BusinessMagazin

Tag: banci

  • Loc de crestere pentru credite

    "Romania are o pozitie de indatorare rezonabila", declara Ion Dragulin, director Directia Stabilitate Financiara in BNR, in cadrul la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si Asociatia Romana a Bancilor. El apreciaza ca gradul de indatorare mai poate crestere, data fiind capacitatea de rambursare iar "pentru sistemul bancar acest lucru inca nu implica niciun risc".

    Mai periculoasa decat viteza de crestere a creditului este, in opinia lui Dragulin, structura acestuia, deoarece consumul tine in continuare capul de afis, avand inca o pondere foarte mare in toalul creditelor. In plus, prea putine din credite sunt destinate investitilor, a semnalat Dragulin.

  • Cresc restantele la credite

    Rata restantelor, respectiv ponderea restantelor in creditele acordate in septembrie 2007 a fost de 0,5%, procent apreciat de Dragulin ca fiind rezonabil.

    Numarul persoanelor fizice ce au restante pentru credite mai mari de 20.000 de lei a ajuns in septembrie 2007 la circa 50.000, fata de circa 30.000 in martie 2007, potrivit informatiilor din centrala riscurilor bancare.

  • Cresc restantele la credite

    Rata restantelor, respectiv ponderea restantelor in creditele acordate in septembrie 2007 a fost de 0,5%, procent apreciat de Dragulin ca fiind rezonabil.

    Numarul persoanelor fizice ce au restante pentru credite mai mari de 20.000 de lei a ajuns in septembrie 2007 la circa 50.000, fata de circa 30.000 in martie 2007, potrivit informatiilor din centrala riscurilor bancare.

  • Profitul creste, profitabilitatea scade

    Astfel, in primele trei trimeste din 2007, sistemul bancar a avut un profit de 1.888 milioane de lei fata de 1.743 de milioane de lei in aceeasi perioada din 2006. Totusi, in aceste conditii, indicatorii de profitabilitate au scazut: in septembrie 2007, rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 1,18% fata de 1,53% in septembrie 2006 iar rentabilitatea capitalului (ROE) a fost in septembrie 2007 de 10,3% fata de 11,8%, cat era in urma cu exact un an.

    Scaderea rentabilitatii vine pe fondul investitiilor facute de banci pentru expansiunea agresiva, a angajarilor masive de personal si a reducerii maselor de dobanda.
    Numarul sucursalelor bancare a ajuns in septembrie  2007 la 5.175 fata de 4.401 in decembrie 2006 si 4.193 in septembrie 2006.

    Numarul de salariati in sistemul bancar a ajuns in sept 2007 la 63.487 fata de 58.090 in decembrie 2006 si 56.799 in septembrie 2006.

  • Creditul neguvernamental creste cu 10% fata de 2006

    In septembrie 2007, creditul neguvernamental acordat de banci a ajuns la circa 130 miliarde de lei. Raportul intre creditul in valuta si cel in lei este relativ echilibrat cu un usor avantaj al creditului in valuta care depaseste nivelul de 50%.

    Evolutia creditului in valut in ultimele luni a fost mai accentuata ca urmare a eliminarii restrictiei BNR privind ponderea creditelor in valuta raportate la capitalul propriu al bancilor.

  • Bancile mici urca agresiv in topul activelor la noua luni

    Alpha Bank este noua ocupanta a locului patru in clasamentul bancilor dupa active la sfarsitul lunii septembrie, urcand de pe opt in decembrie 2006, in timp ce UniCredit Tiriac, intrata pe piata la incepului lunii iunie, se claseaza pe sase, conform datelor Directiei de Supraveghere a BNR, transmise Asociatiei Romane a Bancilor.

