Dar, ca şi în anii trecuţi, proiectele sunt la fel de generale, la fel de aproximative, la fel de opace. Rubricile de cheltuieli ale ministerelor, „fişele tehnice“ nu conţin detalii care să permită ca la finele anului sau chiar în timpul exerciţiului financiar să poată fi evaluat impactul cheltuielilor guvernamentale, stadiul proiectelor finanţate sau gradul lor de realizare. În prima parte a lunii ianuarie, premierul Victor Ponta a prezentat „bugetul cetăţeanului“ – un demers prin care şeful Guvernului a încercat să explice oamenilor pe ce se vor cheltui banii pe care îi va strânge statul din taxe şi impozite. Însă proiectul legii bugetului de stat merge pe aceeaşi linie ca şi în anii trecuţi. Un buget cu mii de rubrici din care este greu însă să spui pe ce vor merge nu la modul general, ci aplicat, banii. Premierul a arătat că bugetul va finanţa anul acesta 1,78 mil. posturi. Dar este vorba despre posturi, nu despre oameni. Aşadar, câţi oameni trăiesc de pe urma salariului la stat şi sunt plătiţi din buget? În bugetul de anul trecut, ministerele indicau salariul mediu cu care urma să fie plătiţi salariaţii. Această minimă transparenţă nu este dusă mai departe prin alte detalii asupra cheltuielilor, dimpotrivă, rubrica aceasta este eliminată din proiectul legii bugetului de stat pe 2013.
Tag: guvern
-
Pretextul MCV. Cea mai nouă promoţie de eurosceptici
Cooperare din partea celor de la Bruxelles a existat, însă doar (sau în primul rând) cu acei “mai mulţi jurnalişti” care s-au plâns că “presa” (fals echivalată cu trustul Intact) intimidează justiţia, determinând imediat oficialităţile europene să sară în ajutorul magistraţilor şi să ceară jurnaliştilor şi politicienilor să nu mai comenteze deciziile justiţiei şi în general să nu-i mai critice în nicio împrejurare pe judecători şi procurori.
Mark Grey, purtătorul de cuvânt al CE care a prezentat raportul şi a admis că au existat plângeri din România care au stat la baza redactării, n-a spus prin ce mecanism a ajuns UE să considere că respectarea statului de drept presupune limitarea libertăţii presei, însă la Bucureşti, Oana Hăineală, preşedintele CSM, a prins curaj şi a cerut legiferarea unor sancţiuni pentru jurnaliştii care “hărţuiesc” magistraţii, ceea ce înseamnă că gândirea de pe vremea guvernării PDL, când presa era considerată potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale, e la fel de vie ca atunci.
Rămâne de văzut dacă USL va prinde mănuşa aruncată de CSM spre a o folosi în favoarea propriei guvernări; deocamdată, mult mai utile pentru orgoliul a două partide din USL – PNL şi PC – se dovedesc a fi demonstraţiile pur cocoşeşti de independenţă (Crin Antonescu: “monitorizarea prin MCV şi statutul de ţară de mâna a doua trebuie să înceteze”) şi zgândărirea unui anti-europenism primitiv de genul “v-am spus noi că UE nu ne iubeşte?”, născut la referendumul din 2012 şi botezat între timp “euroscepticism” doar pentru a furniza un sinonim mai pompos pentru banalul “anti-băsism”.
-
Guvernul revine asupra anunţului iniţial: Codul de procedură civilă, amânat până la 15 februarie
După ce a anunţat că Executivul a decis, miercuri, ca prevederile Codului de procedură fiscală să fie amânate până la 1 iulie, Biroul de Presă al Guvernului a revenit cu o “rectificare”, în care precizează că intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă se amână până la 15 februarie 2013.
Guvernul a anunţat anterior că amânarea este decisă pentru finalizarea procedurii de reexaminare a propunerii privind degrevarea instanţelor judecatoresti, precum şi pentru pregătirea judecătorilor şi întregului sistem judiciar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Express: 8 din 10 britanici ar dori menţinerea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor
Aproape opt din zece (79%) persoane chestionate în cadrul unui sondaj comandat de “Get Britain Out”, un grup britanic antieuropean de lobby, doresc menţinerea restricţiilor impuse României şi Bulgariei, în contextul unor temeri privind venirea un val de imigranţi, relatează Express în pagina online. “Get Britain Out” apreciază că sondajul arată că britanicii vor să preia controlul asupra frontierelor ţării lor. “La nivelul tuturor partidelor, regiunilor şi grupurilor demografice, publicul cere Guvernului să menţină controlul asupra imigraţiei din România şi Bulgaria”, a declarat Tim Aker, purtătorul de cuvânt al organizaţiei. “Problema este că regulile privind libera circulaţie în UE permit oricui din Uniune să vină să trăiască în Marea Britanie”, a subliniat el, adăugând că imigranţii sunt “eligibili” să primească locuinţe şi ajutoare sociale fără să fi contribuit la buget, iar premierul David Cameron nu poate renegocia legislaţia care le acordă aceste drepturi. “Acest sondaj arată că poporul britanic vrea să ia înapoi controlul asupra frontierelor, iar singurul mod de a face acest lucru este ieşirea din UE”, a subliniat Aker.
