BusinessMagazin

Tag: companii

  • Fondurile de investiţii au circa 150 milioane euro pentru România, dar nu sunt firme interesante

    “Fondurile de private equity şi de venture capital au investit anul trecut în România circa 30 milioane de euro, iar în ceilalţi ani, 2011-2012, în jurul a 40-50 milioane de euro, iar dacă ar fi să aducem toate fondurile disponibile pentru România acestea ar însemna 70-100-150 de milioane de euro, atât putem să absorbim”, a declarat Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, unul dintre cel mai activ fond de investiţii private din România, prezent la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Mediafax.

    În opinia sa, fondurile investesc în companii care au creştere, care au un avantaj competitiv şi o organizare internă competitivă şi un management performant, criterii pe care le îndeplinesc destul de puţine firme locale.

    “O altă cerinţă pentru un fond de investiţii sunt condiţiile macroeconomice. Lipsa de predictibilitate este supărătoare şi nu înţelegem lipsa unei strategii privind tipul companiilor pe care vrem să îl dezvoltăm şi să îl susţinem. Statul are foarte multe de făcut, investiţii, infrastructură, politică fiscală. Fără aceste lucruri investitorii nu îndrăznesc să vină. Din păcate concluzia este că redresarea firmelor nu va putea să vină nici cu bani prea mulţi de la bănci, nici de la noi, ci cu munca proprie şi cu performanţa companiilor”, a adăugat Nacu.

    O alternativă la bănci şi fondurile de investiţii o reprezintă banii de la Uniunea Europeană, România având şansa pe fondul experienţei exerciţiului anterior să atragă sume mai mari.

    Dan Barna, managing partner al firmei Structural Consulting Group, apreciază că perioada 2007-2013 aferentă programului de fonduri europene a reprezentat “cei şapte ani de acasă” în care instituţiile publice şi mediul de business au înţeles cum funcţionează.

    “Anii 2007-2013 au fost cei şapte ani de acasă în care şi instituţiile noastre şi piaţa de business au înţeles cum funcţionează banii aceştia europeni care au venit buluc pe capul nostru şi n-am ştiut să-i absorbim”, a spus Barna.

    El a arătat că pentru programul următor, derulat în perioada 2014-2020, autorităţile sunt mai pregătite, iar banii disponibili mai mulţi.

    “Pe partea de coeziune avem de dat 28 miliarde euro. Dacă vom reuşi o absorbţie mai mare înseamnă că sunt fonduri importante pentru companii în această perioadă şi reprezintă o alternativă de finanţare”, a conchis Barna.

  • Rusia cere companiilor să se delisteze de la bursele din străinătate, pentru securitate economică

     “Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Este o problemă de securitate economică”, a spus Şuvalov marţi, după o şedinţă de guvern, transmite Bloomberg.

    Anexarea Crimeei de către Rusia, luna trecută, a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele cinci corporaţii din America au mai mulţi bani decât toată zona Euro

    Rezervele de numerar ale unor corporaţii depăşesc cu mult pe cele ale unor state, cel mai bun exemplu fiind Apple, care deţine 159 miliarde de dolari. În comparaţie, statul cu cele mai mari rezerve de numerar este Malaezia, cu 130 miliarde de dolari. Statele Unite deţin 48 de miliarde, cu doar trei miliarde mai multe decât România, relatează Business Insider.

    “Într-o lume cu tot mai multe necunoscute, un lucru este sigur: cele mai multe corporaţii americane au sume mari la îndemână”, a spus Joseph Quinlan, de la U.S. Trust. Conform agenţiei Moody’s, firmele americane deţineau la sfârşitul anului 2013 aproape 1,6 trilioane de dolari, în creştere cu 12% faţă de anul precedent. Faţă de anul 2008, însă, suma este aproape dublă, fapt care arată că acele companii care au ştiut să gestioneze corect perioada de criză au avut mult de câştigat.

    Mai precis, cele 1,6 trilioane reprezintă mai mult decât rezervele valutare ale Japoniei, a doua cea mai bogată ţară din lume. Corporaţiile americane sunt depăşite doar de China, cu rezerve valutare de 4 miliarde de dolari.

