriat şi cu firma de cercetare de piaţă Kantar. Scopul este de a crea o serie de unelte de analiză pentru industria televiziunii din mai multe ţări din Europa.
     

  • Camera respinge reexaminarea ordonanţei care permite majorarea indemnizaţiilor din AGA

     Deputaţii au respins această cerere cu 195 de voturi “pentru”, 71 voturi “împotrivă” şi 76 de abţineri, adoptând ordonanţa 26/2013 în forma iniţială.

    PSD a susţinut această ordonanţă, în timp ce PDL a anunţat că va vota în favoarea cererii de reexaminare a preşedintelui.

    Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului pentru reexaminare ordonanţa 26/2013 care permite majorarea indemnizaţiilor membrilor AGA ale societăţilor în care statul e acţionar majoritar, precum şi asimilarea remuneraţiilor membrilor CA cu cele din companiile cu managament privat.

    Solicitatea şefului statului a vizat articolele 6 alin. 1 şi 14 alin. 1 şi 2 din ordonanţa guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile americane au acumulat rezerve de aproape 1.000 mld. dolari în conturi offshore

     Totodată, creşterea puternică a rezervelor deţinute de companii în străinătate subliniază încrederea redusă în economie şi reticenţa faţă de investiţii, în pofida condiţiilor bune de finanţare oferite de dobânzile scăzute.

    Rezervele totale de bani ale companiilor americane au crescut anul trecut la 1.640 miliarde de dolari, cu 12% mai mult faţă de nivelul din 2012, potrivit datelor agenţiei de rating. Astfel, companiile americane au pus deoparte anul trecut 180 miliarde de dolari.

    Multe companii din SUA menţin profiturile obţinute în străinătate în conturi bancare offshore, având în vedere taxele mari presupuse de repatrierea fondurilor pentru finanţarea de investiţii sau recompensarea acţionarilor prin răscumpărări de acţiuni sau dividende mai mari, relatează Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua formulă de calcul al veniturilor suplimentare din liberalizarea preţului la gaze – din 1 aprilie

     Noua formulă de calcul va fi aplicată de la 1 aprilie.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor la 26 martie şi aprobat în aceeaşi zi de Guvern se arată că va fi păstrată impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar va fi schimbată formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Siemens, mustrat de Merkel pentru vizita la Moscova

     Kaeser a mers săptămâna trecută la Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Mai mulţi oficiali ai guvernului german au criticat deplasarea şefului Siemens, situaţie care subliniază tensiunile generate la Berlin de criza din Ucraina, notează Bloomberg.

    În timp ce Statele Unite şi Uniunea Europeană încearcă să sancţioneze Rusia pentru intervenţia din Ucraina şi anexarea Peninsulei Crimeea, mulţi lideri din mediul de afaceri german îl consideră pe Putin un partener de afaceri.

    “Ca să fiu sincer, am găsit întreaga scenă un pic deplasată. Este adevărat că nu dorim sancţiuni economice, dar trebuie să îi arătăm preşedintelui rus că nu putem accepta o politică imperialistă”, a afirmat duminică, la un post de televiziune, ministrul german al Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, vice-cancelar şi membru al partidului social-democrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine şi cum îi angajează pe cei din generaţia Y

    Aceştia sunt nevoiţi să dezvolte noi strategii de recrutare şi de retenţie a tinerilor cu ajutorul digitalului, unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa salariatului generaţiei Y – este concluzia directorilor de HR şi a consultanţilor din companiile locale care au participat la cea de-a noua ediţie a evenimentului HR Conference, organizat de ZF.

    “Avem o mulţime de provocări care vor veni mai devreme sau mai târziu şi în România. Vorbim despre o continuare a crizei economice, despre populaţia lumii care a atins o cifră foarte mare, iar numărul oamenilor competenţi este încă mic, despre o accelerare a tehnologiei şi despre faptul că populaţia activă îmbătrâneşte. Aşa că, în loc să ne plângem că tinerii sunt slab pregătiţi, că vor să aibă şi maşină, şi bani, şi vacanţă şi libertate, ar trebui să ne gândim la cum le putem oferi un mediu plăcut, pentru că aceasta este generaţia viitoare de angajaţi”, a spus Ioana Marcu, directorul de resurse umane al operatorului de telefonie mobilă Orange România.

    Şi Florin Tătaru, vicepreşedinte, HR & Organization în cadrul Enel România, susţine că inclusiv companiile de utilităţi, cum este şi cea pe care o conduce, trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii şi să îşi pregătească angajaţii pentru acestea. “Pentru 2017, aşa cum previzionăm impactul tehnologiilor, din 15 joburi pe care le considerăm cheie, şapte nu există în momentul acesta în România. E critic pentru noi să dezvoltăm în interior acest knowledge în mod accelerat. Realitatea companiilor din utilităţi este că există o mare diferenţă la vârsta de 35-40 de ani, care trebuie acoperită acum cu tehnologii noiì”, a spus el.

    Este necesară adaptarea modului în care HR-ul se raportează la profilul candidatului, mult digitalizat faţă de cel care acum ocupă poziţii de top, mai nerăbdător atunci când vine vorba despre şansele de promovare şi interesat în special de echilibrul dintre viaţa personală şi cea de la birou. Există şi strategii care nu trec mai departe de o simplă idee “pe hârtie” sau ajung să fie aplicate pe bucăţi. Astfel că, în multe cazuri, ideile bune ale managerilor de HR, care ar creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor şi, prin urmare, nivelul productivităţii, ajung să fie trecute cu vederea sau chiar respinse de boardul companiei fie pentru că acesta subminează rolul HR-ului în organizaţie, fie pentru că directorul de resurse umane nu reuşeşte să înţeleagă nevoile reale de business ale companiei.