    Detalii aici

  • Intr-un singur sens: in sus

    La inceputul unei perioade in care, in mod traditional, si bancile (asemenea multor companii din diferite domenii) se intrec in a pune pe piata campanii promotionale cat mai imbietoare, cresterea dobanzii de politica monetara anuntata in urma cu doua saptamani de banca centrala a cam dat peste cap planurile bancherilor. „Dobanzile la credite si la depozite ar trebui cel putin sa nu mai scada in perioada urmatoare“, este de parere Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca ar fi mai degraba de asteptat o scumpire a creditelor decat o ieftinire a acestora. Dupa aproape un an in care banca centrala a scazut in pasi mici, dar constanti dobanda de politica monetara – reperul in functie de care si bancherii isi ajusteaza costurile pentru creditele si depozitele in lei -, ultima zi a lunii octombrie a pus punct acestui ciclu de ieftinire. Comentandu-si decizia de a majora dobanda de politica monetara cu un abrupt 0,5%, guvernatorul Isarescu nota de curand ca aceasta miscare s-ar putea sa nu aiba un impact prea mare asupra dobanzilor la creditele in lei. „Avem un canal al dobanzii care functioneaza cu greutate si este imperfect“, aprecia Isarescu, pe care o crestere a dobanzii la creditele in lei l-ar ajuta in lupta sa nesfarsita (si pierduta pentru moment) cu tinta de inflatie, fiind o frana in calea unui tot mai mare consum al populatiei. Numai ca atunci cand vine vorba de cresterea dobanzilor, bancherii comerciali se misca destul de rapid. „Mai devreme sau mai tarziu vom vedea miscari de crestere a dobanzilor in piata“, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR, completand ca o astfel de miscare este cu atat mai probabila cu cat sunt sanse mari ca in ianuarie BNR sa mai urce inca o data dobanda de politica monetara, pana la 8%. In acest context, aliniindu-se rapid la decizia din octombrie si anticipand-o pe cea din ianuarie, bancherii vorbesc deja de scumpirea creditelor in lei, mai ales pe segmentul finantarilor pentru populatie si IMM, conform lui Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.

    „Vorbim probabil de o crestere de 1-2 procente“, considera el, argumentand ca desi costul banilor a crescut in ultima vreme atat in Romania, cat, mai ales, pe plan international, „la noi nu s-a simtit inca foarte puternic, din cauza concurentei mari“. In special in segmentul marilor companii, „acolo unde lupta este deja foarte puternica“, dupa cum spune Negritoiu, bancherii ar putea ezita sa decida scumpiri prea abrupte ale finantarilor. Pentru bancherii romani mai cu seama pericolul este evident, pentru ca deschiderea granitelor pentru institutiile financiare straine inseamna, din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sansa acestora de a oferi servicii financiare pe piata romaneasca direct din tarile lor de origine, in conditii de pret competitive. Circa 100 de institutii de credit au notificat deja BNR pentru a putea face afaceri aici in baza pasaportului european. Alte banci straine au decis sa intre direct pe piata, deschizandu-si birouri sau chiar sucursale ce urmaresc, in principal, tot businessul cu marile companii – printre ele numarandu-se Fortis, Bank of Cyprus, La Caixa sau Millennium Bank. Mai putin afectati de o urcare a dobanzilor la finantare, clientii mari ar putea beneficia de dobanzi superioare la depozite, este de parere Lucian Anghel. In opinia sa, cresterea dobanzilor pe piata interbancara, generata de majorarea dobanzii BNR, scumpeste „materia prima“ pentru bancheri si determina in lant si cresteri de costuri pentru clienti.

    Nu toate tipurile de credite vor simti insa aceasta scumpire sau cel putin nu intr-o prima faza. Mai intai, cresterea dobanzilor va afecta creditele in sold si mult mai putin imprumuturile nou acordate. Explicatia este, de altfel, destul de banala: apropierea sarbatorilor de iarna – una din perioadele cu cele mai mari vanzari de credite, mai ales de consum – ii face pe bancheri sa lanseze, care mai de care, promotii cu reduceri de dobanzi sau de comisioane. Astfel de promotii au aparut deja spre finalul lunii octombrie, cand BCR, Alpha Bank sau Garanti Bank au anuntat ca scad dobanzile la anumite categorii de credite (BCR, de exemplu, pentru creditele imobiliare in euro a coborat dobanda la 5,3% pe an) sau elimina pentru o vreme comisioanele pentru acest tip de finantare, ca in cazul Alpha Bank. Totusi, odata ce aceasta perioada de promotii se va termina, „vom vedea o crestere a dobanzilor la lei si la creditele noi“, este de parere Dragos Cabat, presedinte al CFA (Chartered Financial Analyst) Romania. In opinia sa, finantarile in lei se vor scumpi intr-o prima faza cu circa 0,5-0,75%.