-
Guvernul a promis FMI că se va asigura că primăriile cu datorii vor majora taxele locale cu 16%
Angajamentul a fost asumat în contextul în care Executivul a emis deja o ordonanţă în acest sens, dar şi după ce autorităţile guvernamentale au explicat în repetate rânduri că nu Guvernul impune creşterea taxelor locale, ci că aceasta decizie rămâne la latitudinea primarilor.
“Pentru a preveni viitoare arierate, ne vom asigura că autorităţile locale cu arierate cel puţin vor creşte ratele de taxare pe proprietate în acord cu inflaţia”, este promisiunea Guvernului inclusă în documentul convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi obţinut de MEDIAFAX.
În luna decembrie 2012, Guvernul a emis o hotărâre conform căreia nivelul taxelor locale prevăzute în grilă creşte în 2013 cu 16,05%, ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
De Vrijer: Acordul nu e nici deraiat, nici nederaiat. Guvernul s-a angajat să ia măsuri şi pare serios
“Guvernul va lua măsuri de corecţie pentru a atinge obiectivele programului, deci ne trebuie mai mult timp, pentru că au părut angajaţi şi serioşi că vor face ce au promis că fac. Acordul nu e nici, deraiat nici nederaiat”, a spus de Vrijer, întrebat dacă poate spune că acordul cu România este considerat deraiat.
Şeful misiunii a adăugat că Guvernul a cerut o amânare de trei luni, ceea ce înseamnă că aceste evaluări vor fi finalizate prin votul în Consiliul Director al FMI la finele lunii iunie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Guvernul va publica luna viitoare anunţul pentru privatizarea Poştei
Guvernul va solicita acordul CE pentru privatizarea unei participaţii majoritare la compania de stat Poşta Română prin majorare de capital, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI, document obţinut de MEDIAFAX.
Până la începutul lunii aprilie va fi stabilită o listă de investitori eligibili, prin aplicarea unor criterii de pre-eligibilitate. Guvernul va selecta investitorii eligibili până la mijlocul lunii mai, iar contractul de privatizare va fi semnat până la mijlocul lunii iunie 2013.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
„Adevăratul program de guvernare“ uită de creşteri ale PIB de 3-4% şi se întoarce cu picioarele pe pământ
Guvernul îşi temperează estimările de creştere economică pe termen mediu, anticipând un ritm mediu de avans al PIB-ului de 2,2% până în 2015, faţă de o creştere medie de 3,5% pentru 2013-2015 estimată vara trecută.Practic, strategia fiscal-bugetară 2013-2015 revizuită este un fel de nou program de guvernare al guvernului Ponta 2, un program de această dată mai aproape de adevăr pentru că, aproape obligatoriu, în jurul cifrelor şi al previziunilor agreate vor fi structurate politicile viitoare. Cu cifrele pe masă şi cunoscând acum mult mai bine decât în urmă cu şapte – opt luni situaţia conturilor statului, guvernul îşi temperează optimismul. Cel puţin pe termen mediu creşterea visată de 4-5% a economiei nu va veni, după cum reiese din document. Analistul economic Aurelian Dochia spune că este explicabilă revizuirea ţintelor în noua strategie pentru că, pe lângă multe altele, venim dintr-o perioadă electorală în care tendinţa de a fixa nişte standarde foarte sus este comună.
-
TAXA AUTO 2013. Cum se calculează, pentru ce maşini SCADE şi pentru ce maşini CREŞTE
Guvernul a definitivat forma noii TAXE AUTO, aplicată sub forma timbrului de mediu, cu o formulă de calcul diferită, care conduce la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro.
PLUS: Cât vor costa poliţele RCA
PLUS: Cum să-ţi recuperezi banii din taxa auto. Câţi şoferi au făcut-o deja
PLUS: DECIZIA de ultimă oră care îi va afecta pe toţi ŞOFERII din România începând cu 1 februarie!
Conform noii formule de calcul, suma de plată va scădea cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro.