Tag: vot

  • Austria a câştigat finala Eurovision. România s-a clasat pe locul 12 (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Reprezentanta Austriei a interpretat piesa “Rise Like A Phoenix”, care a adunat de la cele 37 ţări participante la vot punctajul maxim – 290 de puncte.

    Conchita Wurst, “femeia cu barbă”, este numele de scenă al lui Thomas Neuwirth, 25 de ani. Wurst doar cântă în travesti, nefiind transsexual, spre deosebire de Dana International (Yaron Cohen) din Israel, care a câştigat ediţia din 1998 cu piesa “Diva” şi cu care vedeta austriacă a fost frecvent comparată.

    “Această noapte este dedicată tuturor celor ce cred într-un viitor al păcii şi al libertăţii. Ştiţi cine sunteţi fiecare – suntem unitate şi suntem de neoprit”, a declarat Wurst la primirea trofeului.

    Comentatorii de pe Twitter, invitaţi să-şi exprime opiniile sub hashtagul #eurovision, au calificat victoria vedetei austriece drept “un mare pas înainte pentru comunitatea LGBT” sau, după caz, “o nouă dovadă a decadenţei Europei”. Ei au remarcat, de asemenea, că numai patru ţări nu au acordat puncte Austriei: Armenia, Belarus, Polonia şi Estonia.

    În finală au fost reprezentate 26 de ţări, iar concursul a fost urmărit în direct de peste 120 de milioane de telespectatori.

    Pe locul al doilea s-a clasat Olanda, cu 238 de puncte, reprezentată de The Common Linnets cu melodia “Calm After The Storm”.

    Pe locul al treilea s-a clasat Suedia, cu 218 de puncte, reprezentată de Sanna Nielsen cu “Undo”.

    România s-a clasat pe locul 12, la egalitate de scor cu Finlanda, cu 72 de puncte. Reprezentanţii României au fost Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu, care au interpretat piesa “Miracle”.

    Piesa Finlandei, care a obţinut acelaşi punctaj cu a României, a fost “Something Better” interpretată de Softengine.

    Piesa României a primit puncte din partea juriilor din Moldova (12 puncte), Austria, Malta, Spania şi Israel (8 puncte), Azerbaidjan (6 puncte), Belgia şi Italia (5 puncte), Norvegia şi Macedonia (4 puncte), Irlanda (2 puncte), Portugalia (1 punct). România a acordat, la rândul său, 8 puncte Austriei, 10 puncte Ungariei şi 12 puncte Suediei.

    La Copenhaga a fost prezent cu ocazia finalei Eurovision şi premierul Victor Ponta împreună cu soţia sa, Daciana Sârbu. Ambii s-au pozat cu Paul Seling, Ovi şi delegaţia României.

    România a participat la Eurovision de 15 ori din 1994 până acum, reuşind să ajungă pe locul 3 de două ori: în 2005 cu Luminiţa Anghel şi Sistem (“Let Me Try”) şi în 2010 cu Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu (“Playing With Fire”). În 2006, piesa “Tornero” cu Mihai Trăistariu i-a adus României locul 4. În 2013, Cezar Ouatu a reprezentat România cu piesa “It’s My Life”, cu care a obţinut locul 13 cu 65 de puncte.

    Sursa foto, video: Eurovision; Facebook – Victor Ponta

  • Candidatul dreptei la preşedinţie? Procedăm prin eliminare

    CSCI, institut de sondaje apropiat puterii, a estimat imediat că Victor Ponta ar avea 40% intenţie de vot, urmat de M. R. Ungureanu (14%), Crin Antonescu (12%) şi Elena Udrea (9%) şi că Antonescu ar pierde alegerile indiferent cine ar fi contracandidatul său în turul al doilea, iar preşedintele Traian Băsescu s-a lansat din nou la televiziune într-o campanie deschisă în favoarea PMP şi a potenţialului candidat la prezidenţiale al partidului său de suflet, afirmând că dacă poate să creadă în cineva, acestea sunt persoanele pe care le cunoaşte cel mai bine – Emil Boc şi Elena Udrea.