    Clientii care au deja imprumuturi in lei la banci vor simti insa chiar de la urmatoarea scadenta de plata a ratei aceasta majorare. „La cele existente in sold, cu siguranta ca se va intampla rapid“, este de parere Anghel. Portofoliul de credite ce ar putea fi, cel putin in teorie, afectat de aceasta scumpire nu e mic deloc, atata vreme cat din soldul total al creditului neguvernamental, de peste 129 de mld. lei (circa 39,17 mld. euro), aproape jumatate sunt finantari in lei, potrivit datelor publicate de banca centrala pentru luna septembrie a.c. Cel putin o parte dintre clienti, cei ce au luat un imprumut cu dobanda fixa, mai beneficiaza insa de o „amanare“. Dobanzile variabile, calculate in functie de indicii pietei monetare, sunt intalnite mai ales la creditele pe termen lung, asa cum sunt cele ipotecare sau cel de nevoi personale cu garantii imobiliare. De cele mai multe ori, pentru aceste tipuri de finantari, bancherii stabilesc dobanzi fixe pentru o perioada de un an-doi, iar mai apoi costul variaza in functie de „conditiile de piata“. Cel mai adesea, dobanzile fixe pe toata perioada de creditare se intalnesc la credite de consum – imprumuturi pe termen scurt si de mai mica valoare. Pe aceste produse, „realocarea dobanzii nu se va face imediat, dar se va face cu siguranta cand dobanda devine variabila“, este de parere economistul-sef al BCR.

    Exista si bancheri care au anticipat scumpirea creditelor, dupa cum puncteaza Mihai Bogza, presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost. La finele lunii trecute, grecii de la Bancpost au decis sa creasca dobanzile la creditele pentru nevoi personale si ipotecare acordate de la 0,45% pana la 0,6%. La inceputul toamnei, si Volksbank, iar mai apoi Banca Transilvania au majorat costurile pentru toate creditele sau doar pentru cele nou acordate. Primele scumpiri au afectat costul creditelor in valuta, dependent de costul finantarii bancilor de aici pe piata internationala, releva Steven van Groningen. Acest cost a crescut – si este de asteptat sa mai creasca si in continuare, crede Groningen – din cauza a doi factori. Pe de o parte, dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) s-a majorat continuu in ultimii doi ani din cauza presiunilor inflationiste din zona euro. Totusi, in sedinta de saptamana trecuta, oficialii BCE au decis mentinerea dobanzii de referinta la 4%, lasand totusi loc de speculatii privind unele majorari viitoare, din moment ce si economia europeana se lupta cu inflatia. Al doilea factor care creste costul finantarii externe pentru bancile romanesti (si implicit costul finantarilor in valuta pentru populatie) este prima de risc perceputa pentru Romania, sustine Groningen. Marjele la care se imprumuta bancile romanesti pe piata internationala „au crescut substantial in ultima perioada, ca urmare a cresterii perceptiei de risc a investitorilor nerezidenti fata de Romania, in contextul turbulentelor la nivel international“, comenteaza presedintele Raiffeisen. Iar costul acestor finantari accesate de bancheri se transmit, aproape automat, in costul creditelor in valuta pe care clientii romani le iau de la banci.

