Tag: vanzari
-
Vânzările din comerţului cu amănuntul au accelerat în septembrie. Andrei Rădulescu, BT: Dinamica anuală a consumului privat va accelera de la 5,2% în 2018 la 5,8% în 2019
Volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut în primele nouă luni ale anului cu 7,1%, susţinut de evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă, inclusiv creşterea salariilor şi scăderea ratei şomajului, de pe piaţa creditului, respectiv ameliorarea ofertei şi nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare, precum şi de ieftinirea petrolului pe bursele internaţionale, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.Potrivit datelor Institului Naţional de Statistică, se evidenţiază majorarea vânzărilor de produse nealimentare cu 8,8% an/an, în timp ce vânzările de carburanţi în magazine specializate au crescut cu 7,3% an/an.Totodată, volumul vânzărilor de bunuri alimentare/băuturi/tutun a consemnat un avans de 5,1% an/an la nouă luni din 2019.”În scenariul macroeconomic central BT previzionăm accelerarea dinamicii anuale a consumului privat de la 5,2% în 2018 la 5,8% în 2019 (pe fondul mix-ului relaxat de politici economice), urmată de decelerare la 5% an/an în 2020 (ca urmare a perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne)”, a mai spus ANdrei Rădulescu.În luna septembrie, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut pentru a patra lună la rând, cu un ritm lunar în accelerare la 0,7%. Vânzările de bunuri nealimentare au urcat cu 1,8% lună/lună, cel mai bun ritm din luna ianuarie. De asemenea, dinamica lunară a vânzărilor de produse alimentare/băuturi/tutun a accelerat la 0,9% .Pe de altă parte, vânzările de carburanţi în magazine specializate au scăzut cu 0,7% lună/lună în septembrie, prima ajustare din luna mai.Faţă de septembrie 2018, în acest an volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a accelerat la 7,8% în septembrie (de la 6.7% în august), cel mai bun ritm din martie, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi din piaţa creditului şi de decelerarea inflaţiei.Vânzările de bunuri nealimentare s-au majorat de la 4,1% în august la 9,1% în septembrie (cea mai bună dinamică din martie), pe fondul majorării venitului real disponibil al populaţiei şi momentului favorabil din piaţa creditului.De asemenea, ritmul anual al vânzărilor de bunuri alimentare/băuturi/tutun a accelerat de la 5% în august la 6,6% în septembrie (maximul din aprilie).Pe de altă parte, dinamica anuală a vânzărilor de carburanţi a decelerat de la 13,7% în august la 7,3% în septembrie. -
Vânzările retail de benzină ale MOL în România au crescut cu 12% în T3
Vânzările de carburant ale MOL în România au înregistrat creşteri semnificative în Q3 2019 comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit rezultatelor financiare anunţate de Grupul Mol într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Astfel, vânzările retail de benzină din ţara noastră au fost de 47.000 t în Q3, în creştere cu aproape 12% faţă de trimestrul al treilea din 2018, când au fost de 42.000 t. Totodată, vânzările retail de motorină au crescut cu 7,5% în trimestrul 3 2019 faţă de perioada similară a anului trecut, de la 145.000t la 156.000 t.
În ciuda unui mediu macro mai slab şi a preţurilor la ţiţei şi gaze mult mai scăzute, rezultatul EBITDA înregistrat în trimestrul al treilea al Grupului Mol a permis majorarea ţintei anuale orientative pentru 2019 de la aproximativ 2,3 miliarde de dolari la aproximativ 2,4 miliarde dolari, potrivit comunicatului.
Rezultatul EBITDA înregistrat de segmentul Upstream a scăzut la 235 milioane de dolari în trimestrul al treilea, reflectând preţurile mai scăzute la ţiţei şi pe cele semnificativ mai mici la gaze.
Totodată, volumul producţiei de hidrocarburi a scăzut uşor cu 1% în T3, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 107.500 barili echivalent petrol pe zi (BEP), însă nivelul de producţie înregistrat de la începutul anului până în prezent, de 112 mii BEP rămâne deasupra ţintei orientative anuale.