  • Twitter a cumpărat aplicaţia pentru telefoane inteligente Cover

     “Bine aţi venit în echipa coverscreen”, se afirmă într-un mesaj publicat luni pe conturile platformei Twitter.

    Într-un alt mesaj, publicat pe propriul site, Cover precizează că s-a alăturat echipelor de la Twitter “pentru a-şi duce ideile şi mai departe”, precizând că în viitorul apropiat aplicaţia va rămâne disponibilă în magazinul online Google Play.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Holcim şi Lafarge vor fuziona, formând cel mai mare producător de ciment din lume. Companiile nu intenţionează să închidă fabrici în cadrul procesului

     UPDATE: 14:30 – Holcim şi Lafarge nu intenţionează să închidă fabrici  în procesul de fuziune

    Holcim şi Lafarge nu intenţionează să închidă fabrici în cadrul procesului de fuziune, care presupune şi renunţarea la active din unele ţări pentru a obţine acordul autorităţilor de reglementare, iar o eventuală vânzare a unităţilor de producţie ar avea un impact minim asupra locurilor de muncă.

    “Nicio fabrică nu va fi închisă. Impactul asupra locurilor de muncă va fi redus”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei franceze Lafarge, Bruno Lafont, care va deveni şi director general al noii companii LafargeHolcim.

    Lafarge şi Holcim vor vinde afaceri care asigură în prezent 10-15% din EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru a obţine avizele autorităţilor de reglementare.

    Cele două companii au format o comisie care va identifica activele la care se va renunţa, iar implementarea recomandărilor va începe imediat după finalizarea procesului de fuziune.

    “Vom începe procesul de a renunţa la active cât mai repede posibil. Vânzarea presupune alt proprietar. Chiar dacă se pierd locuri de muncă, acestea vor fi puţine”, a declarat preşedintele Consiliului Director al Holcim, Rolf Soiren.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

    S-au alăturat altor companii de succes precum Playdom şi Twitter, iar alţii şi-au construit propriile companii, un exemplu fiind YouTube, potritivit publicaţiei online Entrepreneur.com. Cine sunt oamenii care au lucrat în cadrul reţelei sociale încă de la fondarea acesteia şi ce fac ei în prezent?

    Cine sunt primii angajaţi ai Facebook şi ce fac ei în prezent – GALERIE FOTO

  • Rusia a suspendat importuri de produse lactate de la companii din Ucraina

     Agenţia federală pentru protecţia consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor, a explicat că decizia este motivată de “garantarea drepturilor consumatorilor” şi în urma constatărilor privind încălcarea normelor sanitare.

    Restricţiile vizează companiile Ros, Ahtirski Sirkombinat, Piriatinski Sirkombinat, Gadiacir, Zolotonoski Maslodelni şi Tehmolprom.

    Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri că impune sancţiuni comerciale ţărilor partenere, având în vedere presiuni asupra statelor din regiune, cum a fost cazul resctricţiile pentru importurile de vin din Georgia, sau al produselor lactate din ţările baltice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cemacon îşi consolidează afacerile în regiunea de vest

    Cota de piaţă a companiei a avut o creştere importantă şi la nivelul întregii ţări, la 16% în 2013, faţă de 6% în 2010.

    Anul trecut Cemacon şi-a majorat afacerile cu 38% comparativ cu anul 2012, cifra de afaceri depăşind pragul de 48 de milioane de lei la nivel naţional. Volumele vândute au crescut cu 35%, iar profitabilitatea operaţională a ajuns la 19% în condiţiile diminuării pierderilor cu 67%.

    “Unul dintre principalii factori ai creşterii susţinute Cemacon din ultimii ani a fost consolidarea poziţiei pe piaţa din Transilvania. Anul acesta ne propunem să devenim lideri de piaţă în Transilvania, iar pentru acest lucru vom continua să investim în cercetare şi în dezvoltarea portofoliului de produse Evoceramic, cel mai performant din piaţă, precum şi în creşterea reţelei de parteneri. De asemenea, vom aborda o strategie comercială care să ne diferenţieze faţă de concurenţă”, a declarat Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Cemacon.