    Marirea dobanzii BNR ar trebui – cel putin in teorie – sa aduca si o veste buna pentru clientii bancilor: scumpirea creditelor ar trebui sa fie insotita si de o sporire a randamentelor la depozitele in lei. „Probabil ca o parte dintre banci vor decide si majorarea dobanzilor la depozite“, admite Mihai Bogza, estimand insa ca nu va fi totusi o miscare generalizata. Mai precis, astfel de miscari vor veni mai ales din partea bancilor care se confrunta cu o lipsa de lichiditate si care, ca atare, au nevoie sa atraga depozite de la populatie. Totusi, semnaleaza van Groningen, majoritatea bancilor se confrunta cu un exces de lichiditate in lei, pe care il plaseaza la BNR: „In functie de acest exces de lichiditate, banca poate decide cresterea sau nu a ratei dobanzii la depozite“.

  • Poate daca-si revine bursa

    Recent, o banca isi facea reclama la o dobanda ce poate ajunge la 8,5% anual, iar decizia Bancii Nationale de a majora dobanda de politica monetara e de asteptat sa mai urce putin aceste randamente. Pentru comparatie, Indicele Fondurilor Mutuale (IFM) avea, la sfarsitul lunii octombrie, o crestere de 12,2% fata de inceputul anului si de 14,7% in ultimele 12 luni.

    IFM a fost lansat de Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), insumeaza valoarea activelor a 34 fonduri de investitii si calculeaza, saptamanal, cresterea sau scaderea acesteia. Practic, prezinta o medie ponderata a fondurilor, un randament mediu al acestora. Cine vrea sa achizitioneze unitati ale fondurilor (certificate de investitor) si se uita la acest indicator va observa ca nu este mult superior dobanzii bancare pentru depozitele la termen. Prin urmare, isi va mai investi oare romanul in fonduri mutuale banii economisiti? Daca a fost atent la criza sectorului imobiliar american, unde s-au pierdut sume de ordinul miliardelor, probabil ca nu. La urma urmei, depozitele bancare sunt garantate, cel putin in parte – cele ale fondurilor nu. Dar daca se va uita la randamentele individuale ale fondurilor existente in Romania, ar putea gasi si profituri bune. Mai ales la fondurile de actiuni, adica cele care au activele in titluri listate la bursa.

    „Fondurile de investitii reprezinta, totusi, un instrument bun de economisire pentru randamente mai ridicate decat cele ale depozitelor bancare, dar multi potentiali investitori nu au suficiente cunostinte sau nu au timpul necesar sa faca plasamentele“, spune Sorin Ichim, director de mar-keting si vanzari la Raiffeisen Asset Management, care adauga ca in tarile dezvoltate, peste 30% din activele unei familii sunt investite in astfel de produse.
    In functie de destinatia banilor, fondurile se impart in patru categorii – monetare, cu instrumente cu venit fix, diversificate si fonduri de actiuni. Fondurile monetare, cu cele mai reduse profituri, dar si riscuri zero, sunt cele care investesc in active precum plasamente interbancare, depozite pe termen scurt sau certificate de trezorerie. Din cauza randamentului scazut, fondurile monetare sunt putine ca numar. Simfonia 1, administrat de SG Asset Management BRD, a inregistrat in 2007 un profit de 5,3%, valoare apropiata de cea din anul precedent. Bancpost Plus, administrat de EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania, a crescut anul acesta cu 5%, iar in 2006 cu 5,4%. Randamentele se situeaza si aici sub cele oferite de depozitele bancare, ceea ce le face putin atractive in prezent.

    Profiturile mici nu sunt insa o surpriza. „La fondurile mutuale vor fi anul acesta randamente de 4-6% probabil, la cele cu instrumente cu venit fix sper sa obtinem peste 10%, iar la cele diversificate cred ca va fi in jur de 14-16%. Doar cele de actiuni vor creste anul acesta peste 20%“, spune Eugen Voicu, director general al Certinvest. Fondurile de obligatiuni sau instrumente cu venit fix au performat sub asteptari anul acesta. Cel mai bine au mers Orizont, administrat de Certinvest, care a urcat cu 6,8% de la inceputul anului, si Stabilo, administrat de Pioneer Asset Management, cu un profit de 6,6%. Pioneer mai are un fond de acelasi tip, Europa Obligatiuni, care a inregistrat cel mai scazut profit in acest an, de 2,6%, dupa ce anul trecut a fost incheiat cu un minus de 5%.