Conform sursei precizate, rezultatul operational CCS EBITDA pe segmentul Downstream a crescut cu 4%, la 272 milioane de dolari în trimestrul al treilea, pe fondul unei reveniri a marjelor de rafinare, după scăderea înregistrată în primul semestru al anului. Cererea de carburanţi auto s-a majorat cu 3% în regiunea ECE relevantă şi a susţinut rezultatele segmentului Downstream. Cea mai mare investiţie organică a MOL, lucrările la construcţia fabricii de polioli s-au accelerat în Q3 şi progresează conform planificării.
Segmentul Consumer Services a atins un nou record în ceea ce priveşte rezultatele trimestriale, ajungând la 161 milioane de dolari, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care atât marja non-fuel cât şi marja fuel au crescut, iar acest segment beneficiază de tendinţele puternice de creştere a cererii la nivel regional. Implementarea Fresh Corner – conceptul de referinţă al MOL pe segmentul non-fuel – a continuat în mod dinamic în întreaga reţea, numărul staţiilor cu Fresh Corner ajungând la 794 faţă de 615, în urmă cu un an, precizează sursa citată.
Segmentul Gas Midstream a generat un rezultat EBITDA de 27 milioane de dolari în Q3, cu 8% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. -
Petrom raportează la nouă luni profit de 2,7 mld. lei, plus 3,3% la vânzări de 18 mld.lei
Grupul OMV Petrom a înregistrat în primele nouă luni din 2019 vânzări de 18,4 miliarde lei, în creştere cu 13,5% faţă de perioada similară din 2018, şi un profit net de 2,7 miliarde lei, cu 3,3% mai mare decât în ianuarie-septembrie 2018, potrivit raportului financiar al companiei.
Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 3,45 mld. lei, echivalentul unui avans uşor de doar 2% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind influenţat in principal de scăderea preţurilor ţiţeiului si a volumelor de hidrocarburi, comparativ cu perioada similară din 2018.
În Upstream, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost 2,1 miliarde de lei, în scădere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut.
În Downstream Oil, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost 1,1 miliarde de lei, cu 16% mai mare. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost de 96% în primele nouă luni, ajungând la 99% în trimestrul trei.
Downstream Gas înregistrază un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 197 milioane de lei, stabil în raport cu primele nouă luni din 2018. Vânzările de gaze naturale către terţi au însumat 30,13 TWh, în creştere cu 3%. Producţia netă de energie electrică a scăzut cu 9%, la 2,13 TWh.
Pentru 2019, compania estimează investiţii totale de 4 mld, lei, inclusiv pentru lucrările de explorare şi evaluare capitalizate. Din această sumă, aproximativ 75% va fi direcţionată in Upstream.
Cotaţia acţiunilor OMV Petrom (simbol bursier – SNP), cea mai valoroasă companie listată la bursa românească, a crescut marţi la Bucureşti cu 1,63%, atingând astfel valoarea înregistrată în şedinţa din 30 octombrie 2014, de 0,437 lei pe acţiune, investitorii tranzacţionând acţiuni SNP în valoare de 1,5 mil. lei.
De la începutul anului, acţiunile SNP se tranzacţionează în creştere cu 46,15% pe fondul unui rulaj de 690,6 mil. lei, emitentul ajungând la 24,7 mld. lei capitalizare. Spre comparaţie, indicele principal BET înregistrează plus 31,1% în aceeaşi perioadă.
Austriecii de la OMV controlează OMV Petrom cu un pachet de 51% din numărul de acţiuni, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.