    Preşedintele nu s-a oprit aici, ci s-a expus conştient criticilor din partea USD, dar şi a propriilor săi fani, atunci când a comentat laudativ săritura cu paraşuta executate de Elena Udrea pentru lansarea tricourilor electorale ale PMP şi când s-a pozat pe plajă împreună cu Udrea şi cu alţi membri ai partidului, îmbrăcat în tricou cu inscripţia “Vote PMP”. Şeful statului ştie însă că nu-l mai aşteaptă acum din partea USD nicio suspendare dacă susţine deschis un partid ori un candidat şi atunci profită la maximum de puţinul timp până la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale spre a încerca să ralieze cât mai mult suport politic şi popular în jurul Elenei Udrea, după ce a văzut că nici PDL-Blaga (cu Cătălin Predoiu), nici FC (cu Mihai-Răzvan Ungureanu), nici PNL (cu Klaus Iohannis sau chiar cu Crin Antonescu) nu dau semne că ar avea capacitatea de a construi o opoziţie suficient de credibilă electoral a “dreptei unite” faţă de USD în general şi faţă de prezidenţiabilul Victor Ponta în particular, iar Emil Boc nici măcar n-a plecat din PDL. Ca atare, importantă în apariţia televizată a preşedintelui a fost eliminarea în premieră a ipotezei Antonescu ca potenţial candidat al dreptei, în numele criteriului considerat acum de Băsescu decisiv pentru calitatea de prezidenţiabil: capacitatea de a se opune nu numai lăcomiei baronilor (cum spusese cu două săptămâni în urmă), ci şi dorinţei “mogulilor” sau a aceloraşi baroni de a decapita DNA şi de a numi la conducerea ei un procuror “prietenos”.

    Tema DNA a fost propulsată în prim-plan de scandalul legat de anchetarea la DNA pentru corupţie a judecătorului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel, unul dintre cei ce judecă dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care este implicat Dan Voiculescu, fondatorul PC. Voiculescu a cerut Parchetului să facă o anchetă la DNA, ca să vadă dacă nu cumva judecătorul a fost şantajat. Cum ostilitatea liderilor PNL şi PC faţă de instituţiile “justiţiei băsiste” în frunte cu DNA este binecunoscută, ba chiar a dus la conflicte între PNL şi PSD de-a lungul guvernării USL pe motiv că Ponta nu taie ghearele DNA, această temă de campanie vine ca o mănuşă atât pentru preşedintele Băsescu, cât şi pentru viitorul candidat la prezidenţiale al PMP.

  • Antonescu, despre amânarea cazului Isăilă: Mi se pare deplasat, e vorba de arestare preventivă

     Antonescu a fost întrebat ce se va întâmpla cu solicitarea DNA în cazul senatorului Marius Isăilă.

    “Vom da un vot pentru încuviinţarea acestei cereri”, a răspuns liderul PNL.

    El a mai precizat că urgentarea votului în acest caz nu poate fi decisă doar de liberali.

    Antonescu a fost întrebat cum vede faptul că vacanţa parlamentară decisă la Senat va amâna practic cu mai mult de o lună de zile votul asupra solicitării DNA în cazul Isăilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mergeţi la vot la europarlamentare?

    Ca intenţie de vot, PSD este în frunte, cu 41%, urmat de PNL cu 17%, PDL cu 14% şi PMP cu 9%. Conform predicţiilor avansate de respondenţi, PSD este partidul care ar câştiga alegerile europarlamentare, fiind indicat de 61% dintre respondenţi.

    Pe următoarele locuri se clasează PNL cu 8% şi PDL cu 6%. Jumătate dintre participanţii la studiu cred că PNL nu va atinge obiectivul de a obţine la alegerile europarlamentare 20% din voturi, obiectiv stabilit de preşedintele PNL, Crin Antonescu.

     

  • Mircea Diaconu a fost scos de pe lista PNL pentru europarlamentare

     Potrivit surselor citate, în favoarea menţinerii lui Diaconu s-au exprimat prin vot 18 membri ai BPN, în timp ce 37 lideri au fost pentru scoaterea acestuia de pe lista de candidaţi.

    Potrivit deciziei din BPN, în locul lui Diaconu pe lista la europarlamentare va urca Eduard Hellvig, următorul pe lista decisă iniţial.

    Diaconu a plecat din sala de sedinţă fără să facă declaraţii.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că lista finală de candidaţi pentru Parlamentul European urmează să fie decisă marţi în cadrul Biroului Politic Naţional al PNL, precizând că este posibilă retragerea candidaturii lui Mircea Diaconu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerea noului şef al FRF – Votul s-a încheiat. Marcel Puşcaş s-a retras în favoarea lui Răzvan Burleanu. Adrian Mititelu, supervizor la numărarea voturilor. Mircea Sandu a părăsit Adunarea Generală

     Votul a început cu reprezentanţii cluburilor din Liga I, în ordine alfabetică, urmaţi de cei din liga secundă, liga a treia, cluburile de juniori, futsal şi feminine.

    La vot au participat 173 de membri afiliaţi din 224.

    La alegerile pentru şefia FRF a participat şi un reprezentant al Pro Democraţia.

    UPDATE 14:30 Sandu a părăsit Adunarea Generală a FRF pentru a se întâlni cu preşedintele federaţiei argentiniene

    Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a părăsit Adunarea Generală a forului de specialitate, declarând că trebuie să se întâlnească cu omologul său de la federaţia argentiniană, Julio Grondona, la dineul oficial de dinaintea partidei amicale dintre cele două reprezentative, ce va avea loc în această seară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GUVERNUL Ponta III a primit votul Parlamentului. 346 opţiuni au fost favorabile

     UPDATE 17:32 Parlamentarii votează secret cu bile asupra proiectului de hotărâre privind structura Guvernului

    Parlamentarii votează secret cu bile asupra proiectului de hotărâre privind modificarea structurii şi a compoziţiei politice a Guvernului României.

    La propunerea liderului deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a fost introdus în proiect articolul potrivit căruia Guvernul şi-a asumat programul de guvernare cum a fost prezentat în şedinţa comună din 21 decembrie 2012, angajamentele USL fiind preluate şi asumate de formaţiunile politice care compun şi susţin actualul Guvern.

    Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a anunţat că PNL nu poate fi de acord cu acest text.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu: După asumarea răspunderii, chiar dacă se depune moţiune de cenzură, numesc imediat miniştrii

    Nu se poate continua cu un program în care este menţionat USL, când USL nu mai este la guvernare”, a spus Băsescu.

    PNL nu mai apare în Guvern şi nu mai susţine Cabinetul.

    Potrivit preşedintelui, forţarea unui vot fără modificarea programului de guvernare are riscuri: 1. să fie atacată la CC de 50 de membri ai Parlamentului, ceea ce se va întâmpla, şi 2. declanşarea conflictului între Preşedinţie şi Parlament.

    Preşedintele Băsescu a susţinut că, dacă nu se va asuma răspunderea Guvernului pe programul de guvernare, atunci “va exista atacarea la CC, şi va trebui să aştepte până când se pronunţă Curtea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noii miniştri, audiaţi marţi în comisii începând cu ora 9.00, votul în plenul reunite, la ora 15.00

     Zgonea a arătat că programul audierilor din comisii începe la ora 9.00, cu vicepremierii, urmat de ceilalţi miniştri noi din Cabinetul Ponta III, dar şi miniştrii care şi-au schimbat portofoliile.

    La ora 15.00 a fost programat plenul renit în cadrul căruia va fi dat votul celor două Camere ale Parlamentului, pe noua structură a Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.