    Evolutia fondurilor de instrument cu venit fix, cu plasamente in instrumente ale pietei monetare si obligatiuni, a fost influentata de dobanzile in scadere de pe piata interbancara, dar situatia s-ar putea schimba in ultimele doua luni ale anului, dupa ce Banca Nationala a decis majorarea dobanzii de politica monetara cu jumatate de procent. Fondul BCR Clasic, administrat de BCR Asset Management, care a adunat cei mai multi bani de la investitori pentru fondurile de obligatiuni, 25,8 milioane de lei, are un randament, in 2007, de 5,8%. Anul trecut, fondul a crescut cu 6,8%.

    Fondurile diversificate sau mixte ar trebui sa fie cele mai atractive ca mijloc de economisire. Investitiile se fac in proportie de pana la 45% in actiuni listate, iar restul in obligatiuni, certificate de trezorerie sau depozite. Riscul este astfel scazut, iar randamentul poate urca pana la 20% anual. Fortuna Classic, administrat de Target Asset Management, are un profit de 19% in acest an, urmat la mare distanta de BT Clasic, fondul Bancii Transilvania, cu aproape 13%, si Capital Plus, al Certinvest, cu 12%. Bancpost Active Balance, fondul cu cele mai mari active, peste 76 de milioane de lei, a crescut cu 11,8 procente in 2007. Cel mai redus randament este intalnit la Concerto, fondul SG Asset Management, cu un plus de 7,3%.

    Alaturi de profit, un indicator important este cel de risc. Denumit VAR (Value At Risk – Valoarea fata de risc), indicatorul lansat de UNOPC calculeaza posibilitatea pierderii a 95% din valoarea activelor fondului pe parcursul unui an de zile. Evident, cu cat nivelul de risc este mai mic, cu atat si profitul este mai redus. Posibilitatea cea mai mica de pierdere o inregistreaza fondul mixt Raiffeisen Benefit, cu o valoare de 8,02%, in conditiile unui randament de 7,6% in 2007. Fortuna Classic, cel mai performant fond mixt, are un nivel de risc de 19,6%.

    Cele 34 de fonduri cuprinse in indicele IFM au active in valoare totala de 885 de milioane de lei (circa 270 de milioane de euro), in crestere de la aproximativ 200 de milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Grosul banilor este impartit intre fondurile mixte, cu 315 milioane de lei (95 de milioane de euro) si cele de actiuni – 390 de milioane de lei (aproximativ 120 de milioane de euro). „Fondurile de investitii sunt dominate de cele de actiuni si mixte, cu o proportie de circa 80%. Situatia a fost creata de randamentele mai mari si de deschiderea catre risc a investitorilor“, spune Dan Nicu, presedintele SG Asset Management.

    Fondurile de actiuni sunt adresate persoanelor care doresc sa investeasca in companii listate la bursa, dar nu au timpul sau cunostintele necesare. Teoretic, profiturile acestui tip de investitii sunt cele mai mari, dar la fel sunt si riscurile. Evolutia actiunilor listate se reflecta direct in valoarea activelor. Cel mai putin performant fond este Premio, administrat de Pioneer, cu un randament de 3,9% la sfarsitul lunii octombrie. Situatia de pe piata de capital se reflecta cel mai bine in evolutia acestui fond. La finele lunii septembrie, valoarea activelor crescuse cu numai 0,64% fata de inceputul anului. Bursa de Valori a revenit pe crestere usoara in octombrie, majorare reflectata imediat in profitul fondului. Ramane de vazut daca pana la sfarsitul anului Premio va reusi sa recupereze mai mult din decalajul fata de celelalte fonduri de actiuni. Evolutia slaba se reflecta si in active, fondul Pioneer avand doar 4,2 milioane de lei (circa 1,3 milioane de euro) in administrare. Indicatorul de risc aferent Premio este de 40,7%.