-
A renunţat la un job sigur în IT pentru a ţine discursuri în faţa a mii de oameni. Ce le spune acestora
„Eu mi-am schimbat viaţa cam de două ori în mod major”, începe Ovidiu Oltean, speaker motivaţional, povestea parcursului său profesional. Absolvent al Universităţii Politehnica din Cluj – Facultatea de Automatică şi Calculatoare, el spune că după ce a studiat cam 8 ani de informatică a realizat că nu îi place deloc domeniul acesta. Aşa a apărut prima schimbare din carieră. „Munca repetitivă şi statică la birou nu mi-a plăcut deloc. Aşa că am mers într-o zonă care îmi era foarte puţin familiară dar în care câtuşi de puţin aveam un gram de experienţă, şi anume vânzările”, şi asta pentru că pe perioada facultăţii fusese plecat de două ori în Statele Unite prin programul work & travel, unde lucrase tot în vânzări – aşa că a căutat cursuri ca să înveţe şi să devină agent de vânzări profesionist.
După ce a terminat facultatea a lucrat trei ani în vânzări schimbând firmă după firmă: „Ori mă plictiseam, ori nu eram suficient de mulţumit de remuneraţie, ori nu-mi plăceau produsele sau serviciile pe care le vindeam. Nu mă regăseam deloc în domeniul respectiv”. Al doilea moment crucial din cariera sa a venit în 2012, când unul dintre clienţii săi din vânzări l-a invitat la o întâlnire a unui club de public speaking – Toastmasters. „L-am refuzat de vreo trei ori la rând, a patra oară m-am dus şi mi-a plăcut foarte mult ce se întâmpla acolo: ieşeau oameni în faţa unui amfiteatru, ţineau discursuri, erau evaluaţi. Am devenit membru şi o perioadă de vreo opt luni de zile în paralel cu a fi agent de vânzări mergeam o dată pe săptămână să ţin discursuri, să fiu evaluat de colegii mei din club.”
În mai 2013 a participat la primul concurs naţional de public speaking, de la Timişoara, pe care l-a câştigat. „Pentru prima dată în viaţa mea am simţit că am găsit un domeniu care îmi place şi sunt şi bun la asta. Aşa că de ziua mea, când am făcut 25 de ani, mi-am dat demisia şi am plecat din vânzări. Am văzut că în România mai sunt şi alţii care trăiesc din training, conferinţe, speaking. Aşa că m-am gândit: De ce nu? Aş putea să fac şi eu lucrul ăsta.” A durat ceva timp până când proiectele şi evenimentele de public speaking pe care le organiza au început să funcţioneze, până când au început să vină clienţi în consultanţă şi în coaching şi până a început să ţină primele traininguri, dar spune că după ce, în 2014, a obţinut primele premii naţionale şi ulterior primele titluri europene la conferinţe internaţionale, care l-au ajutat să îşi construiască o credibilitate şi o autoritate în domeniu, lucrurile au intrat pe un făgaş normal, iar din aprilie 2014 a decis să se ocupe de această zonă full time. „Spun aprilie 2014 pentru că a durat vreo nouă luni să ajung la nivelul de venituri egal cu cel pe care îl aveam ca angajat în vânzări”, menţionează el.
Primul eveniment la care a fost plătit i-a adus o remuneraţie de 75 de euro pentru un discurs de aproximativ 30 de minute. „În rest, mi-am organizat seminariile unde la final am promovat un curs sau un produs, sau am vândut ceva – asta nu intră la categoria de speech. Oamenii au venit gratuit la seminar, dar la final au cumpărat ceva.” În primele luni câştiga undeva între 500 şi 600 de euro. Între timp suma a crescut de 5-6 ori, „pentru că în momentul în care eşti angajat există un singur canal pe care vin banii, de la şef. Ca freelancer trebuie să construieşti şi să-ţi creezi câte canale financiare te duce capul, în funcţie de creativitatea ta: cursuri online, şedinţe de coaching, traininguri, cărţi, workshopuri. Depinde doar de inventivitate, să studiezi un pic piaţa, să vezi ce anume se caută, ce doresc oamenii, dar poţi să îţi construieşti oricând mai multe canale”, punctează Oltean.
El spune că în rolul de freelancer are şi o serie de colaboratori şi echipe cu care lucrează, însă nu ca angajaţi. Cu toate că există numeroase avantaje când lucrezi ca freelancer, Oltean spune că există totuşi şi un mare dezavantaj: faptul că trebuie să îşi găsească singur clienţii. „Cu excepţia vânzărilor, unde este jobul tău să găseşti clienţi, dacă eşti angajat undeva nu e nevoie să-ţi baţi capul cu a aduce oameni cu care să lucrezi, pentru că se ocupă altcineva de ei, nu trebuie să te gândeşti cum ajung banii în firmă, din ce bani sunt plătiţi angajaţii. În momentul în care eşti freelancer, eşti de capul tău, e prima şi cea mai mare grijă care îţi mănâncă toţi nervii şi din cauza căreia stai şi te gândeşti încontinuu: Cum fac rost de clienţi?” Cu toate acestea, nu s-ar mai întoarce niciodată la statutul de angajat. „Libertatea pe care ţi-o dă faptul că nu eşti constrâns de nimeni şi poţi să-ţi creezi tu produsele şi serviciile cred că e cel mai mare beneficiu şi avantaj pe care l-am trăit. Este motivul pentru care nu m-aş duce înapoi în rolul de angajat, indiferent de titlul sau descrierea jobului pe care l-aş avea şi indiferent de remuneraţie. Chiar dacă ar fi mai mare, aş fi constrâns la a face ceea ce îmi dictează cineva, la un program fix şi cu anumite taskuri obligatorii.”
Potrivit lui, în meseria pe care o practică factorii care contribuie la dobândirea succesului sunt: un marketing bun, multe recomandări şi livrarea unor servicii şi produse atât de bune încât oamenii să te recomande fără ca tu să le ceri. În cursurile de pregătire a investit în total circa 3.000-4.000 de euro. În prezent urmează o serie de cursuri din arii complementare şi s-a înscris şi la teatru, deoarece doreşte să îşi dezvolte partea de expresivitate corporală, facială, vocală. Lunar, Ovidiu Oltean moderează cam două-trei evenimente corporate sau publice. În plus, în fiecare lună are şi un training de public speaking, precum şi 3-4 întâlniri unu la unu în zona de coaching, cu clienţi pe care îi învaţă să îşi construiască discursurile. El spune că nu are un program fix, ci îl construieşte de la o zi la alta, în funcţie de evenimentele programate. Printre pasiunile sale se numără actoria, literatura şi squash-ul. Oltean crede că, dacă din punct de vedere financiar ar avea câştiguri cel puţin egale, ar fi dispus să renunţe la meseria actuală pentru teatru, însă momentan proiectele la care participă în zona de actorie sunt din pură pasiune.
-
Hisense: Vânzările din România vor clasa brandul pe locul trei în Europa
Distribuitorul MIT Clima, prezent de 9 ani pe piaţa locală şi cu o cifră de afaceri de peste 11 mil. euro anul trecut, a adus în luna aprilie a acestui an brandul de climatizare Hisense şi în România, devenind astfel reprezentantul unic pe piaţa locală.
MIT Clima estimează că Hisense contribuie în acest an cu circa 35% la realizarea cifrei de afaceri. Peste 2/3 din proiectele Hisense au venit din zona comercială şi industrială – clădiri de birouri, hoteluri, dar şi un proiect aflat în derulare pentru un parc logistic.
Cele mai importante vânzări pentru brandul Hisense provin din zona Capitalei (45%) şi zona Cluj – Timişoara (35%). Pentru anul următor, MIT Clima îşi propune să crească numărul proiectelor din zona comercială şi industrială, vizând şi partea de Est a ţării.
Peste 70% din volumul de vânzări provine din zonele Bucureşti şi Constanţa, iar clienţii s-au orientat în special către soluţiile economice din gama Hisense. Planurile pentru anul viitor au în vedere extinderea colaborării cu reţelele de DIY, dar şi creşterea vânzărilor în oraşe precum Cluj, Timişoara şi Iaşi.
MIT Clima are unul dintre cele mai complete stocuri de produse şi cea mai eficientă livrare din România, prin intermediul celor peste 100 de parteneri care acoperă toată ţara. De asemenea, oferă clienţilor o garanţie extinsă de până la 5 ani pentru toate produsele, în condiţiile montării cu partenerii săi.
Pe lângă brandul Hisense, compania mai are în portofoliu alte două mărci puternice, cu notorietate pe piaţa din România – Mitsubishi Electric şi Climaveneta. Peste 50% din cifra de afaceri a Mit Clima este realizată prin comercializarea produselor din portofoliul Mitsubishi Electric, brand care a rămas prima opţiune a clientilor.
Grupul Hisense a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari, iar în prezent deţine 16 fabrici în mai multe ţări şi 12 centre de cercetare-dezvoltare. Produsele Hisense sunt vândute în peste 130 de ţări. Compania chineză are peste 75.000 de angajaţi în toată lumea. În 2015, Hisense cumpără o fabrică a companiei Sharp împreună cu dreptul de a folosi acestă marcă în America de Nord şi de Sud.În 2017, compania chineză cumpără divizia de televizoare de la Toshiba, iar în 2018, Comisia Europeană aprobă achiziţionarea grupului Gorenje. -
Pe aripile antreprenoriatului. În artă
„De pe vremea când eram studenţi, eu şi Tiberiu lucram împreună diverse piese. Era nevoie de o identitate sub care să apărem şi să vindem şi aşa a apărut Ceramic Sparrow (Vrabia din ceramică – trad.), cu referire la primele colecţii de broşe din porţelan sub formă de păsări. Arta modernă de până la al Doilea Război Mondial a fost de multe ori o sursă de inspiraţie puternică pentru noi, formele arhitecturale, geometria, jocul volumelor, simplitatea şi funcţionalitatea”, povesteşte Andreea Lăzărescu.
Primii bani i-au făcut vânzând mărţişoare la Muzeul Ţăranului Român, dar şi prin intermediul reţelei de librării Cărtureşti. Investiţiile lor – de câteva zeci de mii de euro – au venit treptat, iniţial din bani strânşi din joburile avute în timpul facultăţii, iar mai târziu din vânzările de obiecte ceramice. „La început, făceam acasă piese mici şi simple care nu necesitau cine ştie ce dotări şi traversam cu ele oraşul pentru a ajunge la atelierele unor prieteni cu cuptoare de ardere. Pe parcurs, am rezolvat problema spaţiului de lucru, ne-am cumpărat de la calculatoare la tot felul de scule pentru modelat şi glazurat, cuptor de ardere, dotările necesare unui mic studio de design şi producţie ceramică.”
Aşa se face că astăzi produsele ceramice semnate de cei doi antreprenori sunt confecţionate într-un atelier propriu în Bucureşti. Porţelanul, barbotinele (pasta cu care se lipesc piesele din ceramică), glazurile, pigmenţii vin din Franţa, Germania, Ungaria. O parte din materia primă este achiziţionată direct din magazine de profil din Anglia sau Austria.
De la an la an profitul a crescut, iar Andreea şi Tiberiu se gândesc acum să acceseze o finanţare consistentă pentru a-şi extinde producţia. Vânzările lor anuale se situează între 15.000 şi 20.000 de euro, cele mai multe fiind realizate în perioada iernii.
Pregătirea lor ar trebui să le permită să furnizeze doar conceptul produselor, ideile şi formele, iar producţia să fie preluată de fabrici specializate. Doar că, spun cei doi antreprenori, în România sunt puţine fabrici dornice să confecţioneze produse originale, preferând seriile mari, clasice, standardizate. Aşa că îşi asumă tot ei şi producţia efectivă.
„Nu avem alţi angajaţi, însă am fost surprinşi de numărul mare de studenţi sau absolvenţi de design din Franţa, Belgia, India, care ne-au trimis portofolii, solicitându-ne să facă stagii sau rezidenţiate la Ceramic Sparrow. Din păcate, i-am refuzat din cauza spaţiului şi a programului, dar sperăm ca în curând să putem să lucrăm cu tinerii cărora le părem interesanţi.”
Cumpărătorii obiectelor ceramice create de cei doi absolvenţi de UNARTE vin de la festivaluri precum Romanian Design Week, Big See, Madrid Design Festival, dar şi prin intermediul site-ului şi al platformelor Social Media. Clienţi sunt şi companii care, ocazional, oferă cadouri angajaţilor şi aleg obiectele Ceramic Sparrow în acest scop.
Produsele sunt organizate pe colecţii, astfel că fiecare categorie implică procese şi costuri diferite. De exemplu, seturile de ceai, care consumă mult porţelan şi pigmenţi ceramici şi care se finisează mai greu, ajung să coste 300-400 de lei. Clopoţeii cu decor sub glazură sunt mai mici, dar pictaţi manual, cu pensule fine, ceea ce face ca şi preţul lor să ajungă la 120 de lei.
După aproape zece ani de antreprenoriat în lumea artei, Andreea Lăzărescu este de părere că şcolile de profil ar trebui să-i înveţe pe studenţi să fie mai pragmatici.
„Sunt mulţi cei care termină Arte la Bucureşti cu note mari şi pe urmă nu mai au treabă cu acest domeniu. Înfiinţarea unor cursuri de creative advertising, de curatoriat ori de management artistic, mai multă tehnică ar aduce studenţii cu picioarele pe pământ şi le-ar contura o perspectivă palpabilă”, spune Andreea Lăzărescu.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF şi Banca Transilvania
au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Urban Beasts – centru sportiv (Cluj-Napoca)
Fondatori: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth, Mădălina Butean
Investiţie iniţială: 4.000 de euro
Prezenţă: Cluj-Napoca
DeCorinaHats – producţie de pălării (Bucureşti)
Fondator: Corina Leca
Investiţie iniţială: 150.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 100.000 de euro
Prezenţă: online
Hot Mama – producţie de haine pentru femei gravide (Bucureşti)
Fondatori: Luminiţa Sâmbotin, Simona Mincu
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
100.000 de euro
Prezenţă: naţională -
Prefera Foods introduce o nouă gamă de produse fresh în marile lanţuri de retail
Noua gamă de produse fresh “de Azi“, disponibilă deja în marile lanţurile de magazine (Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Lagardere, Metro, Profi, Real), cuprinde cinci tipuri de supă cremă de legume, şase variante de smoothie-uri şi trei sucuri fresh, destinate promovării unei alimentaţii echilibrată şi unui stil de viaţă armonios.
Planurile de extindere vizează includerea acestor supe şi în canale alternative de vânzări, cum ar fi automatele de vânzări şi benzinării. Compania are în vedere crearea unui ambalaj, tot din sticlă, dar mult mai potrivit acestei modalităţi de comercializare.
Compania estimează că, până la finalul acestui an, gama ”de Azi” va ajunge la 10% din totalul vânzărilor Prefera Foods. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 12,3 milioane de euro. Prefera Foods are o tradiţie de 10 ani şi este cotată, în prezent, drept unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa conservelor, având fabrică de producţie în judeţul Alba.
În 2017, antreprenorul Raul Ciurtin a preluat pachetul majoritar şi, tot atunci, compania a trecut printr-un amplu proces de restructurare şi modernizare a portofoliului, ce a coincis şi cu relansarea pe piaţă a mărcii premium, ”Capricii şi Delicii”. În această gamă sunt pateuri de ficat, paste vegetale din seminţe de floarea-soarelui, zacuscă, ciorbe şi mâncăruri gătite.
Totodată, portofoliul Prefera Foods a fost extins, tot în 2017, prin preluarea fabricii Salconserv din Mediaş. Astfel, sub marca ”Salconserv” a fost revitalizat un brand cu vechime, prin îmbinarea reţetelor tradiţionale cu rafinamentul culinar modern. -
Când va fi Black Friday anul acesta? eMAG are deja răspunsul
Retailerul online eMAG a stabilt data Black Friday din acest an, ziua vânzărilor cu reduceri fiind 15 noiembrie, a anunţat marţi Iulian Stanciu, CEO-ul companiei.
„Va fi o singură zi, în weekendul liber între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale”, a precizat Stanciu.
eMAG a avut vânzări, anul trecut, de Black Friday, organizat pe 16 noiembrie, de 450 de milioane de lei şi a înregistrat 9,5 milioane de vizite pe site.
Compania a introdus conceptul de Black Friday în România în anul 2011.
Sursa: mediafax.ro
-
Cel mai mare competitor al McDonald’s sparge în doar 7 zile recordurile de vânzare din Europa Centrală şi de Est. Ce vânzări a bifat compania
Noul restaurant Burger King în România, operat de către AmRest, una dintre cele mai mari platforme europene de restaurante şi servicii alimentare, a servit în primele şapte zile în România peste 15.000 de clienţi, inclusiv în zilele de weekend, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Toate acestea au condus la înregistrarea unui record de vânzări în regiunea Europei Centrale şi de Est, unde Burger King are restaurante operate de către AmRest în Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi, începând de anul acesta, România.
„Am început în forţă deschiderea primului restaurant Burger King în România. Suntem bucuroşi să anunţăm că am înregistrat vânzări record în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar cei 45 de colegi din restaurant au servit peste 15.000 de clienţi. Este o mare realizare pentru noi şi un început extraordinar. De asemenea, ne dorim să mergem mai departe cu planurile noastre de expansiune, marcând alte două noi deschideri de restaurante până la sfârşitul acestui an, unul dintre acestea în zona de restaurante a unui mall, iar cel de al doilea într-o zonă centrală din Bucureşti”, a declarat Alan Laughlin, Preşedinte Burger King AmRest.
În 7 zile, Burger King a servit 15.000 de clienţi, a vândut peste 1.600 kg de cartofi prăjiţi şi peste 18.000 de burgeri, iar grătarul a funcţionat peste 100 de ore în cele şapte zile, de la 09:00 la 23:00.
AmRest şi Burger King continuă campania de recrutare în Bucureşti, cu o ofertă salarială ce porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante (Crew Members), iar pentru manageri un salariu ce variază între 2.500-3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut). Toţi angajaţii Burger King vor primi numeroase beneficii, printre care tichete de masă, servicii medicale şi bonusuri.
AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. AmRest operează 40 de restaurante Burger King în Polonia, 19 în Cehia, două în Slovacia, unul în Bulgaria şi acum unul în România, unde compania operează şi lanţul de cafenele Starbucks.
-
Primii trei producători români de medicamente mizează pe creşterea vânzărilor la export
Între 16% şi 50% din vânzările totale reprezintă exporturile celor mai mari trei producători români pe pieţele externe.
Motorul vânzărilor pentru primii trei producători de medicamente cu fabrici locale este exportul, iar Terapia Cluj, Zentiva Bucureşti şi Antibiotice Iaşi au făcut vânzări cumulate de circa 500 mil. lei în 2018, potrivit calculelor ZF.
Reprezentanţii producătorilor se plâng de taxa clawback – un procent plătit din vânzările pe piaţa locală, care le frânează planurile de dezvoltare, potrivit acestora. În acest context, ei merg pe pieţele internaţionale unde trimit produsele „made in România“ şi apasă pedala exporturilor pentru a-şi creşte vânzările. „Creşterea la noi vine clar din pieţele internaţionale.
În ultimii zece ani nu am crescut neapărat pe piaţa din România, ne-am păstrat într-o uşoară creştere, dar cel mai mult am crescut de câteva ori vânzările în pieţele internaţionale“, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală după afaceri. El a fost prezent a evenimentul Health&Pharma Summit la a opta ediţie a conferinţei organizată de ZF, în care s-au dezbătut cele mai importante teme din sănătate.