    Numai sase fonduri au reusit sa obtina o crestere mai mare de 20% in cursul acestui an.

    Fondurile administrate de banci comerciale au adunat si in cazul acestui tip de investitii cei mai multi bani de la investitori. Raiffeisen Prosper are in administrare active de 86,6 mil. lei (26,2 mil. euro) si a reusit sa creasca in 2007 cu 13,6%, sub media principalilor indici bursieri (indicele BET a urcat cu 22% de la inceputul anului). Fondul bancii Raiffeisen are insa un indicator de risc scazut, de 19,4%. „O expunere pe termen lung pe piata de capital genereaza si castiguri mai interesante. De aceea, Raiffeisen Prosper a obtinut de la lansare randamente mai ridicate decat Benefit, fond cu o expunere mult mai redusa pe piata de actiuni“, spune Sorin Ichim.

    O valoare ridicata a activelor are si BT Maxim, administrat de BT Asset Management, cu o valoare totala de 79,4 milioane de lei (24 mil. euro). BT Maxim a crescut anul acesta cu 25,8%, indicatorul de risc fiind de 27,5%.

    Valoarea profiturilor este legata de suma activelor. Pentru toate fondurile deschise de investitii, lichiditatea este un aspect important. Administratorii trebuie sa fie capabili oricand sa rascumpere unitatile detinute de investitori, o parte din bani fiind retinuti pentru solvabilitate. Astfel, cu cat investitiile vor creste, cu atat fondurile au sanse sa evolueze mai bine. In prezent, piata fondurilor mutuale reprezinta circa 1,5% din valoarea economiilor plasate in depozite bancare, cu un total de aproximativ 80.000 de investitori. Ceea ce inseamna ca piata are din belsug de unde creste. Insa majorarea dobanzii de politica monetara, ce va duce la o urcare a randamentelor bancare, dar si evolutia proasta din ultimul timp a Bursei ar putea da peste cap planurile administratorilor de fonduri. Sperantele raman in revenirea la un moment dat a Bursei si a actiunilor listate acolo.

  • Vreme rea pentru fuziuni

    Monte dei Paschi, cea mai veche institutie bancara din lume, ar deveni a treia mare banca din Italia dupa preluarea Antonveneta, pentru care a oferit 9 milioane de euro actualului proprietar, grupul bancar spaniol Santander. (La randul sau, Santander a obtinut controlul asupra Antonveneta dupa ce spaniolii impreuna cu RBS si Fortis au cumparat luna trecuta ABN Amro, printre activele careia se numara si banca italiana.)

    Analistii considera ca achizitia Antonveneta e prea costisitoare pentru Monte dei Paschi (in esenta, banca ar plati 9 milioane de euro pentru o sucursala, dat fiind ca Antonveneta are 1.000 de sucursale) si ca obiectivul de profit anuntat pentru 2009 – 1,5 miliarde de euro, inclusiv pe baza economiilor de costuri obtinute in urma integrarii Antonveneta – s-ar putea dovedi nerealist. Monte dei Paschi, care urmareste sa-si consolideze prezenta in nord-estul bogat al Italiei, fieful Antonveneta, intentioneaza sa-si finanteze achizitia jumatate prin vanzarea de actiuni, jumatate din credite si din vanzarea unor active.

  • 43% in plus la profitul BRD

    ”Rezultatul obtinut se situeaza in parametrii prevazuti in bugetul anului 2007" spune Patrick Gelin, presedintele BRD, adaugand ca rentabilitatea capitalului la banca pe care o conduce este "este foarte buna si ne plaseaza pe primul loc intre bancile din Romania". La sfarsitul trimestrului trei rentabilitatea capitalurilor proprii a fost la BRD de 40,2%, prin comparatie cu nivelul de 34,9% in septembrie 2006.
    Banca are o retea de peste 700 de sucursale, peste 2,3 milioane de clienti si mai bine de 8.200 de angajati.